Page 9 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 9
v
' vr- ’ltfju. V ~
0<S LSCTURA
HOTĂRIR1LE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI -
PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ Şl LUPTĂ PENTRU PROGRESUL
NEÎNTRERUPT AL PATRIEI
întregul potenţial uman şl tehnic angaiat în
realizarea ritmică a plănui de eitrac ie
?
Colectivul sectorului IV canizarea este elementul într-adevăr, mecanizarea
de la I.M. Lupeni, cel mai determinant în creşterea este decisivă în creşterea
mare şi mai mecanizat producţiei de cărbune. La producţiei de cărbune. Dar
■ sector din Valea Jiului, ora actuală sectorul nostru pentru ca utilajele de înal
înregistrează ritmic, în a- este dotat cu cinci comple tă tehnicitate, intrate ma
cest an, rezultate notabile xe mecanizate de susţine siv în ultimii ani- în dota
la extracţia de cărbune. re şi tăiere, din care patru rea unităţilor miniere, să
După ce în luna ianuarie lucrează din plin, al cin dea randamentele sconta
Anul XXXV, nr. 7 847 JOI, 3 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani minerii de la „IV“ au ex cilea fiind în reciclare. te, este nevoie — aşa cum
tras peste prevederile pla Producţiile suplimentare sublinia tovarăşul Nicolae
nului 8630 tone de cărbu pe care le raportăm zilnic Ceauşescu, secretarul gene
ne cocsificabil, există per se realizează în cele patru ral al partidului, la recen
în lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu ta Consfătuire de lucru de
la C.C. al P.C.R. cu cadre
conducere,
la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. de muncitori din specialişti
industria
şi
minieră şi geologie — şi
din 29 ianuarie a.c. de organizarea temeinică a
spective certe — aprecia abataje echipate cu com muncii în subteran, de oa
inginerul Gheorghe Kotor- plexe — unde muncesc meni cu o gîndire tehnică
Angajare plenari pentru creşterea man, şeful sectorului — ca brigăzile conduse de Con înaltă, capabili să le ex
maximă
efi
cu
plusurile
februarie
să
ploateze
în
stantin Popa, Teodor Bon-
cientă.
sporească considerabil.
Discuţiile purtate recent calo, Aurel Manda şi Paul Unul dintre ei este şi
omogene,
formaţii
Grasu,
continuă a bazei de materii prime cu mineri şefi de brigadă, alcătuite din mineri cu ex care a preluat conducerea
Paul
Grasu,
siihinghierul
tehni
adevăraţi
perienţă,
maiştri şi alţi factori im
plicaţi în activitatea de cieni, care se numără prin unei brigăzi ce se situează
producţie a sectorului au tre cele mai bune din Va de mai multă vreme în
La Deva a avut loc adu sfătuirea de lucru de la Ceauşescu o poartă dez evidenţiat principalele ele lea Jiului. La noi, şefii de rîndul formaţiilor cu cele
narea activului de bază C.C. al P.C.R. cu cadre de voltării continue a acestui mente care contribuie la brigadă sînt factori de ba mai bune rezultate (de la
clin cadrul Centralei mine conducere, specialişti şi sector de bază al econo menţinerea unor ritmuri ză care au o largă autono începutul lunii au extras
reurilor Deva, care a ana muncitori din industria miei naţionale — asigura superioare de extracţie în mie, dar şi responsabilita peste plan 1000 tone do
lizat sarcinile ce revin co minieră şi geologie, au e- rea bazei de materii pri abataje, la depăşirea ran te în ceea ce priveşte or că rbune).
