Page 93 - Drumul_socialismului_1983_02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂi ÎNCHEIEREA VIZITEI DE PRIETENIE A
¥

TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

ÎN R.P. BULGARIA
S O C I A L I S M U L SOSIREA ÎN CAPITALĂ

Nioolae
T
o v a r ă ş u l
partidului
Conducătorul
Ceauşescu, secretai' gene­ şi statului nostru a fost răşa Elena Ceauşescu au
fost întîmpimaţl de tovară­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C I 3H ral al Partidului Comunist însoţit de tovarăşii Ştefan şii din conducerea de partid
Român, preşedintele Repu­
Andrei, membru supleant
SI AL C O N S I L I U L U I blicii Socialiste România, al Comitetului Politic Exe­ şi de stat.
Continuînd dialogul tra­
împreună cu t o v a r ă ş a cutiv al C.C. al P.C.R.,
Elena Ceauşescu, s-au îna­ ministrul afacerilor exter­ diţional şi rodnic româno-
poiat, sîmbătă, in Capita­ ne, Ion M. Nicolae, mem­ bulgar la nivel înalt, vizi­
lă, după vizita de priete­ ta tovarăşului Nicolae
Anul XXXV, nr. 7 868 DUMINICA, 27 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani bru al C.C. al P.C.R., vi- Ceauşescu ' şi tovarăşei
nie efectuată în Republi­ ceprim-ministru al guver­
ca Populară Bulgaria, la nului, de alte persoane o- Elena Ceauşescu în Repu­
blica Populară Bu'garia se
invitaţia tovarăşului Todor ficiale. înscrie ca o nouă şi Im­
Jivkov, secretar general al Ceremonia sosirii s-a portantă contribuţie la dez­
Comitetului Central al voltarea şi mai puternică
Partidului Comunist Bul­ desfăşurat pe aeroportul
gar, preşedintele Consiliu­ Otopeni. a prieteniei şi colaborării
lui de Stat al Republicii La sosire, t o v a r ă ş u l dintre partidele, ţările şi
Populare Bulgaria. Nicolae Ceauşescu şi tova- popoarele noastre.
* ★ *
Sîmbătă, 26 februarie-, dele, ţările şl popoarele Ceremonia plecării a a-
Organizaţiile de partid — implicate activ s-a încheiat vizita de prie­ noastre, noua vizită a înal­ Burgas.
vut loc pe. aeroportul din
tenie pe care tovarăşul
ţilor soli români în ţara
Nicolae Ceauşescu, secre­ vecină şi prietenă a re­ Portretele tovarăşilor
in cerinţele noului program de lucru Comunist Român, preşedin­ prezentat un moment de Nicolae Ceauşescu şi Todor
tar general al Partidului
însemnătate deosebită pen­
tele Republicii Socialiste tru dezvoltarea bunelor Jivkov erau încadrate de
drapelele de stat ale Ro­
— în condiţiile create sînt tot membri de partid. ţie şi creştere a calităţii România, împreună cu to­
prin aplicarea noului pro­ Mal mult, am avut în ve­ cărbunelui. Este vorba des­ relaţii statornicite între mâniei şi Bulgariei.
gram de lucru, organiza­ dere ca din cei 87 de aju­ pre propuneri vizind creş­ varăşa Elena Ceauşescu, România şl Bulgaria. Re­ T o v a r ă ş u l Nicolae
ţiile de partid de la unită­ tori mineri care îndepli­ terea numărului de oameni au făcut-o în R.P. Bulga­ zultatele sale rodnice, pu­ Ceauşescu, tovarăşa Elena
ţile miniere îşi vor spori neau condiţia să fie pro­ care lucrează direct în fron­ ria la Invitaţia tovarăşului se in evidenţă de convor­ Ceauşescu au sosit la ae­
considerabil capacitatea or­ movaţi în funcţia de mineri turile de cărbune, Îmbu­ Todor Jivkov, secretar ge­ birile fructuoase dintre cei roport împreună cu tova­
ganizatorică, vor putea să să ne orientăm, îndeosebi, nătăţirea aprovizionării teh- neral al Comitetului Cen­ doi conducători de partid răşul Todor Jivkov.
