Page 79 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 79
© MIERCURI, 23 FEBRUARIE 1983 pag. 3
r
«aBBsan
wzbuwe „Domnişoara Ju!ie“ — noua premieră i © însemnări ©
© Informaţii ©
-.Diversitatea Ea i eatrui de sfat „Valea omilii** Petroşani j
ca — F.C. © Note @
In această lună Teatrul tivizare a valorilor, carac- nişoara Iulie" înregistrează
ii in spriji- Microinterviuri
imintuiui po- de stat „Valea Jiului" din teristică trecerii la o nouă debutul simultan a doi ti-
logic Petroşani a oferit publicu ordine, spiritul devine mai neri absolvenţi: Florica Di-
Pronoexpres lui, una după alta, două liber, aspiraţiile mai vii. nicu (Julie) şi Theodor Ma-
fturală premiere : „Domnişoara Ju- Domnişoara Iulie, eroina rinescu (Jean). Siguri pe Lecţie despre muncă Pe scurt
„ studenţesc lie“, de August Strindberg centrală a dramei, este in mijloacele de expresie, do
;cri şi „Primăvară in noiembrie clinată să depăşească li vedind o atit de necesară „Cum va fi, oare, aco mădesc. Dar acum, pe viu, • Un colectiv de ingi
I de Dumitru Dem lonaşcu. mitele sociale, afective şi m abilita te psih o- spirituală, lo „Oţelul curge aşa... totul era attlel. Priveau neri şi tehnicieni din ca
ea economi- Prima dintre ele, „Domni chiar geografice. Compli ei dau spectacolului ten ca apa „Ce-o zice tata prin gemuleţele de cobalt drul întreprinderii mi
şoara M i e s e înscrie in cată psihologic prin amin siune şi ritm. Minuind cu cind va da cu ochii de cu ochii strălucind de sa
Tv. ! „Noi, pleiada de spectacole-eve- tirea obsesivă a trecutului supleţe măştile orgoliului, niere Hunedoara a expe
bUcă« mine acolo, lingă cuptoa tisfacţie la forfota oţelului rimentat cu succes un
tttment care au dat strălu mamei sale şi apăsarea ţ i dorinţei de aventură, de- re încins in pintecele uriaş al
Stic : „Stele nou procedeu de reţinere
Premieră cire repertoriului teatrului n u i spaţiu familiaI auster, busolârii şi spaimei, Flori- Sînt citeva din întrebă cuptorului. Se simţeau mîn- a fracţiei levigabile pro
producţie a din Petroşani în ultimele personalitatea tinerei con ca Dinicu dă pregnanţă rile pe care şi le puneau dri că ei, copiii siderurgiş-
filme Numă- trei, patru stagiuni. Iubito tese sfidează convenţiile. personajului. Surprinzător de cei mai mici învăţăcei, ele tillor hunedoreni, s-au „fa venită în urma operaţiei
rii genului iac şi acum re Jean, simplu vaiet in cas matur, ca şi partenera sa, vii clasei I B a şcolii gene miliarizat“ cu munca din de rambleiere hidraulică,
I. folosită in exploatarea
ferinţe la „Pluta Meduzei telul tatălui Juliej, intuieşte Theodor Marine seu îşi do rale nr. 3, atunci cind ou oţeforie, că au descoperit minereului prin metoda
„in căutarea sensului pier fără intirziere slăbiciunile zează cu luciditate forţa şi primit vestea că vor face aici, pe platformă, lingă combinată. Eficienţa a-
dut", „Paracliserul" sau eroinei, o seduce, şi-i pro încărcătura emoţională, o vizită la oţelăria Sie- dogoarea „locului conti cestui procedeu este es
„liigenia in Taurida". i pune o escapadă de dura conturînd convingător per mens-Ma<rtin nr. I din com nuu“ ceva nou, au învăţat timată la peste două mi
tă în Elveţia, unde cei doi sonalitatea lui Jean.
