Page 82 - Drumul_socialismului_1983_02

pa(& 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7Î

Adunările generale ale oamenilor muncii — expresie a Capacitatea de gîndire şi acţiune

democraţiei noastre socialiste, a autoconducerii muncitoreşti a întregului colectiv 11.00 Telex
_______________ ’_______________________________ j_____________________________________________ i 11.05 Viaţa şcoli
(U^moie din pag. 1) şiri la productivitate şi se 11.35 Desene ani
La adunarea generală a concrete la opririle acci­ pieselor de schimb, a for­ şef al combinatului, ing. lucrează în condiţii de se­ 11,45 Film serial
Gay“. Epis
oamenilor muncii de la dentale, depăşirea consu­ ţei de muncă suficiente, în Candin Trifan. „Să punem curitate deplină. 12.30 Paşi de vi;
C o m b i n a t u l siderurgic murilor specifice, calitatea dotarea cu unele instalaţii stavilă fluctuaţiei, să ne o- abataje, a ajuns la nivelul — In ce stadiu se află 16.00 Telex
„Victoria" Călan, siderur- unor produse, risipa, dez­ şi echipamente" (Petru cu.păm cu mai mult simţ de 8,700 tone pe post, extinderea acestei tehnolo­ 16.05 Şcoala sati
pentru sat
giştii de aici n-au prea a- ordinea, s-au citat nume Birta, Ioan Petruţiu). „Să de răspundere de recruta­ faţă de un plan de 5,800 16.20 Studioul ti)
vut motive de mulţumire. de oameni care au avut fim ajutaţi cu personal, să rea şi pregătirea viitori­ tone/post. gii 7 17.35 Magistrala
Reportaj
La majoritatea indicatori­ abateri disciplinare, s-au primim un pod rulant, să lor muncitori, de educa­ — Ce denotă această de­ — Tavanul de rezisten­ 17.50 1001 de ser
lor de plan au fost con­ relevat carenţele în stilul ni se aducă la timp mate­ ţia lor, de asigurarea con­ păşire ? ţă este introdus la sec­ 20.00 Telejurnal
semnate norealizări pe a- de muncă al consiliului riile prime, să se pună în diţiilor de lucru şi de via­ — Denotă angajarea cu toarele I, II şi III şl este 20.20 Actualitatea
că
nul 1982, la capitolul or­ oamenilor muncii din com­ funcţiune depozitul de ni­ ţă" — erau de părere, real toate forţele a unor bri­ în curs de aplicare la sec­ 20.35 Dolnitori
ganizare şi disciplină a binat. sipuri, să..." (Petru Dobres- şl obiectiv, Ioan Stăniloiu, găzi, -cum sînt cele condu­ torul IV. Pînă la finele romănesc
muncii au fost înscrise Bine ar fi ca toate a- cu). Virgil Moroşan şi Ştefan se de Constantin Alexa, cincinalului, toate abata­ 20.50 Lumea co
cam multe abateri, calita­ Socaci. „Avem şl noi lip­ Alexandru Lazov, Aurel jele din strateie 3 şi 5 vor şl confrun
idei. Ce
tea produselor s-a situat suri, să le analizăm cu Grigore, Mihai Ignat, Ti- lucra cu această metodă. în spatele t
rea de seamă prezentată Prin ordine şi disciplină simţ de răspundere şi să Buta, Jean Baban, Nicolae blemei: mina Petrila are 21,10 Serial ştiinţ
sub limitele admise. Da­ tus Vlad, Ştefan Alba, Ioan Recapitulăm datele pro­ antlcomunii
uman
de tovarăşul Ionel Hodo­ le înlăturăm cît mai grab­ Dinescu, Radu C. Ioan şl la zi un plus de 7 000 tone 21.30 Meridianele
nic", spunea Ion Vlaicu,
rog, preşedintele consiliu­ în muncă - iar Nicolae Costache se multe altele. Minerii din de cărbune şi o poziţie a 22.00 Telejurnal.
