Page 87 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 87
8662® VINERI, 25 FEBRUARIE 1983 paq. 3
■bwm—annfemna —aaoan» «mbim— "—
Creşterea puterii Condiţii optime pentru o activitate
ÎLEVIZIUNE
economica exemplară la extracţia cărbunelui © însemnări ®
uitaţii pentru e- © Informaţii ©
clasei a VIII-a (Urmore din png. 1) (Urmate din pag 1) că, în pas cu progresul
iune în limba © Note ©
ani general înregistrat în do
îrea loto lui realizării planului, ur lui în care ne aflăm, să meniul minier.
olan — emisiune mată de discuţii cu cadre sporească simţitor contri Relevînd condiţiile opti Microinterviuri ©
u conducătorii
le de conducere, însoţită buţia Văii Jiului la întă me create la toate unită
ae seri cu măsuri, controlul exer rirea bazei de materii pri ţile miniere pentru acest
urnal citat asupra activităţii, în me şi energetice a ţării. an, participanţii la dezba Cerere de... mulţumire Am aflat,
ditatea economi- special în ceea ce priveşte Pentru îndeplinirea inte teri au susţinut angaja
folosirea forţei de muncă, grală a sarcinilor de plan, mentul asumat de Combi „Subsemnatul Matei Efti noul cabinet ce l-am inau
t în studioul mie, pensionar, urmă. vă informăm...
i — Dan Iordi- ordinea şi disciplina, in respectiv pentru preluarea natul minier Valea Jiului domiciliat gurat in zilele din
a tervenţia operativă la or şi realizarea creşterii de de a extrage în plus faţă in comuna suburbană Criş- Este vorba de faptul că • Recent, în cadrul
n mondial ganele superioare sau la 800 000 tone de cărbune La de prevederi cantitatea de cior, strada Sa Ici inilor nr. aici, în cadrul Secţiei ex secţiei de încălţăminte a
artistic: „Coman- colaboratorii combinatului huila extrasă este necesar 86 500 tone de cărbune şl 3, prin prezenta, vă tac terioare a spitalului Brad, Cooperativei „Moţul“
•in poştă". Pre- siderurgic pentru rezolva ca în contextul condiţiilor de a executa suplimentar rugămintea să-l invitaţi pe din localitatea noastră, vom Brad a fost înfiinţată o
pe ţară. Produc- doctorul Constantin
studiourilor de rea sau urgentarea rezol create prin aplicarea nou un important volum la Blejan, putea realiza fono şi meca- brigadă alcătuită din 60
ciune din R.D.G. vării unor probleme fac lui program de lucru şi a lucrările de pregătire, des medic primar al secţiei Ba nocardiograme care ne vor de lucrători care vor a-
mal. parte din suma de ele celorlalte măsuri stabilite chidere şi descopertă. ia de Criş, la prima şedin ajuta să investigăm cu vea de executat încălţă
mente prin care se impli pentru dezvoltarea activi în încheierea lucrărilor ţă ce o va ţine Comitetul mai mare uşurinţă suferin minte de calitate superi
că consiliul popular în tăţii de extracţie, să se ac adunării generale a luat comunal P.C.R. şi să-l fe ţele bolnavilor cardiaci. oară, „Lux“ şl „Super
conducerea economiei. Roa ţioneze cu toată responsa cuvîntul tovarăşul Ilie licitaţi pentru faptul că Şi tot Intre actualităţile lux" în mai mult de 50
de sînt. Am început anul bilitatea pentru valorifica Verdeţ. m-a readus la viaţă"... petrecute in colectivul nos modele noi cc vor fi li
prin realizarea, pentru pri rea superioară a capacită In faţa cabinetului de tru v-aş spune un amănunt vrate la fondul pieţei în
,TI I a 6,00 Râ Adunarea generală a re consultaţii al medicului
ul dimineţii; 6,30 ma dată, a producţiei mar ţilor de producţie şi a do prezentanţilor oamenilor care ţine strict de... per acest an.
