Page 91 - Drumul_socialismului_1983_02

BATA. 26 FEBRUARIE 1983 pot-. J

3! Acţiuni permanente, orientate spre © însemnări ©
E
creşterea realizărilor in abataje © informaţii ©
a © Note ©
;to- lor II şi V pe benzi în II, toate celelalte sectoare
3U- {Urmare din pag 1}
flux continuu, eu covor de de producţie ale minei Lo- ® Microinterviuri ©
traducerea tavanului de cauciuc. Realizarea acestui nea contribuie la succesul
rezistenţă. în aceste con­ obiectiv ne va îngădui şi înregistrat. Şi sectorul II
ro-
diţii, vom trece la redu­ o redistribuire de perso­ se va redresa în cursul lu­
ni- cerea numărului de abata­ nal, în urma căreia vom nii martie, cînd va obţine ^©condiţionările Pe scurt
>
je cameră şi extinderea cîştiga pentru producţie 20 chiar o depăşire a sarcini­
ica privite ca o necesitate ® Preocuparea colecti­
Ice exploatării cu front lung. de posturi. Dar, avantajul lor de plan. Odată cu a- vului de oameni ai mun­
— Ce eficienţă economi­ principal va fi resimţit ceasta, realizările între­ cii de la „Marmura" pri­
„Problema anului. 1983“ Osiile montate prin re-
că întrevedeţi prin aplica­ mai ales prin ritmicitatea prinderii se vor situa la — astfel au numit oame­ bandajări şi înlocuiri de vind reducerea importu­
rea acestor îmbunătăţiri ? evacuării din abataje a o nouă cotă. Sectoarele nii muncii de la între­ osii defecte, mosoare rilor este elocvent ilus­
— Practica a confirmat cărbunelui extras. Mai a- dispun de linia de front prinderea mecanică de U.I.C., tampoane prin în­ trată de rezultatele obţi­
deja, că în condiţiile nou­ vcm în vedere şi o resur­ necesară, iar la nivelul în­
«Are material rulant Simeria locuirea discurilor sau nute în acţiunea de în­
eră lui program de lucru, în să internă aparent fără treprinderii au fost între­ sarcina recondiţionării şi porţiunilor de tije uzate, locuire a materialelor a-
s a abatajele frontale echipate importanţă, căreia noi îi prinse măsuri pentru rea­ brazive necesare confec­
»ze. cu tavan de rezistenţă pro­ acordăm totuşi atenţia cu­ lizarea tuturor lucrărilor refolosirii pieselor şi sub- crapodine, sau recondi- ţionării corpurilor dc
ansamblelor. „O sarcină ţionarea la scară indus­
an- ductivitatea muncii creşte venită. de pregătire, pentru des­ pe care fiecare o privim trială a cîriigelor de trac­ şlefuit şi lustruit marmu­
•ac- cu circa 2 tone pe post. în — La ce vă referiţi ? chiderea în termen a ca­ ra, cu produse indigene,
ţiune, a laţurilor de la a-
ca pe o necesitate strin­
plus, prin reducerea nu­ — La curăţarea cărbune­ pacităţilor de producţie gentă, fapt dictat chiar paratele de legare, a uşi_ unele dintre ele obţinute
de mărului prea mare de „ca­ lui din spaţiul exploatat. planificate. de specificul muncii noas- lor Gas şi postsaboţilor in urma unor reţete pro­
mere" de la 15, eîte avem Este o resursă ce stă la Pe baza urnei organizări tre“, ne spunea Liviu Bă- •— toate acestea consti­ prii. • Cooperativa meş­
în prezent, la numai 7, îndemîna fiecărui sector şi corespunzătoare a produc­ dilă, inginerul şef al u- tuind „noutăţi ale anu­ teşugărească a înfiinţat
vom obţine şi o importan­ noi nu o socotim „fără ţiei şi a muncii pe sectoa­ lui". de curând trei noi secţii
tă economie la lemnul de Importanţă". Dimpotrivă, nităţii. de prestări servicii că­
mină. îi recunoaştem chiar şi va­ re şi la nivelul brigăzilor, Afirmaţia s-a dovedit Şi tot de la ing. Liviu tre populaţie: o curăţă­
— Vă rugăm să vă refe­ prin mobilizarea întregului a fi bine fundamentată: Bădilă am aflat că echi­
Ra- loarea educativă, de disci- potenţial al întreprinderii, anul trecut, planul de re- pele de la piese de schimb, torie chimică (în com­
6,3'j riţi şi ia alte măsuri în­ plinizare a brigăzilor, de plexul din centrul oraşu­
gri- treprinse în această peri­ mina Lonea se situează, condiţionări a fost depă­ frînă, reparaţii boghiuri