lui oamenilor muncii, a angaja, în numele schim­ formaţiile lor stăruie să liniei de front corespunză­
punctat cu obiectivitate şi bului pe care-1 conduce obţină cea mai bună va­ toare. Plusul este conse­
justeţe neajunsurile sem­ producţii fizice mari la secţia cocsificare, să lorificare a dotării şi me­ cinţa depăşirii productivi­ IKadic
nalate în activitatea co­ realizeze peste plan, în a- todelor de lucru pe care tăţii muncii, care, la rîn-
lectivului în anul 1982, a cest an, 1000 tone de cocs. le aplică. dul ei, are la bază apli­ BUCUREŞTI 1
militat pentru măsuri fer­ cestea să rămînă de dome­ Să avem, să ni se dea, — Vă referiţi la tehno­ carea unei tehnologii avan­ dloprogramul di
me în acest an, care să niul trecutului, aşa cum să primim, să fim ajutaţi... Considerăm că aşa tre­ logii avansate 7 La ordinea zii
ducă la o cotitură radica­ au relevat unii dintre par­ Cerem, solicităm, dorim... buie să gîndească şi să ac­ — Desigur. Dintre toate sate. Formaţiile de lucru cultură ; 7,00 R
8.00 Revista pre:
lă în munca siderurgişti- ticipanţii la dezbateri. Dar Sînt principale şi justifi­ ţioneze toţi slderurgiştii de se detaşează ca foarte a- sînt mobilizate şi acţionea­ rierul mclodiilo
lor de la Călan. premisele nu sînt încă cate, desigur, doleanţele la Călan : lucid, principial, vantajoasă pentru noi po-' ză pentru valorificarea su­ letin de ştiri i 9
perioară a tuturor condi­
ascultătoi
dem
S-a spus, şi pe bună îmbucurătoare, deşi s-au oamenilor, însă dacă aş­ cu spirit de răspundere şi di rea cu tavan de rezis­ ţiilor tehnice şi organiza­ Buletin de ştir
de angajare. Aici muncesc
dreptate, că unele proble­ făcut unii paşi spre îmbu­ teptăm totul de la alţii, oameni destoinici, care au tenţă. în condiţiile schim­ torice create prin trecerea tcr|” ţi de mu
me au fost generate de nătăţirea activităţii. Desfă­ iar noi lucrăm defectuos, făcut de atîtea ori proba bului de 8 ore, această me­ la noul program de lucru. * Maj 10,15 Muz
10,30 Armonii c
noile obiective puse în şurarea adunării a recon­ lipsim de la program, nu pregătirii lor profesionale todă îşi arată şi mai bine Buletin de ştiri
funcţiune în ultimii doi firmat că disciplina încă respectăm tehnologiile de şi a înaltei conştiinţe mun­ avantajele. Cred că e sufi­ Nu uităm, în aceste con­ tem copiii Soo
ani, care i-au găsit pe oa­ nu este bine stăplnită la fabricaţie, ne organizăm citoreşti. Va trebui însă cient dacă spun că în a- diţii, prima referire făcu­ valeri ai foculi
la
Hunedoara;
menii muncii de aici ne­ C.S. „ V i c t o r i a" Călan. greşit munca, rezultatele ca, pe toate planurile, la batajele unde podirea se tă de interlocutor: îmbu­ citate; 12,On
pregătiţi să le preia spre Mulţi oameni s-au plimbat bune nu se vor arăta. Este toate nivelurile, să se ac­ face cu grinzile prevăzute nătăţirea asistenţei tehnice ştiri; 12,05 Dii
exploatare şi să le asigure în timpul adunării, au în­ corect şi sănătos să pri­ ţioneze mai hotărît pentru de această tehnologie, se de specialitate pe toate folclorului; 12.
un mers constant, la para­ cins discuţii particulare, vim lucid în jurul nostru, înlăturarea neajunsurilor, obţin cele mai mari depă- schimburile. telinico-ştiinţific rac
vanpremieră
au conturbat liniştea, mulţi începînd chiar de la noi. De la 1 la 3; li
metri, eficient. Totodată, pentru întronarea unei nivers 20; 16,00
insuficienţa forţei de mun­ dintre participanţii la dis­ „N-am făcut încă pasul discipline desăvîrşite în ştiri; 16,05 Cinti
cuţii au criticat în dreap­ care se aştepta de la noi
că pentru noile obiective, ta şi în stînga, au cerut în domeniul reparaţiilor fiecare compartiment pro­ Creşte cantitatea Darclee; 16,15 S
cului;
16,20 F
slaba calificare a unor lu­ sprijin, dar n-au spus a- ductiv, având ca unic scop temporan; 16,30
crători, abaterile de la proape nimic despre defi­ agregatelor, nu dăm aten­ îndeplinirea ritmică, e- de minereu extras ta economică;
ţia cuvenită întreţinerii şi
disciplina tehnologică şi a cienţele din propria acti­ exploatării lor, avem prea xemplară, a prevederilor tin de ştiri; 17,(
in gind şi in
producţiei au făcut ca si­ vitate, despre modul în de plan, la producţia fizi­ într-o singură săptă- cităţilor de producţie —, Te apăr şi te
tuaţiile survenite să nu care se gîndesc să acţio­ multe absenţe nemotivate că în primul rînd, la toţi mină, minerii de la Cer- conducerile sectoarelor mea — progra
18.00 Orele seri
poată fi soluţionate la neze în viitor. „Am avut şi atunci, oare, alţii sînt indicatorii de eficienţă e- tej, lucrînd după noul au luat şi o serie de mă­ diojurnal; 20,00
timp, amplificând nereali- greutăţi în asigurarea ma­ de vină 7“ întreba, pe conomică. program au realizat o suri locale, care să con­ clu; 22,00 O zi
23.00 Dixtuorul
zările. S-au făcut referiri teriilor prime necesare, a drept cuvânt, mecanicul DUMITRU GHEONEA producţie suplimentară de tribuie la sporirea can­ tru instrument!