Inclusă in repertoriu în binat. una dintre cele mai fru lioane lei anual. • As
ar urma să investească ba
că din primăvara anului In rolul lui Cristin men împreună cu învăţătoa moase lecţii, o lecţie des tăzi va fi predat „la
I t 6,00 Ra- nii, furaţi de la conte, in
llmineţii; 6,30 trecut, piesa „Domnişoara ţionăm apariţia reuşită a rea lor, CriStina Macra, au pre muncă. Şi, cine ştie, cheie" locatarilor noul
llei In agrl- Iulie" a dobindii substanţă industria hotelieră. Apariţia Franciscâi lonaşcu. urcat pe platforma oţelă- imaginile pe care le sor bloc cu 40 de garsoniere
Rădiojurnal ; de spectacol notabil prin bruscă a severului senior le riei, unde au fost întimpi- beau cu sete, imagini pe confort I (bl. 17 B) din
isci; 8,10 Cu- tulbură planurile. Uşor de Regia (Marcel Şoma) naţi de un mai „vechi care nu le vor uita nici
or; 9,00 Bu- \ eforturile unui colectiv ar plasat spre maladiv, tem- lasă spectacolului sponta microraionul V. o în
9,tiî Răspun- tistic restrins, situat insă neitate, îngăduind actorilor prieten" al lor, lăcătuşul odată, însoţite de vorba do- acţiunea de contractare
irilor; 10,00 \ . . . . . . . . . . . . . . . . . . abordarea intuitivă a rela Dumitru Axinte, preşedinte moală şi caldă a lui „ne a animalelor pentru fon
sub semnul stăruinţei şi al peramentul Miei, hazardat
ri; 10,05 In- şi instabil, nefast influen-
iuzlcă ponu- talentului. ţiilor dintre personaje. Sce le comitetului sindicatului nea Axinte" îi vor fi deter dul centralizat al statu
in ţările so- , in Suedia . . . ţat de cinismul Iul Jean, o nografia Elenei Buzdugan, din cadrul uzinei nr. 3, o- minat pe mulţi dintre mi lui se remarcă loan Vlad,
u
u L
Corul Filar- c . ,, ,. .‘, , 9 js obligă pe aceasta la sinu- mul care le mai vorbise — cuţii şcolari de azi să-şi str. Voicu Cneazu nr. 46,
,
;Iuj-Napoca ; Strmdberg shrşituj secolu- " , f _ Q osf e/ de o copleşitoare plastici cu multă căldură — despre vadă, cu ochii minţii, vo
Pu se M
,c ţîtiri; 11,05 lui trecut consemnează in de ecuaţie, relaţiile dintre tate, aduce în scenă ele Vasile Mihai, str. Victor
copiilor... in sfera vieţii social-economi- mente spectaculare care oţel şi oamenii care il plă caţia de mai tirziu. Babeş nr. 13, din Hune
ir; 11,35 Pu- ce contradicţii care aduc personaje întreţin un con vor rămine multă vreme în doara, loan Marchiţan —
Buietin de flict cu o rezolvare moral
comoara faţă in faţă clasa burghe inacceptabilă. Mirajul par memoria publicului. Core- *( Zlaşti, Elisabeta Mladin
»,25 Orizont ziei mici şi mijlocii şi pe grafia (Nicolae Zablău) şi l — Hăşdat, Tudor Suciu
'5 Avannre- venirii rapide — cazul lui muzica (Romeo Chelaru, i Pentru mai buna
. ; 13,00 De cea a vechilor aristocraţi, lean - se închide practic şi Silvestru Păsculie —
0 Clubul in- încă posesori de averi ten in expectativă, fiind capa de la studioul de radio 1 Peştişu Mare, Valentin
Bulctin dc tante şi aureolaţi de vechi Bucureşti) contribuie inspi- ^ gospodărire a oraşului Kondor — Răcăştie, Mi-
itece pentru titluri nobiliare. Condiţia bil să reînvie in orice vii rat la îmbogăţirea atmos- 1
t; 16,25 Mu- tor complex de circumstan ron Munteanu — Buituri.
6,10 Coordo- socială perimată încorse ţe iavorizanle. lenei de mister şi himeră i Din prima zi a acestei săptămîni, edilii oraşului o Mîine, de la ora 11,05,
e; 17,00 Bu- tează condiţia pur umană, a spectacolului. J au declanşat o acţiune de amenajare a platformelor
17,05 Tribu- Din punct de vedere ac gospodăreşti pentru conteinerele destinate reziduu va fi transmisă la radio,
,30 Folclor căci intr-o epocă de reia- toricesc, spectacolul „Dom IOAN LASCU J pe programul I, emisiu
17,40 Odă rilor menajere, fapt ce demonstrează continua pre nea „Sîntem copiii Soa
; 18,00 Orele ocupare pentru mai buna gospodărire şi înfrumuse
ri cultura de ţare a localităţii. Cele aproximativ 30 astfel de plat relui" — realizată în ex
1,40 Protago- clusivitate cu sprijinul
elor; 22,00 O Soluţii tehnice forme, amplasate în mai multe zone din oraş, vor
23,00 Pagini fi prevăzute cu scurgeri la canalizare şi căi de subredacţiei pioniereşti
nan" de Ju- Străpungerea... acces pentru locatarii blocurilor ce folosesc con- „Tot înainte" a Casei
23,30—5,00
deal. proprii telnerele respective. De asemenea, la primăvară, pionierilor şi şoimilor pa
{Urmare din pag 1) de la baraj - a ţinut să aceste platforme vor fi împrejmuite cu gard viu. triei Hunedoara.
