Page 86 - Drumul_socialismului_1983_02

paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

15.00 Telej
15,05 Cons
n n B levii
15.30 Emis
germ
m 17,25 Trag<
17,35 La v
pentr
aulo
avanposturile muncii 17,50 1001 -
20.00 Telej
20,20 Actur
că
20.30 Invita
noştri
post. Cred că aceste rezul­ inovaţii şi perfecţionări ale chesci
întreprinderea minieră Lupeni este cea mai ma­ tate, mă scutesc de alte căror efecte economice se întrecerea continuă. 20,45 Cadra
11
re, mai mecanizată unitate carboniferă a Văii Jiului. argumente . cifrează la peste 25 mili­ 21,10 Film ,
dă pi
De aici se extrag şi se livrează zilnic economiei na­ Dar marea mecanizare a oane lei. Iar printre cei Deşi, deocamdată, în Ion Pavelonesc, adjunct mieră
ţionale însemnate cantităţi de cărbune cocsificabil. impus, firesc, o altă latu­ care se detaşează In acti­ frunte se afla colectivul şef sector VI : „Am avut ţlc a
ră tehnică — mica meca­ vitatea de promovare a
Ne-am aflat o zi în mijlocul minerilor din acest nizare. noului, prin invenţii, ino­ sectorului IV, urmat de necazuri în abatajul echi­ telovii
colectiv. Timp scurt, dar în care am aflat numeroase cel de la V, întrecerea pe pat cu complex mecanizat, 22.00 Teleju,
fapte de muncă, am reţinut exemple de abnegaţie, în consecinţă, la mina vaţii şi perfecţionări, se mină pentru mai mult căr­ unde lucrează brigada lui
competenţă profesională şi hărnicie în fronturile sub­ Lupeni au fost realizate numără inginerii Titus Cos- bune este în plină desfă­ Pavel Bujor. Dar acum HAI
terane. Timp scurt, dar suficient pentru a recepta numeroase dispozitive de tache, Victor Bolosin, teh­ şurare, alte sectoare avînd ne-am revenit. Brigada a-
atmosfera de puternică mobilizare şi dăruire în mun­ mică mecanizare, cum sînt nicianul Mlrcea Suba, mai­ perspective certe şi dorin­ mintită realizează în me­
că existentă aici, hotărîrea cu care comuniştii, toţi platformele de transportat ştrii Dănilă Mathe, Cornel ţa de a-şi spori realizări­ die pe zi o producţie de BCCUREŞ
minerii Lupeniului traduc în viaţă măsurile stabilite secţii de complexe, căru­ Borza, Ioan Dreptate şi le. Este opinia desprinsă 800 tone de cărbune iar dioprogram’
la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29 cioare monorai şi monora- muncitorii Anton Duban, din discuţiile purtate cu cea a lui Ion Budulicean La ordinea
cultură ; 7,v,
ianuarie a.c. A fost o zi obişnuită de muncă, care luri autoîncărcătoare, dispo­ Emil Descu, Constantin Po­ conducători din sectoarele o urmează îndeaproape. Şl 8.00 Revista
zitive de paletlzare, de an­
rierul meloi
a dovedit încă o dată că destoinicul şi experimen­ trenare a vagoneţilor, presă pa, Eremia Griînvald şi care în prezent înregis­ la pregătiri activitatea este lctin do ştii
tatul colectiv mineresc din Valea Jiului este angajat hidraulică de 200 t.f., alte alţii. trează creşteri apreciabile bună. Vom recupera, pină dem ascult
cu toate forţele să materializeze indicaţiile tovară­ în producţia zilnică. la finele lunii restanţele, Buletin de
şului Nicolae Ceauşescu, date cu ocazia vizitelor fă­ Inginerul Cornel Rădu- şi vom da cărbune peste ,tlas folclorii
şl vlz' ; 10,r
cute la Lupeni, să dea patriei cantităţi sporite de Pregătirile - mereu lescu, şeful sectorului V: plan". J. ţa Ai. Er
cărbune cocsificabil. „Pină în prezent avem un Aurel Trifan, şeful sec­ suri; 11,00 E
plus de 2 500 tone faţă de torului VII : „Din decada 11,05 Vreau
cu un pas înainte... prevederi. Noul program a doua a lunii curente, am Publicitate;
de ştiri; 1
ne-a creat condiţii pentru
redus din minusurile pe
pentru toţi
mărirea producţiei zilnice. care le-am înregistrat în Din eomoar
Sectorul IV se detaşează De aceea, acordăm atenţie Avem două abataje fron­ Ianuarie. Mai avem 317 12.45 Avanpr
