Page 78 - Drumul_socialismului_1983_02

pag l
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 864

11.00 Fotbal : v
Cluj-Napo
Argeş
16.00 Telex
L u n c o iu d e J o s - o c o m u n i o a r e t r e b u ie 16,05 Consultat)
„Consiliile populare trebuie să aibă un rol Oameni care fac nul învăţ:
litico-ideo
activ în buna organizare şi desfăşurare a în­ 16,25 Tragerea
să contriiiuie mai mult la înfăptuirea 17.00 Amfitea,r.
tregii activităţi de creştere a producţiei agri­ cinste obştii 16,35 Viaţa cui
cole. Programul de autoaprovizionare are la ALEXANDRU BOTA : 17.50 1001 de t
20.00 Telcjuma
— Am trei hectare de pă­
bază creşterea puternică a producţiei în fie­ obiectivelor autoconducerii mînt şl o familie formată 20,15 Actualitat
că
persoane.
cinci
care unitate agricolă, în fiecare gospodărie ţă­ din gospodărie şapte Ţinem 20,30 Ancheta
în
bovi­
ne, doi porci şl multe pă­ opinia pu
rănească". sări. Anul trecuit am livrat 20.50 Film arti
şi autoaprovizionăriî teritoriale viţel, un porc şi 500 1 Tv. O r
NICOLAE CEAUŞESCU pe bază de contract un de iarnă 1 -
lapte. In acest an am în­
Casei de
cheiat contracte pentru rul Patru
două bovine adulte, un
porc .si 500 l laote. 22.00 Teicjurna'
Obiectivul principal ai consiliului popular: Dezvoltăm continuu baza
proprie zootehnică
sporirea producţiei agricole La înfăptuirea sarcinilor în acest an vom achi­
BUCUREŞTI
autoconducerii şi auto- ziţiona 100 000 ouă, 300 kg dioprogramul (
— înfăptuirea principii­ sări în fiecare gospodărie din sămînţa de dovleac carne de pasăre, 80 kg La ordinea z
lor autoconducerii şi au- şi, pe această bază, creş­ facem ulei la presa din co­ aprovizionării teritoriale, o carne de iepure, 75 000 kg cultură ; 7,00
toaprovizionării teritoriale terea contribuţiei comunei, muna noastră. Multe gos­ contribuţie deosebită tre­ cartofi, 230 porci, 67 ovi­ 8.00 Revista pr<
— aşa cum se subliniază a gospodăriilor populaţiei podării au acum cîte 6—7 buie să-şi aducă coopera­ ne, 1 000 hl lapte de vacă, ricrul melodiil
tiva de producţie, achiziţii
letin de şuri;
in documentele Conferin­ la fondul de stat. Sarcinile bovine, 2—3 porci, oi, pă­ şi desfacerea mărfurilor. 10 hl lapte de oale şi al­ dem ascultăti
ţei Naţionale a partidului, de producţie şi livrare au sări. In acest scop am luat mă­ tele. Buletin dc şti
în cuvîntarea tovarăşului fost stabilite în funcţie de — Contribuţia comunei în scopul sprijinirii con­ terpreţi de a.
Nicolae Ceauşescu la ple­ posibilităţile fiecărei gos­ la înfăptuirea autoaprovi- suri şi am înfiinţat o tur­ tractanţilor, anul acesta le ■'Vă; 10,30 Di
cialistc; 10,45
mă care numără 160 oi şl
nara lărgită a Consiliului podării, prin analize şi dis­ zionării teritoriale trebuie livrăm purcei şi 20 000 pui monicii din f
o crescătorie de iepuri. E-
Naţional al Agriculturii, cuţii la faţa locului, cu ce­ să fie tot mai consisten­ fectivul de ovine va ajun­ de o zi. întărind şi dez- LAZAR MIHOC : 11.00 Buletin O
— Sînt pensionar. în fa­
Radiocaruselu!