adauge Gavrilă Pop, se
(Urmare din pag. t)
cretarul organizaţiei de
prinderii eiectrocenlraie Ha
partid de la baraj : Nico
ţeg, îşi felicită colegii, le Medicul specialist
lae Ivănescu, Dumitru Broş- bunătăţire a realizărilor stomatolog Adinei Cră-
urează noi succese spre
oste la pri- tic, Pavel Călăceanu, Wil- minei. ciunel, secretarul or
.tria); Ordin: cota finală a hidrocentra helm Coman, Constantin Cu toate acestea, produc ganizaţiei de partid
.tocul (Aria); lei de la Riu Mare-Retezat. Iftimie, Vasile Ursache, ţia zilnică încă nu se si
: - Imperiul Intrăm in vorbă cu oa din secţia stomatolo
Seriile I-II menii. Constantin Romănescu, Cor tuează la nivelul planului. gie a spitalului muni
ic împotriva nel Gavriloni. Secretarul comitetului de cipal a înregistrat, zi
iderurgistul); - Ce să spun ? Este mi partid ai întreprinderii, to lele acestea, in drep
vom vedea nunat. S-a muncit admira Ninge abundent peste
7ia- dispărută bil şi s-a forat la lix (Vid Retezat. Oamenii au ieşit varăşul loan Lupu, ne-a tul rubricii „tratamen
; PETRO- transpiraţi din galerie. A- informat că în permanen te şi consultaţii" cifra
(Unirea) ; rei Dănilă). ţă sînt întreprinse acţiuni
Noiembrie) ; - Cel mai important lu leargă veseli spre lumină, 50 000. Este rodul unei
! meu Alfons cru este ritmicitatea ran spre zăpadă. Au biruit o educative pentru îmbună munci făcute cu pa
JLCAN : As- nouă luptă cu vitregia mun tăţirea coeficientului de siune şl competenţă in
mea (LU damentelor şi a ritmurilor telui, cu duritatea stîncii, prezenţă; mai cu seamă cei peste 13 ani de
MEA: 7 zile de excavaţii - mai ales în formaţiile direct pro
lincrul) ; PE- ale brigăzii lui Nicolae cu infiltraţiile masive de activitate in cadrul po
fetele mele apă, cu unele defecţiuni ductive. Pe de altă parte, liclinicii stomatologice
ANINOA- Ivănescu, de la baraj (Ti- sau cu îndărătnicia unor s-a stat de vorbă cu foar din Hunedoara. (Foto
ui Ci un Hian beriu Micu, inginer şei a! te mulţi muncitori din ac
VIuncitorcsc); Grupului de şantiere). „coechipieri". Dar s-a ter şl text : loan Vlad).
om tî.irud minat cu bine. tivităţi auxiliare, pentru
(Retezatul) ; - După părerea noastră, atragerea lor în cadrul bri
r fiul (Stea- calitatea excavaţiilor este De luni, 21 februarie a.c-, găzilor de producţie şi a-
JRABARZA: de nota 10. Dar ce ne mai de la kilometrul 1,770 — groasă de gheaţă de care ziua de 13 februarie, ve
lincrul); O- aşteaptă, îndeosebi la ba spre baraj şi spre Netiş — ceastă muncă de convin se bucură copiii din car nind „parfumat" de la
mplare noc- a început belonarea. La a- gere a dat rezultate bune.
; Orchestra raj... (Aurel Dan). — Din 440 de muncitori tier. Nu aceeaşi bucurie un botez, a intrat tiptil
F l a c ă r a ) ; - Marea noastră şansă nul, nu se ştie încă precis cu care s-a stat de vorbă, o împărtăşesc şi şoferii în locuinţa cetăţenei S.G.
: • Amintiri cind, pe aici, apele învol care circulă pe acest (care îşi vedea de treburi
ră); HAŢEG: a fost şi răm,îne oamenii - burate ale pîraiehr de 80 şi-au exprimat dorinţa PUI CU DOUĂ CAPETE drum cu trafic intens, ei
a):; BRAZI : ne spune Mihai Neteru. de a fi încadraţi în aba în bucătărie) şi i-a şter
<t al alergă- Notaţi : Dorel Badea, Ion munte din Retezat, după un taje, ne-a relatat secreta Pui congelaţi, cu două fiind nevoiţi să facă a- pelit ce l-a venit mal
iN: înainte scurt stagiu in imensul lac capete şi opt picioare, se devărate demonstraţii de repede la îndemînă, res
de cultură); Roman, Vasile Vornicu, Hor- rul comitetului de partid, virtuozitate pentru a
casa cu vă- valh Zoltan, loan Tipuş, de acumulare, vor năvăli completând că acest rezul vindeau în ziua de 21 fe pectiv un aparat de ra
cşul); IL1A: Grigore Moldovan, Nicolae spre paletele turbinelor de tat este înţeles ca începu bruarie a.c. la magazinul menţine autovehiculele dio. Văzut la ieşirea din
agosle (Tu pe traiectoria dorită.