zilei în agri- fă tării tehnice, pentru în muncii din C.M.V.J. a a- Constantin Blejan, oameni, soana mea. Azi am primit
”0 Ratliojurnal ; făptuirea integrală a pro mulţi oameni aşteaptă să-şi • Mioriţa Sanda Rusu
presei; 8,10 Cu — în cuvîntarea rostită doptat textul unei telegra vestea că mi s-a acordat este cea mai tânără co
lţilor; 9,00 Bii- la Conferinţa pe ţară a gramelor de creştere a pro me adresate conducerii de a f l e diagnosticul suferinţei, a doua specialitate, aceea munistă a organizaţiei de
.1; ?, n 5 Răspun preşedinţilor consiliilor ductivităţii muncii şi ran partid şi de stat, tovarăşu să le fie prescris tratamen de cardiolog. Împreună cu
zătorilor ; 10,00 damentelor, de reducere a tul. partid din cooperativa
ştiri; 10,05 A- populare, tovarăşul Nicolae lui NICOLAE CEAUŞESCU, Profităm de pauza intre cunoştinţele de medicină „Moţul". Primită de cu-
-; 10,30 Ştiinţa Ceauşescu subliniază ne consumurilor specifice, pen în care este reafirmată internă, cele de cardiolo rînd în rîndul comunişti
tO Par Ct.^.Ai- cesitatea de a trece, în in tru îmbunătăţirea calităţii hotărârea minerilor Văii două consultaţii pentru un lor, ea îşi justifică noua
nisiune de ver- cărbunelui şi a lucrărilor scurt dialog. gie mă vor ajuta să alin
uletin de ştiri; dustrie, de la dezvoltarea Jiului de a susţine prin — Cea mai actuală !n- suferinţele semenilor mei, sa calitate prin rezulta
să ştiu; 11,35 extensivă la cea intensivă, miniere. Realizarea sarci fapte de înaltă dăruire te deosebite în muncă,
12,00 Buletin cerinţă valabilă şi în in nilor de plan pe 1983 va muncitorească întreaga po timplare la dumneavoastră ? ale minerilor şi oamenilor prin comportarea demnă,
,05 De toate fi determinată şi de mo - Am să vă spun despre muncii din această zonă.
turiştii ; 12,30 dustria grea a Călanului, dul în care organele co litică economică a parti corectă alături de colegi.
i folclorului ; deşi cunoaşte încă un am dului, de a contribui cu
'itiicră radio- plu proces extensiv. Cum lective de conducere din • în cadrul cooperati
c la 1 Ia 3 ; întreprinderi, conducerea forţe sporite la creşterea vei de producţie, achizi
t club; 16,00 acţionează consiliul popu combinatului se vor preo producţiei de cărbune, la ţii şi desfacerea mărfu
tiri; 16,05 Ra- lar în întâmpinarea aces rilor au fost puse în func
16,25 Repere tei cerinţe ? cupa de pregătirea şi per înflorirea României socia
: Temistocle fecţionarea forţei de mun liste. ţiune incubatoarele pen
Coordonate e- — Ca urmare a controa tru producerea puilor de
00 Buletin de lelor efectuate şi a măsu o zi. Astfel, în perioada
entru patrie; rilor luate, s-a îmbunătă 4
tutui vieţii — „Crosul Mărţişorului ' ce urmează vor putea fi
Orele serii ; ţit mult disciplina, atît cea livraţi populaţiei peste
ira de la A tehnologică cît şi cea a în organizarea C.M.E.F.S. gen. 1), Silviu Circu (şc. 75 000 de pui de o zi, şl
Radiojurnal ; muncii. Pot să afirm
rală ; 22,00 O Hunedoara şi a catedrelor gen. 9); categoria 15—16 alţi 50 000 pul de 30 de
23,00 Selcc- că, pe această cale, la didactice de specialitate ani — Aurel Căpăţînă (şc. zile, care vor putea fi
•eta „Saltim- sfîrşitul acestui an Com din şcolile generale, pe gen. 9). obţinuţi la noua crescă
uis Ganne ; binatul siderurgie „Victo-
stop muzi- aleile din Complexul spor Câştigătorilor li s-au a- torie a cărei capacitate
ria“ Călan va deveni inde tiv „Corvinul" s-a desfă trlbuit diplome şi mărţi- este de 10 000 pui pe se
pendent din punct de ve şurat un reuşit concurs de şoare. (Prof. Viorel Iler- rie.
dere energetic. Căutarea cros, la care au luat star lian, preşedintele C.M.E.F.S.