îal ; întărire a răspunderii faţă începînd din data de 7 fe- şit cu peste 67 la sută, din sectorul I — repa­ lui), un atelier de con­
Cu- oadă. de fiecare bucată de căr­ respectiv cu mai bine de raţii vagoane cisternă, fecţii din piele şi blană
Bll- — Acţionăm cu aceeaşi fruarie a.c. printre unită­ 14 milioane lei. Anul a- reparaţii cutie, piese de (la parterul blocului 6,
ien- s t ă r u i , p e n t r u termina­ bune care cade din front ţile. fruntaşe ale Văii Jiu­
dc rea lucrărilor de la orizon­ şi trebuie să ajungă la be­ cesta, în acelaşi domeniu, schimb din sectorul 2 — stradă 30 Decembrie) şi
rară neficiari... lui, asigurînd zilnic pentru s-a pornit „în forţă“ — reparaţii vagoane marfă unul de monumente fu­
de tul 400 în vederea concen­ economia naţională impor­ după prima lună se înre­ sînt cele care contribuie nerare (strada Vasile A-
Bu­ trării producţiei sectoare- Cu excepţia sectorului tante cantităţi de cărbune.
lon- gistrează o depăşire a din plin la realizările a- lecsandri nr. 24). o Un
Pu- planului de 1 750 000 lei. m im ti te. nou bloc de locuinţe cu
de 16 apartamente, amplasat
ral; Activitate
44
clo- „Zile lumină , sau la intersecţia străzilor 23
ieră August şi 30 Decembrie,
1 la intensa a fost dat săptămîna a-
1G,00 sentimentul datoriei împlinite ceasta în folosinţă, a La
Mu- {Urmare din pag 1)
Ar- „Zile lumină" — o ex­ cesc la districtul de linii întreprinderea „Marmu­
mu- tf presie îndeobşte folosită nr. 1 nu a constituit un ra" au început de curînd
ule- — s-a terminat, datorită \ NICHITA DANILOV (T î B imp mega-u lucrările de confecţiona­
dia- strădaniilor depuse zi de -------------- --------------- »5 pentru munca în agricul­ motiv de renunţare la
Ore- Nichita Danilov este poe­ tură. Şi totuşi, în cu to­ punerea în practică a re a dalelor mozaicate.
nal; zi de către mecanizatori, şi priviră în jur. Nicăieri/ tul alt loc — la distric­ programului propus. în Este un produs nou, rod
agă- fertilizarea fazială cu în­ tul cel mai interesant dintre nu era Nimeni. Strigară în
veniţi
noii
în poezia
actua­
lal ; grăşăminte chimice a tu­ lă. Volumul „Fintini carte­ cor şi plînseră./ Nu le răs­ tele de linii din cadrul frunte cu picherul Iulius al activităţii colectivului
Nimeni
punse
(Nimeni),
I"
ans; ziene" impunea un poet în staţiei C.F.R.-triaj — am Triipon, secretarul orga­ de creaţie condus de ing.
mu­ turor suprafeţelor cultiva­ grav, atras de temele ma­ ciclul „Nouă variaţiuni cunoscut oameni care au nizaţiei de bază nr. 4,
te cu grîu şi orz — 1 300 jore intr-un lirism de lita­ pentru orgă" poetul recurge ca unitate de măsură a muncitorii de aici au reu­ Ana Muk. Despre calita­
la un fel de parabolă a mul­
ha. Am curăţat 220 ha pă­ nie muzicală învăluitoare. tiplicităţii alcătuirii actului timpului de lucru aceeaşi şit, într-un timp record, tea dalelor mozaicate vor­
şuni şi fineţe şl am dat în această a doua cartp de a scrie, a situării poe­ beşte de ia sine acordul
ia 1 gravitatea expresiei cîştigâ tului în raport cu scrisul, „zi lumină". Şi ce fel de să înlocuiască 34 de ma-
îngrăşăminte chimice pe in mod paradoxal prin ten­ a artistului închipuit în plu­ zile I Unele cu ger de caze în grupa B, corpul încheiat între unita­
mai bine de 100 ha. S-au dinţa de evitare a literatu­ ralitatea metamorfozelor. Cu crapă... şinele, altele eu tea producătoare şi
transportat în cîmp, de la rizării, tendinţă care in poe­ ajutorul acestui lirism redus vânt puternic şi ninsoa­ Lyra, fără a stinjeni nici „ARCOM", noul produs
de începutul anului şi pînă zia română este manifestă la gestică, se mizează pe un un moment circulaţia
.îlnl- acum, 6 700 tone gunoi. la poeţi, precum Gellu Naum efect al notaţiei penetrante. re. Dar vremea uneori fiind deja mult solicitat
iRA: sau Vasile Vlad. O poezie a Cartea este organizată arhi­ potrivnică celor ce mun­ trenurilor. pe piaţa externă.