prin două elemente. Este maximă lucrărilor de pre­ tale cu susţinere indivi­ tone sub prevederi. Am în­ tv. ; 13,00 I
15.00 Studei
cel mai mare şi, totodată, gătire. Urmărim zilnic ca duală şi două abataje ca­ fiinţat o nouă brigadă la Buletin de
cel mai mecanizat sector avansările planificate la meră. Productivitatea la pregătiri pentru a asigura dioreflector;
minier din ţară. Aici se pregătiri să se respecte ri­ „frontale" a crescut în ul­ frontul de lucru. Urmează componistice
— Măsurile stabilite la program complex de mă­ extrage o treime din pro­ guros, aşa cum sînt elabo­ tima vreme cu 2,5 tone pe să punem în funcţie, în Popa; 1G,40
conomice; r,
Consfătuirea de lucru de suri politice şi tehnico-or- ducţia minei Lupeni. De rate pe baza ciclogramelor. post. Toate cele 6 brigăzi curînd, un complex S.M.A. ştiri; 17,05
la C.C. al P.C.R. cu cadre ganizatorice menit să con­ la începutul acestui an mi­ Ce înseamnă acest lucru ? ale noastre — conduse de 2, care în prezent este o- 17.45 Pacea,
de conducere, specialişti ducă la realizarea ritmică nerii de la „IV“ ţin sus Cînd unul dintre comple­ Vasile Rusu, Victor Butna- prit din motive geologice. cintecc; 18,0i
19.45 Agricul
şi muncitori din industria a sarcinilor fizice, în con­ steagul întrecerii pentru xele noastre îşi încheie ci­ ru, Ion Rotaru, Dumitru Acest lucru ne va asigura la Z; 20,0(1
minieră şi geologic au fost diţiile nou create, la toate mai mult cărbune: au ex­ clul de producţie, cel aflat Boca, Nicolae Rusu şi Ioan realizarea ritmică a pla­ * Seară cult
primite cu adeziune tota­ fronturile de lucru. trase suplimentar peste în reciclare intră din plin Trif — sînt peste plan, şi nului, în continuare, şi o- zi tatr-o ori
ţiuni
din op
lă în colectivul nostru — — Ele vizează — subli­ 13 200 tone de cărbune. în cărbune. în mod sigur vom încheia norarea, pină la sfîrşitul băncii 11 de I
a precizat Ioan Sav, secre­ nia preşedintele consiliului Subingineru) topograf Mi- luna februarie cu 2 500 anului, a angajamentului 23,30—3,00 Nc
tarul comitetului de partid oamenilor muncii — toate „Secretul" acestor realizări hai Basarab, adjunctul şe­ tone cărbune extras supli­ luat — să dăm suplimen­ cai.
al minei, preşedintele con­ aspectele importante ale ni-1 dezvăluie inginerul fului de sector este cel mentar “. tar 1 000 tone cărbune".
siliului oamenilor muncii. activităţii noastre, cum sînt Gheorghe Kotormani, şeful care răspunde direct de Ba?—"«SKISa
Ele au prilejuit dezbateri folosirea deplină a capa­ de sector. bunul mers al pregătirilor. " 1 ] 8 N E
ample, in toate organiza­ cităţilor de producţie, în — Este drept, sîntem cei Este primul care „trage
1
ţiile de partid, la nivelul mod special la abatajele mai mecanizaţi, avem per­ semnalul de alarmă' , la
D
E
:
sectoarelor şi al formaţii­ cu complexe de susţinere manent patru complexe în orice mică rămînere în Bucureşti V A (P;
lor de lucru. Numeroasele şi tăiere mecanizată, asi­ funcţiune. însă, pentru ca urmă. Ca urmare, şi în Despre brigada condusă nic, bun organizator, con­ rea (Arta);
propuneri făcute de oame­ gurarea liniilor de front această perioadă, sectorul de Aurel Manda, de la sec­ ştiincios. Trup şi suflet Imperiul corn
nii muncii în cadrul- aces­ active, îmbunătăţirea ra­ acestea să „taie“ fără în­ IV este cu toţi indicatorii torul IV, se vorbeşte tot pentru minerit". rille I-II (Fi,
tor dezbateri dovedesc ma­ portului dintre personalul treruperi şi la capacităţile aferenţi lucrărilor do pre­ mai mult in ultima vre­ La ieşirea din subteran, mul oartuş (
Cinci
pentru
turitatea, responsabilitatea care lucrează efectiv în prevăzute, noi trebuie să gătire îndepliniţi conform me. Este formaţia care, după două schimburi con­ Liniştea d]