unor noi posibilităţi de va tul peste 500 de partici Hunedoara). ® Spre sfîrşitul celui
lorificare a resurselor lo panţi. în urma desfăşură dintâi trimestru al aces
cale continuă, fiind con rii întrecerilor, pe locul H TURNEUL FINAL AL tui an, în spaţii deja a-
îulctin de ştienţi că sporurile de pro CAMPIONATULUI JUDE sigurate va fi amenajată
ia); Intîlni- ducţie şi de eficienţă pe I s-au clasat următorii i ŢEAN DE HANDBAL - se o ciupercărie, iar fabrica
NEDOARA: care le realizăm constituie categoria 11—12 ani — de pîine din localitate va
ataci — se niori se va desfăşura la funcţiona utilizînd com
ra) ; Ulti- Izvoarele materiale şi fi Melinda Pataki (şc. gen. Sala sporturilor din Deva,
erurgistul); nanciare necesare ridicării 6) şi Kereşy Antal (şc. între 25-27 februarie. Me bustibil solid.
ern (Arta); Petru Bora şi Sabin Me-
ndincuri calităţii vieţii locuitorilor gen. 10); categoria 14—15 ciurile vor avea loc între rlea — doi dintre meşterii
FETRO- oraşului. ani — Monica Lăteanu (şc. orele 9-13 şi 15-19. care ştiu să aducă in ac Timpul probabil la... Baia de Criş
5 şi cei 40 tualitate o străveche înde
e t-u tu In dimineaţa cînd am în camdată dacă vrea să de
tu (7 No- letnicire : olăritul.
:NI: Prea Sute de oameni au participat la ceput documentarea aces vină meteorolog. Laurenţiu
jri (Cultu- tei rubrici, „meteorologii" munceşte asiduu pentru a-
Sfinx (Lu- de serviciu, elevi ai Şcolii ceastă meserie.
V: Ilustra-
dmp (Mt- eurăţarea şi fertilizarea păşunilor generale din Baia de Criş, — Cui şi la ce foloseşte
V: Cobra De-ale gospodarilor notaseră pe panoul din a- jocul de-a meteorologii ? -
ncitoresc); propierea staţiei lor me ii întrebăm.
it de i«r-
icitoresc) • (Urmaie din pag. 1) mătoare pînă la acope re — una din sarcinile ® Cu toate că iarna teo : „temperatura foarte — In primul rînd nu e
sarea dra- rirea întregii suprafeţe puse de t o v a r ă ş u l îşi face destul de aspru scăzută. Minus 20 de gra vorba de un... joc. E un
1); BRAD: de la coloana auto, Mi înscrise în plan. Nicolae Ceauşescu, în simţită prezenţa, în loca-
de uodisă de. Cea mai geroasă zi din lucru serios. Ne deprindem
OR A ŞTIE: nus Bîrsan, Gheorghe Jo- S-a muncit, în aceeaşi cuvîntarea rostită la Con •lităţile comunei Baia de această iarnă. Vînt slab. să lucrăm cu barometrul şi
din Santa san şi VLctor Tamaş, lu atmosferă de hărnicie şi ferinţa pe ţară a preşe Criş sînt în toi pregăti Stratul de zăpadă 15 cm. hidrometrul, descifrăm în-
Un om crători în comerţ, Parte- bună dispoziţie sufleteas dinţilor consiliilor popu rile pentru viitoarea ac Timpul probabil : vreme us
(Flacăra) ; vîrtirea giruetei ; apoi ni-
Non stop nie Mica, Eftimie Mihu- că, pînă către seară reu- lare în faţa organelor şi tivitate edilitar-gospodă- cată, rece, vînt slab". valul, pluviometrul şi chiar
fă); IU- ţescu şi Sabin Petrescu şindu-se să se cureţe şi organizaţiilor de partid, rească. Imediat ce vre Alina Farca, responsabi termometrul sînt instrumen
intirilor - de la C.L.F. şi numeroşi să se fertilizeze cele 60 organelor locale ale pu mea va permite va înce la staţiei, îndrumată de te pe care deja ştim să le
i); brazi: terii şi administraţiei de
Monstrul"; alţii. ha, cit erau planificate pe construcţia unei şcoli profesorul Nicolae Cristea, utilizăm.