Isăcescu, Troian Codrin. Io Brazi. Tara va avea mai tul unei acţiuni şi, nicide cu autoservire nr. 8 (cu bloc şi prins de cîţiva
- Sau oamenii de la noi, multă energie electrică. cum, ca epuizarea unei siguranţă şi la altele !). „LUPU-ŞI SCHIMBA cetăţeni ce se aflau în
rezerve interne de întări Se pare că trebuie să ne PARUL..," preajmă, lui Eliade Boţi-
re a efectivelor productive. revizuim cunoştinţele de lă i-a rămas doar regre
spre anatomia găinii ! Condamnat nu demult
Chiar dacă nu se situ penitru furt, Eliade Bo tul că n-a apucat să as
ează încă la nivelul pla Răspunsul vînzătoarei su ţită, în vîrstă de 21 de culte melodia preferată.
rn februarie, nului, realizările din ulti nă astfel: „Dacă aşa ni-i ani, muncitor necalificat O fi fost aceea Intitula
rece, geroa- mele zile înregistrate de aduc, ce să le facem ?“.
eei' variabil, colectivul minei Dîlja re într-adevăr, vînzătoarele la oţelăria electrică 1 din tă ..Dor de libertate" 7
ninge slab. n-aveau ce le face. Dar C.S.H., a beneficiat de
ila moderat flectă o intensă mobiliza graţierea de la sfîrşitul
îiflcări pină re a potenţialului tehnic lucrătorii de la „Avicola"
nord. Tem- şi uman al întreprinderii, Mintia cu siguranţă pot anului trecut. S-a jurat v-am semnalat
. f f l f l vor fi fi mai atenţi. că nu mai pune mina pe
—15 şi —10 a capacităţii de gîndire şi lucruri străine. Dar în
al coborite, acţiune practică a mine PATINOAR...
ie Intre —7 rilor şi celorlalte cadre CU BUCLUC
em ea va f 1 tehnice din unitate. De Pe o porţiune de eîte-
oaptea. Lo- fapt, sint realizări cărora Modele noi de încălţăminte
ilab. Vîntul nu le lipseşte mult pînă va zeci de metri, strada
at eu une- Trandafirilor s-a trans
de 100—120 la plan — uneori, doar format în patinoar. Na Colectivul de creatori de au fost create aproape 100
d zăpada, cîte 30—50 tone de cărbu modele noi de încălţămin
tarele două ne. Mal notăm că, prin tural, artificial, nici nu modele din cadrul fabri
fi rece, cu ştim cum să-l numim ! cii de încălţăminte s-a în te confecţionată din ma
Cerul va fi contribuţia tuturor sectoa Cert este că apa mena terial textil şi piei sintetice.
lat va nin- relor de producţie şi a ma scris, prin realizările obţi Aceste modele care s-au
I va sufla jorităţii brigăzilor, în pri jeră ce se scurge din- nute, mai cu seamă în ul
t predoml- mele două decade din fe tr-una din gurile de ca bucurat de o apreciere
vest. Tem- nalizare, amplasate în tima perioadă, in proce deosebită au făcut obiec
me vor fi bruarie media producţiei sul de înnoire a producţiei. tul unei expoziţii organi
-15 şl —10 a fost cu 3 la sută mai mijlocul şoselei s-a trans
al coborite mare decît cea înregistra format într-o crustă Astfel, pentru anul în curs zate în incinta fabricii.
e, iar cele
5 şl 0 gra- tă în luna precedentă.
1
ial ridicate Pe linia acestor realizări, Rubrica „Hunedoara — actualităţi ' apare în zilele de miercuri şi sîmbăţă
ntervalului, revirimentul total al ac ale fiecărei săptămîni. Tolefon Hunedoara, 12477 (Casa de cultură a muni
serriclu 1 Aspect din magazinul „Jiul" din Petroşani.
Foto : CRISTIAN ŞTEFAN tivităţii acestei întreprin cipiului). Redactor coordonator M1RCEA DIACONU.
deri nu este prea departe.