se implice temeinic în pro. spre cei care erau membri nico-materiale, optimizarea tral al Partidului Comu­ şi de stat, de înţelegerile Numeroşi locuitori al
blemele producţiei, să ac­ de partid şi, pe lîngă ca­ activităţii de transport, in nist Bulgar, preşedintele şi hotărîrMe la care s-a a- Burgasuiui, modernă ceta­
ţioneze cu mal multă efi­ special la orizontul princi­ Consiliului de Stat al Re­ juns cu acest prilej, des­ te a petrochimiei bulgare,
cienţă pentru afirmarea ro­ lităţile profesionale, au do- pal, îmbunătăţirea activită­ publicii Populare Bulgaria. chid largi perspective con­ au venit pentru a saluta
lului lor de factor politic ţii de revizii şi reparaţii, Desfăşurată în spiritul lucrării reciproc avantajoa­ pe t o v a r ă ş u l Nicolae
conducător. Tovarăşe Vasi- Lci i.M. Aninoasa întărirea ordinii şi disci­ tradiţionalei prietenii ro- se în diferite domenii de Ceauşescu, pe -tovarăşa
le Rusu, secretar al comite­ plinei etc. Toate acestea au mâno-bulgare, al dorinţei interes comun, în folosul Elena Ceauşescu, pe tova­
tului de partid pe mină, fost cuprinse într-un pro- comune de a întări în con­ ambelor ţări şi popoare, răşul Todor Jivkov, care
ce s-a întreprins la I. M. vedit că sînt bine'pregătiţi tinuare colaborarea pe di­ al cauzei generale a socia­
Aninoasa în acest sens ? politic şi participă activ la
toate acţiunile organizaţiei MIRCEA IEPÂDATU ferite planuri dintre parti- lismului şi păcii. (Continuare in pag. a A-o!
— în primul rînd, am noastre. Astfel, aproape ju­
avut' grijă ca prin reorga­ mătate dintre cei recent (Coritinuore in pag. o 2-a)
nizarea formaţiilor de lu­ promovaţi mineri sînt co­
cru să facem o repartiza­ munişti.
re atentă a membrilor de
partid pe schimburi, pen­ — Măsurile adoptate la
tru a înlătura diferenţele Consfătuirea de lucru de
ce le aveam între organi­ la C.C. al P.C.R. din 29 Ia­
zaţiile de bază şi, în ace­ nuarie a.c. şi sarcinile con­
laşi timp, pentru a întări crete ce revin minerilor
de la Aninoasa prin apli­
din punct de vedere po­ carea lor, au fost, desigur,
litic brigăzile şi schimbu­ dezbătute în toate organi­
rile. Cînd spun că am reu­ zaţiile de partid. Ce a re­
şit în mare măsură acest zultat din aceste dezbateri ?
lucru am în vedere nu doar
faptul că acum ele cuprind — într-adevăr, cei pes­
te 980 de comunişti de la
un număr mai mare de mina noastră au analizat
comunişti, ci, mai ales, a- cu responsabilitate sarcini­
sigurarea conducerii locu­ le ce ne revin prin ^apli­
rilor hotărîtoare ale proce­ carea măsurilor amintite şi
sului de producţie de că­ au făcut numeroase propu­
tre membri de partid. Din neri (peste 150 la nivelul
cei 35 de şefi de brigadă întreprinderii) menite să
care-i avem, 34 sînt comu­ ducă la un salt hotărît în
nişti, iar din rîndul şefi­ ce priveşte realizarea rit­
lor de schimb 60 la sută mică a planului de extrac­
IM PREGĂTIREA campaniei agricole de primăvară
A N G A J A M E N T E L E
Organizaţiei judeţene de partid Hunedoara pe anul 1983, Ingrăşămintele naturale
în industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor
şi agricultură, ca răspuns la chemările la întrecere lansate să fie aplicate cît mai repede
de organizaţiile judeţene laşi şi Constanţa ale P.C.R.
în unităţile aparţinînd membrii cooperatori cu a- Dacă la C.A.P. Romos şi
(Pag. a 2-a) Consiliului unic agroindus­ telajele. Organul local al Geoagiu s-a împrăştiat pînă
trial Geoagiu s-a acţionat puterii şi administraţiei de acum întreaga cantitate
stat
îndea­
dusă în cîmp, la Aurel
coordonează
cu hotărîre pentru efectua­
COHSILIUt POPULAR - ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA, rea fertilizării terenurilor proape participarea oame­ Vlaicu s-au administrat
doar 600 tone, iar la Vaidei
agricole. La cooperativele
nilor la muncă, astfel că,
agricole din Romos şi Geoa­ în curînd, suprafaţa res­ nici jumătate din ceea ce
P E N T R U O B Ş T E giu s-a muncit cu hărnicie pectivă va fi în întregime s-a transportat. Consiliile
fertilizată.