şi hotărîrea cu care orta­ fronturile de cărbune şi asigurăm frontul necesar. graficelor. exploatînd un abataj e- secutive petrecute în aba­ (Constructorii
cii s-au angajat la trans­ cel auxiliar şi de deservi­ chipat cu complex meca­ tajul său (a survenit o ŞANI : Aii E
hoţi
de
si
punerea lor In fapt. re (pină la această dată nizat de susţinere şi tăie­ defecţiune la pompa cu nirea); In s
au fost plasaţi în subteran Policalificarea — deziderat
O dovadă palpabilă a a- re, obţine constant randa­ excentric a combinei şi iembrie); Li
pentru
flrmaţiilor mele este fap­ 122 de lucrători de la su­ mente de 17—18 tone pe n-a plecat pînă n-a văzut-o tineri VULCAi
ral);
tul' că din prima zi de a- prafaţă, din care 112 di­ post. De la începutul anu­ pusă la punct), brigadie­ ceafărul); LO
plicare a noului program rect în abataje), extinderea al mecanizării lui ortacii lui Manda au rul, pe al cărui chip în­ te cu flori i
de lucru au crescut ran­ progresului tehnic, creş­ extras în plus faţă de plan cordarea şi efortul lăsase­ norul); PET1
damentele în subteran, me­ terea calităţii producţiei şi Introducerea tot mai vi­ lificare 271 de muncitori, 7100 tone de cărbune. ră urme vădite, ne-a răs­ se întoarce
ANINOASA:
dia producţiei de cărbune â productivităţii muncii, guroasă a mecanizării în în meseriile de mineri, lă­ „Manda are şcoala lui puns simplu : „Degeaba mula unu (
extras. Din 7 februarie pî- întărirea ordinii şi disci­ abatajele Lupeniului a pus cătuşi şi electricieni de mi­ Constantin Lupulescu, s-a plecam acasă, că tot n-a­ URICANI: Pr
nă-n prezent, nu numai plinei, aprovizionarea flu­ în faţa conducerii colecti­ nă, 437 se policallfică veam stare. Defecţiunea -gonului (Retc:
Iarba
srde
.
că ne-am realizat ritmic entă a tuturor locurilor de ve, organizaţiei de partid în aceste profesii, Iar 35 format şi a fost şef de era mai complicată şi tre­ (Steaua roşie
sarcinile planificate, dar muncă cu cele necesare problema asigurării califi­ se pregătesc-pentru o nouă schimb în brigada lui — buia înlăturată grabnic. Contrabandist
am şi extras suplimentar etc. Eficienţa acestor mă­ cării forţei de muncă la specialitate — electronica spunea Alexa Furdui, se­ Acum este bine. N-am Lucia în (Patri
viir
trăind
aproape 2 000 tone de căr­ suri este dovedită din zi nivelul tehnicii din dotare. — pentru a deservi siste­ cretarul comitetului de pierdut prea multă pro­ GEOAGIU-BA
bune. în zi, odată cu aplicarea „Uzinele subterane", cele­ mul de dispecerizare al partid al sectorului. Este ducţie. O vom recupera (Casa de ce
Lanţul
Minerii Lupeniului s-au lor, prin creşterea pro­ lalte utilaje complexe, de minei. un om dintr-o bucată, har­ intr-o zi, două". ŢEG: i-ii (D
seriile
angajat să extragă supli­ ductivităţii muncii. In a- înaltă tehnicitate cereau Operaţiunea
mentar în al treilea an al bataje ca a crescut de la oameni competenţi, capa­ calan : ai
cincinalului 20 000 tone de 8,2 la peste 9 tone pe post, bili să le mînuiască la ca- lui Rommol
tură); SIME1
cărbune cocsificabil. De iar pe întreprindere cu pa.citato, să le întreţină în ttmbanc la
curînd, a fost adoptat un 200 kg pe post. condiţii optime, prelungin- (Mureşul); II
du-le viaţa. A fost şi este (Lumina); GI
nevoie acum în minerit de reşte-mi un
rabil (Minerii
mineri-tehnicieni, policali-
ficaţi, în măsură să prac­
Minerii, tehnicienii şi dul de extindere a meca­ tice două, trei sau chiar PEC1
inginerii de la Lupeni sînt nizării la noi este de 78 la patru meserii. Cum s-a
angrenaţi de mai mulţi ani, sută, iar cel de extindere tradus în fapt acest dezi­
o Deva. Cas
în competiţia promovării a tehnologiei de exploatare derat ? orele 17 şi 20.
