Page 85 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 85
VIZITA DE PRIETENIE A
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VÂ!
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
[jUDt'ţUL HUNEDOARA
Î N C E P E R E A C O N V O R B I R I LP OL R E O C F A R I C E A I A D L I N E
Joi, 24 februarie, au în mersului construcţiei socia C A P I T A L Ă
ceput la Burgas convorbi liste în România şi Bul
rile oficiale dintre tova garia, asupra activităţii T o v a r ă ş u l Nicolae
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C răşul Nicolae Ceauşescu, desfăşurate de Partidul Ceauşescu, secretar general
secretar general al Parti Comunist Român şi Parti al Partidului Comunist Ro
SI AL: CON SI LI U LUI P O P U L A R J U D E T E A dului Comunist Român, dul Comunist Bulgar în mân, preşedintele Republi
preşedintele Republicii So vederea înfăptuirii hotărî- cii Socialiste România, a
cialiste România, şi tova rilor Congresului al XII- plecat, joi, împreună cu to
Anul XXXV, nr. 7 866 VINERI, 25 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani răşul Todor Jivkov, secre lea al P.C.R. şi respectiv varăşa Elena Ceauşescu
tar general al Comitetului Congresului al XH-lea al într-o vizită de prietenie
Central al Partidului Co P.C.B. în R.P. Bulgaria, la invi
munist Bulgar, preşedinte în timpul întrevederii, taţia tovarăşului Todor
la toate minele Voii Jiului le Consiliului de Stat al tovarăşul Todor Jivkov a Jivkov, secretar general , al
Republicii Populare Bulga adresat un cald salut to Comitetului Central al
ria. vărăşesc înalţilor oaspeţi Partidului Comunist Bul
Condiţii optime pentru o activitate Cel doi conducători de români şi a evidenţiat în- gar, preşedintele Consiliului
partid si de stat s-au in de Stat al Republicii Popu
format reciproc asupra (Cor Uiiuore In pag o 4-a) lare Bulgaria.
exemplară ia extracţia cărbunelui I N T 1 L N I R E P R O T O C O L A Ceremonia plecării a avut
R
Ă
loc pe aeroportul Otopeni.
T o v a r ă ş u l Nicolae Jivkov, secretar general al La plecare, tovarăşul
Adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii Ceauşescu, secretar ge C.C. ai P.C. Bulgar, pre Nicolae Ceauşescu şi tova
din cadrul Combinatului minier Valea Jiului nerai al Partidului Comu şedintele Consiliului de Stat răşa Elena Ceauşescu au
nist Român, preşedintele al R.P. Bulgaria, premer
Republicii Socialiste Româ gătoare convorbirilor ofi fost salutaţi do tovarăşi
într-o atmosferă marca cest an, la toţi indicatorii. minier a încheiat anul nia, împreună cu tovarăşa ciale. din conducerea de partid
tă de un pronunţat carac Pe fondul activităţii rod 1982, a fost generată în Elena Ceauşescu, a avut întîlnirea s-a desfăşurat şi de stat, de membri ai
la Burgas o întllnire pro
ter de lucru, de afirmare nice, desfăşurate de toate mare măsură de progra tocolară cu tovarăşul Todor într-o ambianţă cordială,
a democratismului speci colectivele miniere din mul de lucru de 36 ore pe de caldă prietenie. (Continuare în pag. a 4-a)
fic orînduirii noastre socia bazinul Văii Jiului pentru săptămînă, în 4 schimburi
liste, ieri a avut loc la Pe aplicarea măsurilor stabi pe zi, care nu a asigurat
troşani adunarea generală lite la Consfătuirea de lu condiţiile necesare pentru
a reprezentanţilor oameni cru de la C.C. al P.C.R. sincronizarea fazelor de
lor muncii din cadrul Com din 29 ianuarie a.c., a sar producţie şi respectarea
binatului minier Valea cinilor trasate de tovară ciciogramelor, pentru des