împotriva — In acest an — ne în ziua aceea. stat, a tuturor lucrătoii- cu două săli de clasă în confruntă datele despre Dar, în primul rînd, sta
sa de cul- spunea Alexe Mariş — Experienţa IIiei poate lor ogoarelor — nu este satul Lunca. La Rişculi- starea vremii cu cele înre
: Un sal şi trebuie să slujească de conceput fără o bază ţia ne e folositoare nouă.
ul Nord avem planificat să cură ţa, Ţebea şi Căstău sînt gistrate de staţia meteo Ştim cînd e pericol de
: Vulcanul ţăm şi fertilizăm 670 ha drept învăţătură şi în furajeră abundentă, de pregătite materialele pen din Ţebea. Uneori, lucrul
5ARI: Do păşune. Pînă în prezent, demn pentru toate comi bună calitate. Comitetele tru confecţionarea pode acesta îl face telefonic, al brumă şi ne îngrijim să a-
ri nefavo- am executat aceste lu tetele comunale de partid, comunale de partid, con ţelor necesare în aceste teori prin... curier, adică părăm plantele din grădi
crări pe păşunea Şideaş- pentru toate consiliile siliile populare sînt che localităţi. în 25 de gos sprijinită de colegul său na şcolii, mai aflăm dacă
pentru duminică vremea ne
rcesacagca că (30 ha), Dîmbu Sîrbu- populare din localităţile mate să mobilizeze la cu podării de pe strada Go Laurenţiu, fiul lui Axente dă voie să plecăm în ex
\COLE| lui (50 ha) şi Săcămaş rurale ale judeţului nos răţarea şi fertilizarea pă runului se va introduce Tisu, meteorolog la staţia cursia planificată.
;
feutw« »2«!2a (60 ha). Astăzi cred că tru. Curăţarea şi fertili şunilor masele de oameni apa potabilă prin cădere. Ţebea. Alina nu ştie deo-
vom curăţa şi fertiliza zarea păşunilor şi fîne- ai muncii, practic toată
de cultură aici vreo 60 hectare. ţelor este o sarcină de suflarea satelor. Vom
Ansamblul mare însemnătate, în a- consemna cu plăcere şi
Timişoara: — Astfel de acţiuni — locuri, bucuria nestăvili De-ale şcolarilor
»
cintece şl intervine în discuţia noas ceste zile din avanpre alte acţiuni de genul ce tă a copiilor pentru ză
re cu Ana tră Traian Iuga — vom miera primăverii. Creşte lei ce a avut loc ieri, la padă, dar şi teama oame
Knejevici llia. o La Şcoala generală
organiza şi în zilele ur rea producţiei animalie nilor mari, care ar fi din Baia de Criş se află
i de cultu- mers pe oriunde numai în faza de pregătire cel
gliiar Tlmi- © Că la librăria din
(1. maghia Baia de Criş există un pe .şoseaua ce traversează de-al 14-lea număr al
bogat fond de carte e un centrul Băii dc Criş, nu I revistei „Ecouri" editată
ri şi Roinos. Luciul zăpezii îngheţate de membrii cercului lite
uzică popu- fapt care bucură. Dezor să fi fost aşa de înfrico
a Filarmo- dinea, lipsa spaţiilor de rar din şcoală, precum şi
aiu: Specta- şător incit nimeni n-a
expunere a volumelor al 4-lea număr al unei
sînt lucrurile care deran catadicsit să împrăştie o alte... publicaţii intitula
jează. Ştiind că la nici lopată, două de nisip pe te „Plaiuri zărăndenc" şi
o sută de metri de libră drum ? care aparţine cercului
rie există o secţie de o în jurul orei 15, cînd de geografie-turism.
tîmplărie şi mobilă, ne am sosit la C.A.P. Rişca, ® în cursul lunii mar
5 februarie: întrebăm cum se face că de pe geamurile grajdu tie, copiii din Baia de
•• de încăi-
fi variabil, nimeni nu s-a înduplecat rilor nu dispăruseră în Criş vor avea de plantat
Vor cădea să ajute la confecţionarea că florile de gheaţă apă vreo 1 200 de puieţi de
zolate, care duzi în vederea asigură
icter de a- cîtorva rafturi. Să fie rute de cu noapte. Ger,
sufla slab vorba doar de dezinte mare ger ! Cele două, trei rii hranei pentru viermii
v< '•>'d- res ? de mătase, de a căror
rile ...sie îngrijitoare reuşiseră să creştere şi îngrijire se
' înlte —7 © A nins frumos şi rezolve problema curăţe
-te ma- mult în zilele din urmă vor ocupa tot ei.
grade, niei în adăposturi. Dar
nî sud. prin satele de pe Valea de cea a căldurii oare
dlminea- Crişului. Am văzut, în cine ar fi trebuit să se Rubrică realizată de
rrolog de Dumitru Flueraş, secretarul organizaţiei tle partid din satul Bacea, a fost pildit
r uţuriga). pentru ceilalţi participanţi Ia acţiunea de curăţare a păşunii. drumul nostru pe aceste ocupe ?' CONSTANTA C. POPESCU