Industriei Alimentare, Sil­ tăţenii. tă. Ce a predat Luncoiu ge pînă în 1985 la 500 ca­ voltînd baza proprie pen­ milie sîntem şase membri. lumea basmeb
viculturii şi Gospodăririi Am stabilit împreună cu de Jos la fondul de stat pete. Anul acesta vom în­ tru producţia de carne, Pămîntul — aproape cinci hlioilatc: 12 ne
Apelor din decembrie 1982, cetăţenii şi deputaţii mă­ în 1982 şi cu ce va parti­ fiinţa o maternitate de brînză, lînă, cît şi cola­ hectare — îl cultivăm CU ştiri: 12.05
cereale,
cartofi,
folclorului; i
ca şi la recenta conferinţă suri pentru creşterea su­ cipa în 1983 ? scroafe, o stupină cu 20 borarea în producţie cu zahăr, legume. sfeclă de ştiinţific; 12,ţ
a-
Avem
pe ţară a preşedinţilor prafeţelor cultivate cu ce­ — în anul trecut am li­ stupi de albine, vom mări gospodăriile populaţiei vom cum o- vacă şi trei viţei, mieră radio-tv
consiliilor populare — im­ reale şi plante furajere, vrat 104 tone carne, 616 crescătoria de iepuri, iar reuşi să ne realizăm sar­ trei porci, şapte ol şi nu­ la 1 la 3; 15,0
în
anul
pune acţiuni şi măsuri e- pentru introducerea în cul­ hl lapte, precum şi canti­ pe lîngă unităţile de ali­ cinile şi să aducem o con­ meroase am păsări. la fondul vitalilor; 16,00
livrat
ştiri; 16,05 Cil
trecut
ficiente din partea consi­ tură a sfeclei de zahăr şi tăţi însemnate de ouă, pă­ mentaţie publică vom creş­ tribuţie sporită la înfăp­ de stat trei vitei şi o va­ copii şi tinere
liilor populare, organiza­ a do vierilor, pentru ridi­ sări etc. Anul acesta, aşa te cîte 10 găini pentru a tuirea autoaprovizionăriî că, pe care am încasat zică uşoară; 1
ţiilor de masă şi obşteşti, carea potenţialului de pro­ cum prevăd sarcinile de asigura ouă proaspete şi teritoriale, în lumina indi­ 32 000 lei. în acest an am natc economic
letin de ştiri;
contractat o vacă, un vitei
a fiecărui gospodar pen­ ducţie al pămîntului prin plan, vom livra 109 tone carne. caţiilor şi orientărilor cu­ şi r. na radio; 17
tru folosirea cu maximum executarea unor lucrări de carne, 1 000 hl lapte, 120 000 Am predat, din produc­ prinse în cuvîntarea tova­ contemporan;
de randament a fiecărei îmbunătăţiri funciare (ca­ ouă, 1 600 kg miere de al­ ţie proprie, în 1982 aproa­ răşului Nicolae Ceauşescu limbii române
serii; 19,45 Ag
palme de pămînt şi creş­ nale şi şanţuri) şi folosi­ bine, 2 200 kg fasole, 130 pe 600 kg brinză, 700 kg la recenta conferinţă pe la A la Z; 21
terea unui număr cit mai rea integrală a gunoiului tone sfeclă de zahăr, 52 carne de ovine şi aproape ţară a preşedinţilor con­ nişli ai şlagăr,
mare de animale şi păsări. de grajd la îngrăşarea te­ tone cartofi, fructe şi le­ 400 kg lînă. De asemenea, zi intr-o oră;
din opera „Ma
Cum acţionează consiliul renurilor agricole. Asigu­ gume. Avem încheiate con­ am achiziţionat 85 000 ouă, siliilor populare. ies Massenet;
popular, tovarăşe primar răm, în fiecare an, cetă­ tracte şi convenţii cu ce­ 4 575 kg carne, 9 000 kg NICOLAE VASIU Non stop mui
Petru Hărăguş, şi ce v-aţi ţenilor seminţe selecţiona­ tăţenii pentru livrarea u- cartofi, 600 kg fasole, 600 preşedintele cooperativei
propus să înfăptuiţi pentru te, unele cantităţi de în­ nor produse agroalimenta- kg sămînţă de dovleac, de producţie, achiziţii tar—tumuamBgB
a îndeplini sarcinile ce re­ grăşăminte chimice, repro­ re cum sînt: carne, lapte, peste 15 000 kg sfeclă de şi desfacerea mărfurilor
vin comunei în realizarea ducători de rasă, precum păsări, ouă. zahăr s.a. i ^ î N E f
acestor obiective ? şi asistenţă tehnică agro-
— Prevederile planului zooveterinară. DEVA; Drag
de dezvoltare economico- — Care sînt rezultatele Cît mai multe ma vedere (Pa
socială în profil teritorial acestor acţiuni ? Exemplu şi îndemn Muiali MifiOC : nu descliideţi
le-am dezbătut în adună­ — Au crescut suprafeţe­ animale — îmi place să cresc a- HUNEDOARA —