noului, a introducerii şi cu complexe mecanizate a — Din mers — ne-a răs­ Timişul" dh
extinderii mecanizării şi ajuns la 62,3 la sută". puns Maria Mitrca, secre­ Spectacol de
automatizării în subteran. Extinderea mecanizării tarul şcolii de calificare, dansuri popul
Laz
Pacatiu.ş,
Receptivitatea la tehnica a avut ca efect concentra­ care funcţionează în ca­ ş.a.
de vîrf are deja tradiţie la rea producţiei în abataje drul întreprinderii. Nici nu O Călan. Ca:
mina Lupeni — mai ales frontale de mare capacita­ se putea altfel. încă din rfi. Teatrul m
şoara:
în urma vizitelor de lucru te unde se obţin producti­ 1978 au început cursurile ră). „S.O.S."
efectuate de tovarăşul vităţi superioare. In acelaşi de policalificare a perso­ o Aurel Vlai
Nicolae Ceauşescu în Valea timp, mecanizarea a însem­ nalului, în care electrolă- Orchestra dc r
Jiului —, minerii de aici nat actul de naştere al mine­ cătuşii îşi însuşesc cunoş­ iară .,Cin ci rolul
nlcii de stat S
fiind conştienţi că aceasta rului tehnician, capabil să tinţe de minerit, minerii col folcloric
este cea mai sigură cale minui&seă tehnica de vîrf cunoştinţe tehnice, de hi­
a sporirii producţiei de din minerit. Unul dintre draulică, lăcătuşeric şi e-
cărbune, a uşurării efortu­ cei mai buni este subingi- lectricitate. Acestea au dat Lupeni, ora 16,30. Ne îndreptăm spre ieşire. în
lui fizic al muncitorilor şi nerul Paul Grasu, şef de „atestatul de policalifica­ Brigadierul Paul Grasu,
de Ia sectorul iv, (in mij­
creşterii gradului de secu­ brigadă la sectorul IV i re" unui număr de peste loc) discută mulţumit cu drum, intîlnim cîţiva dintre brigadierii cei mai des­
Pentru azi, i
ritate în exploatare. „Nu mai repet, ceea ce doi dintre ortacii săi, după toinici ai minei. Ei vin primii la şut şi pleacă ultimii. Vreme in cui
„Astăzi, la 7 ani de la ştiu toţi ortacii mei, des­ 300 de oameni. Ori de cîte un nou schimb în care Printre aceştia îl recunoaştem pe Teodor lîoncalo, zire. Cerul va
introducerea primului com­ pre mecanizare şi ce re­ ori au apărut utilaje noi, şi-au depăşit sarcinile de Erou al Muncii Socialiste. „Merge bine ia noi în temporar noro:
plex mecanizat la mina prezintă ea pentru munca s-au organizat imediat extracţie. abataj — ne spune modest, în timp ce ne strîngem ninsori slabe,
noastră — releva ingine­ minerului. în aceste zile, cursuri de perfecţionare Foto : CRISTIAN ŞTEFAN mîiniie. Ridicăm din zi în zi ştacheta realizărilor. pot avea şl ca
verse. Vinlul \
rul Dumitru Dănciulescu, cu brigada mea, în abata­ şi specializare. în ultimii Vom ajunge clin nou în frunte. Noi pe mină şi mina la moderat di:
directorul adjunct-tehnic al jul pe care îl exploatăm cinci 'ani peste 7 000 de pe Vale". vest. Temperat
întreprinderii — avem în cu complex mecanizat, am Sînt cuvinte-simbol, care dovedesc hotărîrea mi­ vor fi cuprin.
şi —4 gratie, i
dotare 14 complexe, dintre obţinut randamente cum persoane au fost cuprinse nerilor din Lupeni de a răspunde prin fapte chemării jdme întte* 0
care nouă sînt în funcţiu­ n-am crezut niciodată: în în aceste forme de pregă­ Pagină realizată de partidului, indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tocai mal rldt
ne, 30 de combine de a- medie 17 tone pe post. Dar tire. M. LEPĂDATU Minerul de Onoare al ţării, fapte care se traduc în Condiţii de ce;
ţa şi seara. (M
bataj şi 14 combine de am avut şi zile de vîrf, în anul curent sînt în­ şi L. BRAICA cantităţi sporite de cărbune cocsificabil dat ţării. serviciu 3 Llan
Înaintare. în acest an, gra­ cînd am atins 21 tone pe scrişi la cursurile de ca­