aproape 300 tone mine­ tităţilor de minereu, la de Gcorge Enc
reu. O contribuţie sub­ îmbunătăţirea calităţii a- 5.00 Nou stop
An de an, la C.A.P. Pri- ca prestată. La noi sînt a- buie şi obţinând recolte tineretului femei de repro­ stanţială la obţinerea a- cestuia, măsuri aplicate
cestor sporuri au avut-o
caz s-au realizat produc­ sigurate condiţii — avem cît mai bogate. Avem tot ducţie. Furaje sînt, însă sectorul I şi mina Bocşa, cu operativitate. Dintre ^INEIV
ţii tot mai bune şi a spo­ făcute ogoare de toamnă, ce ne trebuie. Ceea ce ni în depozit este dezordine, iar de la aceste locuri acestea, enumerăm cîte-
rit contribuţia unităţii la transportăm şi dăm gunoi se cere acum este să mun­ se face multă risipă. Nu­ va : repartizarea tuturor DEVA: Despă
fondul de stat, la auto- pe terenurile destinate cul­ cim cu hărnicie şi răspun­ treţurile trebuie gospodă­ de muncă brigăzile de cadrelor tehnico-ingine- ridile i-u (Paţr
aprovizionarea teritorială. turilor de primăvară, fer­ dere. rite cu grijă şi folosite în mineri conduse de Con­ reşti pe schimburi, creş­ rea (Aria); HL
stantin Maxim, Emil Rău-
Aşa cum s-a subliniat în tilizăm chimic semănătu­ O atenţie deosebită a mod chibzuit. Şefa fermei, ţiu, Marton Feren.cz, Nan terea preocupării pentru Imperiul contra
riile I-H (Placi
adunarea generală în care rile de toamnă, avem se­ fost acordată de adunarea tovarăşa Maria Licescu, Angliei, Szabo Alexandru aprovizionarea unităţii şi mul cartuş (Sil
s-a analizat modul cum are datoria să se preocu­ şi Covacs Ioan. a locurilor de muncă din Cinci pentru in
au fost îndeplinite preve­ pe îndeaproape de îmbu­ subteran cu materialele PETROŞANI: l
cei 40 de hoţi -
derile de plan pe anul tre­ Contribuţie sporită nătăţirea activităţii în sec­ Dincolo de avantajele solicitate de procesul de (Unirea); In Sj
cut şi sarcinile pe 1983 — torul zootehnic. create de noul program iembrie); LU
ţăranii cooperatori, meca­ C.A.P. Pricaz are de de muncă în subteran — producţie, receptivitate tineri pentru ri
VULCAN:
ral);
mai mare faţă de propu­
nizatorii, specialiştii, toţi la autoaprovizionarea realizat în acest an sar­ utilizarea eficientă a tim­ ceafărul); LOi
locuitorii satului se simt cini sporite şi adunarea a pului de lucru, creşterea nerile oamenilor muncii ziîe din ianuari
mobilizaţi cu răspundere teritorială exprimat hotărîrea între­ randamentelor de extrac­ şi trecerea neîntârziată PETRILA: TO
(Muncitoi
mele
pentru a traduce in fapte gului sat de a face totul ţie, posibilitatea folosirii la aplicarea lor în prac­ CÂNI: Un on
obiectivele ce le revin din corespunzătoare a capa­ tică. viitor (Retezau
documentele Conferinţei pentru a îndeplini preve­ Bonner fiul
Naţionale a partidului. minţe bune — pentru ca generală zootehniei, sector derile de plan în sectorul Şie); GURABA
marea - (Mineri
în acest an să obţinem re­ care nu s-a ridicat la ni­ vegetal şi in cel al creş­
— Avem pământ bun — La aplicarea îngrăşămintelor TIE: Contrabai
Santa Lucia (1
spunea Viorel Balota, In­ colte mai bune, să dăm velul sarcinilor. De la un terii animalelor, .de a pro­ om trăind în
mai mult la fondul de stat,
efectiv de 360 vaci se pot
giner şef al unităţii — şi să obţinem venituri mai duce şi livra în acest an naturale căra); GEOAG