contraataca
rile populare săteşti, în le cultivate şi producţiile nimale. Mi-am organizat o (Flacăra); AU
discuţii directe cu fiecare obţinute la hectar. Sînt In satele c o m u n e i grîu, porumb, cartofi, le- } In satele comunei sînt microfermă apă zootehnică — iul Rommel (S
fi-
grajd
cu
potabilă,
gospodar, în sesiunile con­ mulţi gospodari care ob­ Luncoiu de Jos sînt nume­ gume şi zarzavaturi, sfeclă ) şi oameni care, deşi au nar, platformă pentru gu­ Vom trăi şl
siliului popular. împreună ţin 2 000—2 000 kg de grîu roşi cetăţeni care lucrează de zahăr, plante de nutreţ, \ posibilităţi materiale nil noi. Furajele le dau toca­ (Arta); Fim,
(Constructorul;
cu cetăţenii am hotărît şi porumb la hectar. Cu la I.M. Barza sau in alte cresc un număr din ce in i cresc animale mari. Aşa te şi saramurate. în pre­ ŞANI: Gozlan
zent am trei vaci gestante,
măsurile şi acţiunile ce doi ani în urmă am înce­ întreprinderi din oraşul ce mal mare de animale .' sînt Ioan Tot, maistru un viţel, cinci porci. Pe în spaţiu (7
trebuie să le întreprindem put să cultivăm şi sfeclă Brad şi care in acelaşi şl păsări. Benea Tănase, ţ miner la I.M. Barza, cei cinci tâuraşi şi 1 500 1 LUPENI: Tată
(Cultural);
V(
pentru a gospodări cît mai de zahăr. Mulţi cetăţeni timp sînt buni agricultori, Benea Lazâr şi Benea Lau- ( Ioan Suciu, pensionar, lapte livraţi anul trecut, trid, dragoste:
bine fiecare palmă de pă­ obţin şi predau peste 400 pricepuţi crescători de ani­ rean din satul Stejerel} Vladimir Galea, Tran­ am primit aproape 15 000 ceafărul); LO
lei. Pentru 1983 m-am an­
mînt, pentru sporirea nu­ kg sfeclă şi primesc pînă male. Am văzut in satele cresc fiecare cîte şase ani- j dafir Benea, Ioan Vă- gajat să predau 1 000 1 lap­ din ianuarie (I
TRIL A: Toate
mărului de animale şi pă­ la 40 kg de zahăr. Apoi, Podele, Luncoiu de Sus, mole mari, porci, numeroa- ţ lean, Avei Jurca, Aurel te, o vacă si un vU (Muncitoresc);
Luncoiu de Jos şi Stejerel se păsări. Fabian Croza i SA: Legenda I
case frumoase, cu ogrăzi şi Traian Draia din Luncoiu ' Lazăr, Atanase Dud, — seriile i-U (
bine aranjate, pline de a- de Jos au cîte 4-6 bovine \ Ioan Tamaş şi alţii, ca­ URI... NI: Ui
in
viitor
nimale şi păsări. Am aflat şi 2—3 porci. Cornel Ştefan i
Cetăţenii propun că oamenii cunosc bine şl Gheorghe Lazâr din ? re nu-şi aduc nici o BRAD : Bonn:
contribuţie la înfăptui­
G
roşie);
ua
sarcinile stabilite de Confe­ Luncoiu de Sus, Damian ţ rea autoaprovizionăriî Chomarea (F
rinţa Naţională a partidu­ Petru şi Toader Topor, Tra- ^ teritoriale. Ei sînt obiş­ RAŞTIE : înt
In discuţiile purtate cu gure cît mai devreme să­ lui in domeniul agricultu­ Ian Poenar şi Aron NJstor ! turnă (Patria
mai mulţi cetăţeni s-au mânţa şi în măsura posi­ rii, al autoconducerii şi au- din satele Dudeşti şi Pode- * nuiţi să cumpere tot ce fără nume i
GEOAGIU-BA
ridicat cîteva probleme ce bilităţilor şi unele canti­ t o ap rov i zi onorii te rit o riale le au la ora actuală cîte ţ au nevoie din comerţ, (Casa de culu
trebuie să stea în atenţia tăţi de îngrăşăminte chi­ şi că, mobilizaţi de orien­ fără să participe la rea­ Bărbaţii (Dac
consiliului popular, pen­ mice. tările şi indicaţiile tovară­ 6-8 bovine, ol, 4-5 porci i lizarea schimbului de visul de argi,
torului;
CAL
tru a fi soluţionate în mod şului Nicolae Ceauşescu, etc. Constantin Sicoe, ve- l mărfuri dintre oraş şi de zbor (Casa
corespunzător : • Cooperativa de pro­ date la Conferinţa pe ţară nit recent în comună, creş- l sat. Consiliul popular SIMBRIA: Mi-
ducţie, achiziţii şi desface­ a preşedinţilor consiliilor te o vacă, un porc şi pa- / are datoria să stea de Iul negru (Mu
d
eşti,
Unde
• Asigurarea — prin rea mărfurilor să asigure ) populare, işi gospodăresc tru oi, iar Eugen Costea » TANASE POENAR : mina).