gesturilor
care
demontează tectonic
- se- Intense preocupări am mecanismul habitudinilor dar predilecte sînt
o- figurile negaţiei.
uiti- întîlnit în această, privinţă mului reliefind latura exis-
tul); la fermele zootehnice şi Prin Nichita Danilov poe­
rta): tenţialist-tragică, prin ape­ zia aotuală speră intr-un
curi mixte de la Băţălar, Bre­ lul la surse livreşti luate în poet profund, într-un poet
TRO- tea Română, Unirea, Bir- deriziune: „Ocoliră de trei care să confirme valoarea
2i 40 cea, Sălaşu de Sus şi alte­ ori Muntele/ ajunseră în primelor sale două cărţi. Asociaţia pomicultorilor
vîrful iui. Dar acolo/ nu era
(Vr le, ale întreprinderilor, un­ Nimeni. Se aşezară în cerc/ TIBERIU DĂIONI
No- Simeria organizează perio­
Prea de se transportă gunoi, se dic lecţii teoretico-practicc
ultu- aplică îngrăşăminte chimi­ Buletin de Bucureşti pe temo dc horticultura,
(Lll- ce pe culturile de toamnă,
stra- activitate ce se desfăşoară
(Mi- pe terenurile cultivate cu Cea mai recentă producţie piniei publice), se ascunde în cadrul universităţii cul-
:obra plante furajere, pe păşuni a Casei de filme Numărul o infirmitate etică ce invită tiu'al-ştiinţifice. In fotogra­
esc); 'şi fineţe, se lucrează la Patru, „Buletin de Bucu­ la reflecţie: tînăra absolven­
for­ reşti", este o comedie de ac­ tă a institutului de agrono­ fic: aspecte de la aplicaţia
ase) ; curăţarea şi igienizarea pa­ tualitate. Filmul umple un mie se desolidarizează de practică pe tema „Tăieri
gol
dra- jiştilor naturale. sensibil aşadar, repertorial. îl însăşi noima ei de viaţă — la pomi şi arbuşti fructi­
primim,
cu
bucurie, munca
îlAD: Lucrătorii I.A.S. Mintia cu atît mai mult cu cit sce­ sonalitate formatoare de per­ feri".
asi­
ce
la
locul
acasă T' te, minat aplicarea în­ nariul lui Francisc Muntea- gură perspectiva optimă.
?TIE:
Santa grăşămintelor chimice pe nu se fondează pe comicul Suita de peripeţii, izvorîtă
firesc din realitate, are aco­
involuntar al faptului de via­
om semănăturile de toamnă —
unei
idei
de
ăr a); 700 ha. Tot aici s-au ţă, ceea ce la rîndul lui ge­ perirea şi analizat: domne poţi
nu
nerează un umor sănătos, cu reţinut
stop nifmeroase accente satirice, abdica de la personalitatea
HA- transportat şi administrat însăşi situaţia de bază a co­ ta fără consecinţe — sociale y
or — pe terenurile ce vor fi mediei este o generoasă sur­ şl personale, deopotrivă. Astfel de 'răspunsuri
iazi: cultivate cu cartofi şi po­ să in acest sens; sedusă de Considerăm că prin acest Seară de romanţe Am văzut...