la porumb putem obţine mari. obţine în fiecare an cel la fondul de stat pentru mintiri (Casa i
producţii de cel puţin puţin 80 viţele pentru re­ autoaprovizionarea terito­ (Urmare din pag. 1) nici o grabă, pînă la pri­ HAŢEG: Bărb:
BRAZI:' Visul i
5 000—6 000 kg la ha în — Anul 1983 — arăta producţie, fapt ce ar per­ rială 516 tone de grîu şi măvară avem vreme... alergătorului; C
cultură neirigată. Trebuie Ioan Barbu — trebuie să mite împrospătarea efecti­ orz, 313 tone porumb, 116 .de grajd şi s-au împrăş­ Este necesar ca faţă de inte do zbor (<
marcheze o cotitură în a- tia 400 tone. o asemenea situaţie să in­ tură); SIMER:
să respectăm însă tehno­ gricultură — aşa cum ne-a vului matcă şi înlocuirea tone cartofi, 1 472 tone sfe­ — Mai este gunoi de tervină cu măsuri energice cu vălul negru
logia şi să asigurăm den­ vacilor necorespunzătoare. clă de zahăr, peste 100 IL1A: Unde eşt
cerut secretarul general al transportat 7 — l-am în­ şi consiliul popular comu­ (Lumina); GHI
sitatea stabilită. Aceasta partidului. Această cotitu­ Vacile trebuie lotizate şi tone legume, mai mult de trebat pe Sorin Morariu, nal, care poartă răspunde­ reşte-mi un ti
impune întărirea răspun­ ră trebuie s-o facem gos­ hrănite diferenţiat. Atenţie 3 000 hi lapte şi 20 tone inginerul şef ai cooperati­ rea pentru îndeplinirea rabid (Minerul)
derii fiecărui cooperator podărind mai bine pămân­ deosebită se cere acorda­ carne. vei. sarcinilor de plan în agri­
şl mecanizator pentru mun- tul, lucrîndu-1 cum tre- tă îngrijirii şi furajării N. ZAMFIR — Mai este, dar nu-i cultură.
Cooperativele de credit — rezultatele bune obţinute de
I organizaţii socialiste, ob­ Activitatea cooperativelor de credit — cooperativele de credit din I • Deva. Salt
ii şteşti, ou autogestiune eco- Brad, Deva, Ordştie, Haţeg, * rele 20. Ansaml
nomlco-fmanciară şi perso­ Sarmizegetusa şi altele, unde profesionist
I nalitate juridică, — au drept mai bine organizată, mai eficientă organele de conducere co­ ! din Hunedoara
% scop sprijinirea membrilor lectivă, preşedinţii şi lucră­ % noi din Huned
depus o
acestora
au
torii
băneşti,
credite
asociaţi
cu
I pentru satisfacerea unor ne­ activitate intensă şl eforturi I
« voi materiale. Ele dezvoltă te in îndeplinirea tuturor dărie cît şi pentru predarea sută anual, calculată în rezultatele obţinute in anul susţinute pentru a-şi înde­ n
spiritul de asociere şi aju­ Indicatorilor de plan pe' a- la fondul de stat, prin con­ funcţie de scadenţa ratelor 1982, cât şi aspectele nega­ plini sarcinile ce le-au re­ l|»RONO
\ tor reciproc in rindurile nul 1982, astfel: creşterea tractări şi achiziţii. Un im­ de rambursare şi care de tive care s-au manifestat, venit. I
populaţiei şi contribuie la numărului de membri — portant volum de credite s-a regulă se stabilesc lunar, a- din care menţionăm în pri­ Cadrele care conduc sau %
educarea şi atragerea ei in 100,0 la sută, încasarea fon­ acordat pentru satisfacerea ohitîndu-se pe baza liberului mul rînd menţinerea unor muncesc în cooperativele de Rezultatele i
I vederea unei mal bune gos­ dului social — 124,6 la sută, altor nevoi gospodăreşti şi consimţămînt prin reţinerea imobilizări de fonduri în credit, împreună cu toţi I 23 februarie 1!