Jiului, şul Nicolae Ceauşescu, făşurarea optimă a activi
La lucrările adunării ge privind înfăptuirea pro tăţii de revizii, reparaţii
nerale au luat parte tova gramelor de dezvoltare a şi întreţinere a utilajelor,
răşii Ilie Verdeţ, mem extracţiei de cărbune, în pentru asigurarea aprovi
bru al Comitetului Politic cadrul adunării au fost zionării ritmice şi a trans
portului minier fără stag
Executiv, secretar al C.C. scoase în evidenţă resurse Creşterea puterii economice a oraşului - izvorul
al P.C.R., Radu Bălan, le existente în fiecare în nări. într-un spirit anga-
jant, exprimînd opinia lar
prim-secretar al Comitetu treprindere şi, în ansam ridicării calităţii vieţii locuitorilor săi
lui judeţean Hunedoara al blu, la nivelul combinatu gă a colectivelor pe caro
P.C.R., Ion Lăzărescu, mi lui, pentru creşterea con le-au reprezentat, partici
nistrul minelor. Au fost de tinuă a realizărilor din a- panţii la dezbateri — Iu — Tovarăşe Viorel Păcu- nă acum de activitatea e- conomiei republicane. De
asemenea prezenţi, repre bataje. lian Costescu, Ioan Sav, raru, în calitate de primar conomică. Sporul de răs ambele depLnde dezvolta
zentanţi ai ministerelor şi în mod constructiv, din Kalman Gheza, Bujor Bog al oraşului Călan, aţi par pundere vine din creşte rea în profil teritorial a
dan, Nicolae Toma, Iacob
organelor centrale de sin darea de seamă prezentată Stoica, Ionel Cazan, Ilie ticipat ia Conferinţa pe rea vertiginoasă a puterii localităţii, de care răspun
teză, ai organelor locale de ing. Dan Surulescu, di Chiron, Ioan larga, Petru ţară a preşedinţilor con economice a oraşului nos dem în faţa alegătorilor şi
de partid şi de stat, orga rectorul general al C.M.V. J., siliilor populare şi, deci, tru, prin darea în funcţiu a legii.
nizaţiilor de masă şi ob a reieşit că în anul 1982 Scrădeanu, Ovidiu Avra- aţi recepţionat de ia sursa ne a capacităţilor de pe — Cum realizaţi dum
şteşti, ziarişti. activitatea desfăşurată la mescu, Gheorghe Pană — cea mai autorizată orien noua platformă a Combi neavoastră această impli
Adunarea generală a a- extracţia cărbunelui nu s-au referit pe larg la cau tarea nouă, superioară ce natului siderurgic „Vieto- care ?
nalizat, pe bază de bilanţ, s-a situat la nivelul cerin zele care au, determinat se dă activităţii consiliilor ria“. Ştim că de puterea — Oraşul Călan, se ştie,
activitatea desfăşurată şl ţelor stabilite prin plan. restanţele înregistrate în populare, răspunderile ma economică a oricărei loca are datorii mari faţă de
rezultatele obţinute de După cum a rezultat şi din anul 1982, au reliefat pre jore cu care sînt în lităţi depinde şi rezolva economia naţională, datorii
CM.V.J. şi întreprinderile analizele şi dezbaterile ca ocupările actuale şi au fă vestite. în ce constă a- rea tuturor problemelor rezultate din neintrarea la
miniere subordonate în re au avut loc în aduna cut propuneri pentru îm cest spor de răspundere sale de ordin soeial sau termen în producţie a u-
realizarea planului la căr rea activului de bază din bunătăţirea continuă a re şi cum acţionează organul spiritual. Nu trebuie deci nor capacităţi în siderur
bune şi a bugetului de ve mineritul Văii Jiului, pre zultatelor, astfel ca înce- local al puterii de stat în să facem — şl nici nu fa gie. Firesc, în acest sector
nituri şi cheltuieli pe anul cum şi din adunările ge pînd din acest an, cel această direcţie ? cem —- o demarcaţie între acţionăm în mod deosebit.