lectivelor din sectorul mi videnţiat orientările pro me şi resurse energetice —, damentelor planificate în ganizarea activităţii în a- LIV IU ORAICA
nereurilor, în spiritul ho- gramatice date de secreta perfecţionării activităţii de subteran. bataj, modul de folosire a MIRCEA LEPĂDAÎU
târîrilor Conferinţei Na rul general al partidului exploatare şi valorificare Fără îndoială — conti utilajelor, executarea lu
ţionale a partidului, al o- în direcţia perfecţionării superioară a resurselor mi nua şeful sectorului — me crărilor auxiliare. (Continuare In oag o 2-a)
rientărilor şi indicaţiilor sub toate aspectele a acti nerale utile, îmbunătăţi
date de secretarul general vităţii din sectoarele geo- rii condiţiilor de muncă şi
al partidului, tovarăşul de viaţă ale minerilor. Ca
Nicolae Ceauşescu, în cu- urmare, în ultimii ani s-au
vîntarea rostită la Consfă Âdunarea a'ocat însemnate sume de
tuirea do lucru de la C.C. bani pentru dezvoltarea
al P.C.R. din 29 ianuarie activului da bază capacităţilor de producţie
a.c. existente şi deschiderea al
La lucrările adunării au din Centrala tora noi, pentru dotarea
luat parte t o v a r ă ş i i întreprinderilor miniere cu
NICOLAE CONSTANTIN, minereurilor Deva utilaje şi echipamente de
membru al Comitetului Po mare complexitate tehnică
litic Executiv al C.C. al şi înaltă productivitate,
P.C.R., preşedintele Consi logic şi minier, creşterii pentru promovarea unor
liului Central al Uniunii continue, în mai mare mă . tehnologii moderne de ex
Generale a Sindicatelor din sură, a bazei de materii ploatare şi preparare a
România, Gheorgho Vasiu, prime şi resurse energeti minereurilor, pentru uşura
secretar al Comitetului ju- ce, condiţie , hotărîtoare rea eforturilor fizice la lu
judeţean Hunedoara al pentru dezvoltarea econo crările în subteran şi crea
P.C.R., Gheorghe Fulca, miei naţionale în ritmurile rea unor condiţii sociale
adjunct ai ministrului -mi stabilite de, Congresul al corespunzătoare, pentru
nelor, Marian Răduţ, se XH-lea şi Conferinţa Na pregătirea profesională a
cretar de stat la Ministe ţională ale partidului, pen cadrelor.
rul Geologiei. Au partici tru ridicarea bunăstării în Acestor condiţii, minerii _ _
pat cadre de conducere şi tregului popor. şi preparatorii din Poiana
specialişti din unităţile mi în cadrul dezbaterilor Ruscăi şi din Munţii Apu
niere ale centralei de re au luat cuvîntul tovarăşii: seni, de la Deva, Muncel,
sort, reprezentanţi ai unor Vaier Ungureanu, Doru Certej, Boiţa-Haţeg le-au
organisme de sinteză, acti Toma, Gherasim Felea, răspuns prin fapte . de Fabrica de încălţăminte
vişti de partid şi de stat, Gheorghe Bele, Teodor muncă, asigurînd zi de zi de la Hunedoara, creaţie
ai unor organizaţii de ma Feier, Ioan Clep, Ioan Ro- economiei naţionale însem a cincinalului trecut, tin
să şi obşteşti. vinaru, Cornel Arsln, Ioan nate cantităţi de mine de să ajungă o marcă de
Materialele prezentate Ştefănescu, Viorel Popa. reuri, de metale utile. prestigiu în producţia de
au relevat importanţa şi Vorbitorii au subliniat gri Conştienţi de importanţa bunuri de consum.
bogăţia de idei a cuvîntă ja permanentă pe care sarcinilor ce le revin de a Foto: VIRGIL ONOIU
rii rostite' de tovarăşul partidul şi statul nostru,
Nicolae Ceauşescu la. Con personal tovarăşul Nicolae Continuare in pag. a 2-a)
Sarcinile repartizate fiecărei ferme
[WCCEWTEj Echipele
îndeplinite ireproşabil!
numărului de vagoane des
Ce legătură ar putea e- cărcate, redueîndu-se asttel
xista intre două echipe, in C.A.P. RAPOLTU MARE între cei mai harnici şi
tre nituri, scoabe şi vagoa locaţiile. pricepuţi îngrijitori i-am
judeţean
iniţiativa
Comitetului
din
Biroului
Ieri,
ne ? Aparent sînt cîteva e- Şi totuşi, unde este legă de partid a fost organizată o acţiune de control şi Există preocuparea spo notat pe Sabina Mert, Ma
lemente disparate /... tura ? Cele două echipe, rită pentru ca ferma zoo fia Lucescu şi Dumitru
recent înfiinţate, au elimi îndrumare a activităţii în fermele zootehnice. Cu tehnică să înregistreze sal
Andrei Coroianu este e- nat toate neajunsurile crea acest prilej, s-a urmărit participarea Ia program a Voica.