reuşindu-se să se fertilize­
ze întreaga suprafaţă se­ Cantităţi mari de îngră­ de conducere ale celor
două unităţi, cu sprijinul
O sarcină importantă Folosirea eîlcîentă mănată cu grîu şi orz. Bine şăminte au fost duse în consiliilor populare, trebuie
s-a acţionat şi în unităţile
cîmp şi la unităţile agri­
din Aurel Vlaicu şi Vaidei cole din Geoagiu — 1 450 să treacă de urgenţă la
mobilizarea
cooperatorilor
a tuturor resurselor localităţii unde aplicarea îngrăşămin­ tone, Aurel Vlaicu — 1 411 'u ca întreaga canti-
telor organice se apropie
de sfîrşit. La cooperative­ tone şi Romoşel — aproape tate de gunoi dusă în
In cuvîntarea la Confe­ dînci. Economia lbcală a popular al oraşului Brad, le agricole din Cigmău şi 2 000 tone. cîmp să fie administrată
rinţa pe ţară a preşedinţi­ grasului Brad s-a sprijinit mica industrie şi prestă­ S-a muncit şi se mun­ cit mai repede.
lor consiliilor populare, mult şi în trecut pe aceste rile de servicii s-au bucu­ Romoşel aplicarea îngrăşă­ ceşte şi la administrarea
referindu-se la modul cum elemente ale producţiei rat de atenţie. mintelor este rămasă în ur­ îngrăşămintelor organice. TRAIAN BONDOR
mă, dar în cursul zilei de
trebuie să conducă consi­ materiale, iar prevederile Alături de Cooperativa vineri au fost deplasate
liile populare activitatea legii cu privire la organi­ de producţie meşteşugă­ aici maşinile devenite dis­
economică din teritoriu, to­ zarea activităţilor de indus­ rească şi prestări de servi­ ponibile la Romos şi Geoa­
varăşul Nicolae Ceauşescu trie mică nu au găsit la cii ,,Moţul", unitate de tra­ giu, astfel că întîrzierea va Oameni ai muncii din agricultură!
arăta : „O atenţie deosebită noi un teren nedefrişat. diţie în oraş, au fost dez­ fi recuperată.
trebuie acordată de consi­ Existau oameni cunoscători voltate activităţi cu aces-t Se acţionează, de aseme­ Participaţi cu toţii la efectuarea lucrărilor
liile populare dezvoltării al diferitelor meserii tra­ profil în cadrul cooperati­ nea, pentru fertilizarea pă- de sezon pe ogoare, pentru ridicarea gradu­
mai puternice a micii in­ diţionale şi alţii dornici să vei agricole de producţie mîntului cu îngrăşăminte lui de fertilitate a pămîntului şi creşterea
dustrii, a artizanatului le înveţe. Existau resurse şl cooperativei de produc­ naturale. Cele mal bune
precum şi a serviciilor, pe materiale locale bune de ţie, achiziţii şi desfacerea rezultate le-au înregistrat producţiei agricole : transportul şi adminis­
baza valorificării superioa­ pus în valoare, există pe mărfurilor. Intr-un fel am C.A.P. Romos unde pînă trarea îngrăşămintelor organice, aplicarea în­
re a materiilor prime lo­ plan local judeţean şi o IOAN BAŞA, in momentul de faţă, s-au
cale, în vederea satisface­ cerinţă deloc neglijabilă de vicepreşedinte transportat în cîmp 4 300 grăşămintelor chimice pe semănăturile de
rii din plin a cerinţelor bunuri pe care le putea al Biroului executiv tone gunoi de grajd. Tot toamnă, curăţarea şi fertilizarea pajiştilor na­
tuturor cetăţonilor". produce în condiţii de efi­ al Consiliului popular la Romos, din iniţiativa
în Ţara Zarandului, meş­ cienţă economică industria orăşenesc Brad consiliului popular, o su­ turale, decolmatarea canalelor din amenajă­
teşugurile, inclusiv cele 'mică. Tocmai de aceea, în prafaţă de 20 ha va fi în­ rile de desecări şi irigaţii !
artizanale, au rădăcini a- preocupările Consiliului (Continuare In pag a 2-aJ grăşată cu gunoiul dus de