1982 şi a stabilit măsuri nerale ale oamenilor mun de-al treilea al cincinalii- — în calitatea lor de co răspunderile noastre pen Urmărirea zilnică a stadiu-
In vederea îndeplinirii in cii din întreprinderi, ne- IOAN MUSTAŢA ordonator al planurilor în tru bunul mers al econo ION CIOCLEI
condiţii cît mai bune a realizarea planului la căr profil teritorial, consiliile miei locale, pe care o con
obiectivelor planului pe a- bune, cu care combinatul (Continuare în pag. o 3-a) populare au răspuns şi pî- ducem direct, şi cel al e- (Continuare in oag. o 3-a)
Mobilizaţi (le comitetul comunal de partid şi consiliul popular Sute de oameni
t
au participat Ia curăţarea şi fertilizarea păşunilor
Ieri, 24 februarie, a fost comunal de partid şi con chiziţii şi desfacerea măr donată îndeaproape de tarul organizaţiei de nată pentru curăţarea şi
o zi minunată ce anunţă siliul popular, au luat furilor, ocolului Silvic, Traian luga, secretar ad partid din satul Bacea, fertilizarea păşunilor şi
apropierea iminentă a parte la curăţarea şi fer precum si clasa a X-a junct cu probleme de Benonie Luca, deputat in vrem ca în 1983 să creş
primăverii. Profitînd de tilizarea păşunii Pleaşa a liceului agroindustrial propagandă şi cultură al consiliul popular comu tem substanţial producţia
soarele darnic, sute de din apropierea satului din localitate. Ş-a mun- comitetului comunal de nal, Ana Nan, şefă de e- de iarbă pentru a avea
cetăţeni din satele llia şi Bacea. La această ac chipă la C.A.P. llia, care condiţii optime de sporire
Bacea, însufleţiţi de în ţiune au participat, în au fost pilde însufleţitoa- a producţiei animaliere,
demnurile şi orientări primul rînd, membri ai re şi pentru aRi coope aşa cum ne-o cere tova
le rostite de tovarăşul cooperativei agricole de ratori cum ar fi Rubin răşul Nicolae Ceauşescu,
Nicolae Ceauşescu, secre producţie din llia, dar şi cit la tăierea spinilor şi parţld şi Alexe Mariş, Luca, Cornelia Negrilă, secretarul general al
tarul general al partidu lucrători ai coloanei în lăstărişului şi la împrăş- vicepreşedinte al biroului Ioan Dîmperu, Catlţa partidului.
lui, la tribuna Conferin treprinderii de transpor Popescu şi alţii. Dumitru Ş-a muncit cu spor,
ţei pe ţară a preşedinţi turi auto, ai complexului tierea manuală a îngră executiv al consiliului într-o atmosferă de ve 1
lor consiliilor populare şi de legume şi fructe, coo şămintelor chimice. în popular — s-au situat Fjueraş ne spunea ; \
mobi'Wa'i <i“ comitetul perativei de. producţie, a- fruntea acţiunii — coor- Dumitru Fuleras, secre — Vremea este minu selie şi voie bună. Alexe \
Marian, conducătorul dc
atelaj, făcea faţă cu cin
\
ste sarcinii ce i-a fost
încredinţată, aceea de a \
aduce din vale, acolo un \
de se afla remorca, azo \
tat pînă la locul unde
acesta se distribuia oa \
menilor. Ştefan Frenţ, \
tehnician la consiliul
\
popular, şi Cornel Gher- \
man, brigadier la ocolul
silvic, coordonau lucra \
rea, din punct de vede \
re tehnic, cu multă pri s
cepere. Printre cei vred \
nici şi-au înscris numele \
şi Ioan Nan, Siminic O- \
prean şi Petrişor Costea
\
TRAIAN BONDOR
Ciţiva dintre cei ce au luat parte la fertilizarea păşunii Pleaşa. Folo: VIRGir, ONOIU (Continuare in pag. a 3-a)