* podăriri în comun a fondu­ acordarea de împrumuturi familiale, contribuind prin din veniturile realizate la credite restante din rate membrii cooperatori, se an­ * Extr. 1 : 39, 3:
rilor, la dezvoltarea produc­ — 117,8 la sulă, Iar la bene­ aceasta la creşterea nivelu­ locurile de muncă ale be­ neachitate la scadenţă şi ca­ gajează să depună şi in vii­ Extr. n 11-a
1 ţiei agricole în gospodăriile ficii — 118,7 la sută. De a- lui de viaţă material şa neficiarilor. Este necesar re privează pe alţi membri tor eforturi sporite în reali­ I 29, 30, 44.
* proprii, la ridicarea nivelu­ semenea, fondurile proprii r spiritual al membrilor coo­ însă ca organizaţiile socia­ cooperatori de a putea ob­ zarea şl depăşirea tuturor *
lui de trai al populaţiei. ale cooperativelor de cre­ peratori. liste unde sint încadraţi în ţine credite în termen cit
I Rezoluţia celui de al VII- dit au înregistrat o creştere Conform prevederilor re­ muncă beneficiarii de cre­ mal scurt atunci dnd au indioatorilor de plan, pen­ I
dite, să reţină cu regulari­
îmbunătăţirea
activităţii
s lea Congres al cooperative­ substanţială, ceea ce a per­ gulamentului de acordare a tate ratele respective şi să nevoie. Împotriva celor ca­ tru consolidarea organizato­ * Prem
mis să fie satisfăcute 9
şi
020
creditelor, in funcţie de dis­
I lor de producţie, achiziţii şi cereri de credit, în valoa­ ponibilităţile din fondurile le vireze în contul coopera­ re nu-şl îndeplinesc obliga­ rică a unităţilor, aslgurînd !
desfacere a mărfurilor a sta­
de
legală
% bilit un ansamblu de mă­ re de peste 05 milioane lei, proprii ale fiecărei coopera­ tivelor de credit. rambursa ratele în termene­ a totodată, un sprijin finan­ \ Vremea va fi
asumată
ţia
Pentru azi, 2
din care peste 1100 credite
credit,
plafoanele
tive
de
Pentru
substanţial
ciar
cetăţenilor,
I suri menite să asigure rea­ s-au acordat pentru cumpă­ maxime ce se pot acorda pus de fondul social de­ le stabilite, cooperatorii tre­ în special producătorilor a» I roasă noaptea
membrii
cooperatori
lizarea în condiţii ireproşa­
de
rări
procurarea
animale,
buie să ia o atitudine com­
bile a indicatorilor de plan, de furaje, executarea de sînt: pînă la 25 000 iei, pe şi care constituie sursa bativă, hotărită, în oadrul gricoli cu gospodării indivi­ * ţa. Cerul va i
1 să consolideze într-un ritm construcţii şi amenajări de termen de pînă la 4 ani, principală pentru acordarea duale, care livrează la fon­ I senin noaptea
ţa şi temporar
% tot mai accentuat situaţia adăposturi şi saivane, ame­ pentru creditele destinate creditelor, aceştia beneficia­ adunărilor generale. cu Putem dul de stat cantităţi lot mal * amiaza oînd ci
unităţile
cel
exemplifica
ză da o dobîndă anuală de
învestirii în scopuri produc­
I economică şi financiară a najări de terenuri şl între­ tive şi pînă la suma de pînă la 5 ]a sută, în funcţie mai mare număr şl volum mari de produse agroalimen- î lat va ninge .
tare.
va sufla modi
acestor organizaţii.
ţinerea culturilor de legume
«. de beneficiile realizate. de oredite restante. Acestea lensifieări loca
Transpunînd în viaţă aces­ şi zarzavaturi, cumpărarea 15 000 lei, pe termen de pî­ sînt cooperativele din Sime- TRAIAN PRISLOPEAN *
I te măsuri, cooperativele de de utilaje şi unelte agri­ nă la 30 luni, pentru cre­ In această perioadă au loo rla, Vulcan, Hunedoara, Pui, preşedintele lcm/h din seci
Temperaturile
credit din judeţul Hunedoa­ cole sau alte cheltuieli ne­ ditele destinate nevoilor gos­ adunări generale ale delega­ fl cuprinse îi
ra, în oare sînt înscrişi cesare sporirii producţiei a- podăreşti şl familiale. Pen­ ţilor membrilor cooperatori Balşa, Vaţa de Jos, nia, Comisiei judeţene —12 grade, iar
1 peste 59 000 de membri, au groalimentare, atît pentru tru creditele obţinute se la toate cooperativele de Zam şi altele. a cooperativelor me între —3
obţinut importante rezulta- consumul propriu în gospo­ percepe o dobândă de 7 la credit, care analizează atît Merită să fie evidenţiate de credit (Meteorolog d£
Proneeneo 1..).