lectrician de profesie şi te de sistemul anterior de. lucrătorilor din ferme, a conducerilor unităţilor şi tul mult aşteptat în întrea
conduce de cîtva timp o e- prindere a covoarelor de cadrelor de la consiliile populare, a medicilor şi ga sa activitate. Un indiciu C.A.P. VEŢEL
chipă de vulcanizatori. cauciuc pe benzile transpor tehnicienilor de la circumscripţiile şi dispensarele te în acest sens este şi buna Se constată, în raport de
Maistrul Toma Sofror, a toare. Eliminind scoabele şi ritoriale veterinare, modul de îngrijire şi furajare a participare a tuturor fac modul de furajare şi de
constituit incă o asemenea animalelor, respectarea regulilor do zooigienă, rea torilor de răspundere la respectarea programului
echipă. Nu doar pentru a niturile se pot întinde mal lizarea modernizărilor şi îndeplinirea indicatorilor programul de lucru. De la de lucru în fermă, oscilaţii
se lua la întrecere cu pri bine covoarele, se evită de plan aferenţi fermelor, îndeosebi a contribuţiei Ia cele 60 de vaci aflate în la producţia de lapte mar
ma. .. Şi astfel, pe o dis pierderile de materii prime, programul de autoaprovizionare teritorială. Iată, pe lactaţie s-au obţinut, ieri, fă, care sînt de cîte 10—12
se reduc la minimum de
tanţă de aproape 2 km au ranjamentele pe transpor scurt, aspectele semnificative întîinite. 214 1 lapte marfă, produc i zilnic. între aspectele ne
dispărut complet niturile şi ţia fiind cu 12 1 în creş gative semnalăm faptul că
scoabele din covoarele de toare. Echipele s-au preo furajele nu se prepară de
cupat de înlăturarea nea COMPLEXUL BOBILNA că se respectă raţiile de tere faţă de cea realizată oarece nu s-a instalat încă
cauciuc ale gospodăriei de junsurilor intr-un timp re în ziua anterioară. Poten
materii primea Combinatu cord. In două luni de zile Spiritul de ordine şl dis furajare, nutreţurile se ţialul fermei nu este însă tocătoarea. De asemenea,
lui siderurgic „Victoria“ Ca ciplină în care se desfăşoa prepară prin tocare şl a sînt asigurate condiţii pen
ia n. au executat aproape 80 de ră programul de lucru în tru încălzirea apei, neres-
vulcanizări, ceea ce inseam- complex se regăsesc în pectîndu-se astfel nici re
■••Nu ne întoarcem prea BRIGADA „FUIGER** ÎN ZOOTEHNIE
mult în timp. Ne oprim nâ că întregul flux de modul cum se îndeplinesc ' , ■• • ■ A .....A ■ gulile de zooigienă.
doar la anul trecut, pentru transport de la culbutarea sarcinile ce-i revin unită FERMA NR. 1 ORA ŞT IE
vagoanelor este pus la ţii. Astfel, la efectivul to nici pe departe valorifi
a face o singură remarcă : punct, fapt ce permite în tal şi matcă s-au înregis mestec, iar stocul existent Preocuparea responsabi
intr-o zi de vară se descăr- registrarea unor adevărate trat depăşiri faţă de pre asigură hrănirea diferen cat, ţinînd seama de fap lă a lucrătorilor din aceas
cau vreo 40 de vagoane ţiată a întregului efectiv tul că în efectivul fermei tă fermă de stat se regă
recorduri, şi pe timp de vederile lunii ianuarie şi sînt 291 vaci. De aseme
cu minereu ori cu calcar. iarnă şi pe timp de vară, s-au obţinut'cu 4 viţei mai pînă la noua producţie de seşte în producţia zilnică
Acum, iarna, s-a reuşit să mult decît erau planificaţi. furaje. Pentru modul cum nea, s-au îndeplinit preve de lapte marfă, care se ri-
in această zonă de activi derile la monte şl fătărl.
se depăşească.,, performan tate din combinat. In ceea ce priveşte produc îşi îndeplinesc atribuţiile în incinta fermei este or
ce le revin merită laude
Brigada „Fulger"
ţa din vară. S-a dublat şi ţia de lapte marfă, sarci dine şi curăţenie, iar in N. TlRCOB, TR. BONDOR
se intenţionează triplarea DORIN CORPADE nile sînt depăşite cu 36 hl, îngrijitorii Zaharle Pro-
complexul livrînd zilnic dan, Ilie Coltor, Nicolae stalaţiile mecanizate sînt
peste 440 1. De menţionat Cristea şl alţii. în stare de funcţionare. (Continuare în pag. o 2-a)