popul
schimb — de cartofi de pluguri pentru coastă, to­ 1 cu m şi-a construit de curînd o \ vorbă cu fiecare în par­ — Animalele aduc veni­
cu multă răspundere fieca­
turi
celor
importante
sămînţă din soiurile selec­ cători manuale pentru sfe­ ( re pa casă şl grajd şi şi-a cum- \ te, să-i determine să-şi le cresc, dar trebuie care
de­
re palmă de pămint, culti­
ţionate pentru judeţul nos­ clă furajeră, potcoave şi 1 vă stj părat o vacă. ^ schimbe atitudinea. pusă multă trudă pentru a
vă suprafeţe însemnate cu
tru. Soiurile locale s-au caiele. le creşte. Avem în curte
grajdul
dar
şl
degenerat şi dau producţii un „Aro“, de animale —
plin
este
mici. • O mare atenţie trebuie trei bovine, doi porci. Di­ Pentru azi,
acordată procurării semin­ sesc pentru furaje. în mineaţa, cind mă scol, pri­ Vremea va fi
mul drum îl fac la grajd,
• Să se asigure din timp ţelor şi răsadurilor pentru Ioan Tod are 51 de ani Ştafeta prezent cresc patru vaci, iar cînd vin de la lucru, să noaptea, ci
Pe
v;
alocuri
sămînţă de grîu de primă­ legume şi zarzavaturi. A- şi de un an este pensio­ doi porci şi păsări . „Lui mai întîi Intru în grajd şi Vintul va si
11
vară, porumb, sfeclă fu­ nar. A muncit la între­ apoi in casă. In flecare cu unele inte
rajeră ş.a. ceeaşi atenţie trebuie a- prinderea minieră Barza. îmi calcă pe urme — ne-a Marin Sandu îi place să an am trei-patru contracte la 50 Itm/h dl
11
mi;
cordată asigurării materia­ Cu cîtăva vreme înain­ spus minerul pensionar se ocupe de gospodărie? . pentru lapte, bovine, porci. paraturile întrt
cuprinse
te de a ieşi la pensie, l-a „Ca şi mie, îmi seamănă
• Contractanţilor de sfe­ lului săditor pentru pomi- — şi că acolo, în abataj, grade, local
clă de zahăr să Ii se asi- cultori. luat cu el în mină pe şi aici. De fapt, de mic far cele max:
, Marin Sandu, băiatul lui. cum îmi spun vechii mei l-am crescut cu dragos­ şi —2 grade.
La munte. ’
„Vreau să-l las în locul ortaci, îşi face cum tre­ te de muncă. Cum vine rece, geroasă
meu“, se destăinuia I. buie datoria. De fapt şi acasă de la şut se apucă va sufla mod
va
ninge
cal
de lucru în gospodărie .
11
Fiecare gospodărie Tod, prietenilor. Băiatul acasă se dovedeşte tot „Cu ce contribuiţi la fon­ le lntenslflcăi
învăţase meseria de lăcă­ aşa. I-am construit casă dul de stat? . „în fieca­ ltm/h spulber urm
11
Pentru
să crească cel puţin o vacă tuş, dar voia să devină nouă, lîngă a mea, că re an contractez anima­ zile. Vremea 1
miner, să scoată cu mî- vreau să-l aşez aici“. „La le şi lapte. Anul trecut nopţi geroase
Reeensămîntul animale­ sînt puse pe deplin în va­ na lui minereul din adîn- primărie ni s-a spus că am predat, pe bază de variabil, iar i
Vîn
ge
slab.
lor domestice a relevat că loare posibilităţile de spo­ curi. Aşa că propunerea sînteţi un gospodar de contract, un viţel şi 5001 slab la mode
în comparaţie cu luna fe­ rire a efectivului de bovi­ tatălui l-a bucurat mult. frunte al comunei". „A- lapte. în anul acesta nînd din noi
mi
bruarie 1982, numărul por­ ne. Iată de ce obiectivul Cînd I. Tod a ieşit la devărul este că îmi pla­ m-am angajat să predau peraturile Intri
cuprinse
ce trebuie să-l urmăreas­ grade, looal
cinelor este mai mare cu că îndeaproape consiliul pensie, băiatul a rămas ce să muncesc pămîntul, o vacă şi lapte, deocam­ în prima no:
130 capete, al păsărilor cu în mtnă. Deocamdată a să cresc animale. Am 1,8 dată, dar cred că voi li­ maxime între
popular este acela ca fle­
de, pe alocuri
cîteva sute, iar cel al ca­ care gospodărie să albă ajuns miner III, dar nu ha de teren pe care cul­ vra mai mult, că am un Pagină realizată de ; la sfirşitul
prinelor a înregistrat o u- cel puţin o vacă, să creas­ se va opri aici. tiv grîu, porumb şi le­ ajutor de nădejde în bă­ NICOLAE BADIU (Meteorolog
11
şoară creştere. De aseme­ că cît mai multe animale „Mă bucur că băiatul gume. O parte o folo­ iat . TRAIAN BONDOR O an a Valeriu
nea, s-a constatat că nu si păsări.