rul“ ; mirajul metropolei, Silvia mesaj, „Buletin dc Bucu­ oferă... de vreo trei ani
Dtriva rumb 1 300 tone îngrăşă­ Popescu, protagonista peli­ reşti" depăşeşte condiţia de si umor încoace Miliai Almăşan,
cul- minte organice. Asemenea culei, decide să rămînă cu comedie de situaţie. s • „Cumpărătorii" : Biro Iosif, Violeta Bog­
sal- rezultate are şi I.A.S. Si- orice preţ în Capitală, să ob­ Ceea ce cucereşte necon­ •>Nu ai ce face seara — Ce multe cărţi ai
Nord ţină rîvnitul buletin de diţionat în acest film, este cumpărat în ultima vre­ dan, Victor Busuioc, Pe­
canul meria în ale cărei ferme Bucureşti "prin intermediul ritmul alert în care eveni­ într-un oraş mk cum e tru Barancea, Elena Co-
de ia Peşti.ş, Hăşdat, Bîr- unei căsătorii fiotive cu un mentele se succed. Simeria !“ — spun doar me I man, Crăciun Gurban,
cea, Orăştie, Aurel Vlaicu tinăr şofer do taxi. Catrinel Dumltrespu şi Mir- cei comozi şi lipsiţi de — Aş, sînt „cumpăra­
şi Sini oria s-a transportat Agitaţia febrilă a Silviei cca Diaconu sint revelaţiile iniţiativă. Doar ei, pen­ te" de la biblioteca ora­ Constantin Liurcă, Virgil
şi împrăştiat pe terenurile in vederea scăpării de „caz­ de prim-plan ale distribu­ tru că „Seara de roman­ şului... Lup ş.a.
LE" ce se cultivă cu legume, na" vieţii rurale este amu­ ţiei. Sînt secondaţi de par­ ţe şi umor“ de ieri, des-
teneri de excepţie ca : Dra­
cartofi şi porumb peste zantă doar ca suprafaţă, în­ ga Oiteanu-Matei, Oclavian fâşurată la clubul sindi­
regizorul
Vir-
(şi
ei
dărătul
7 000 tone gunoi de grajd. gil Calotescu cartografiază Cotcscu, Constantin Diplan, catelor, infirmă... pesimis-
a. Fi- intr-o manieră realistă ca­ Diana Lupescu ş.a. Succe­
Sibin, Cft îngrăşăminte chimice ruselul traficului de influen­ sul de public nu necesită mul unora. Am asistat la
popu- au fost fertilizate aproape ţă, absurditatea situaţiilor comentarii... momente emoţionante pri­
ctacol AL. COVACI
650 ha ocupate cu grîu şi care violentează privirile o- lejuite de sărbătorirea zi­
orz. i lei de naştere a Anei Şa-
1 ma-
Dai-a : ru, muncitoare la „Mar­
■). mura" şi a mecanicului
de locomotivă Laurean
Coste a. Au urmat minu­
te în care cei peste 100
de participanţi s-au amu­
din zat copios pe fondul mi-
crospectacolului „Bubui­
19, 68, turi... la brigadă“, susţi­
nut cu vervă şi umor de
31, 66,
brigada cultural-artistică
a Întreprinderii „Marmu­ o Copii ai nimănui ? Petroşani, Claudiu Puş-
ra“. Dar, cu siguranţă, Să călătorească, să vadă lău, diin Orăştie; adică
cea mai frumoasă parte şi să cunoască tot mai fără bilete de călătorie
a serii a constituit-o cea mult — iată cîteva do­ si neînsoţiţi. Şi, culmea,
în care tineri şi vîrstnici
nane : rinţe proprii oricărui co­ toţi au aceeaşi vârstă: 12
să se au cîntat împreună ro­ pil. Dar aceasta nu în­ ani ! Dacă ei tu „uitat"
va fl manţe îndrăgite, au spus seamnă că pot să o facă să cumpere bilete, nu
senin glume şi anecdote. Nu
sufla oricând şi, mai ales, ori­ cumva părinţii lor au ui­
est şl au lipsit, bineînţeles, mu­ cum. în nici un caz aşa tai să-i... supravegheze ?
ninime zica şi dansul. Deci, se
-7 Si poate ! cum au procedat Florin
laxlme Luca, Adrian Rus (ambii
Local,
iteoro- j Rubrică realizată de din judeţul Bistriţa-Nă-
Prun- Aspect de la încărcarea si transportul gunoiului de grajd la ferma Unirea a I.A.S. săud), Roman Mercaş, din
Haţeg. M1RCEA DIACONU -i