Page 95 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 95
pag, 3
DUMINICA, 27 FEBRUARIE 1983
ÎN ACESTE ZILE —
Consfătuire-dszbatsre privind creşterea rolului FESTIVALUL NAŢIONAL NOI ÎNTRECERI
s ÎN CADRUL
presei în mobilizarea oamenilor muncii ia j s FESTIVALULUI
tru ba- s \ Ieri au început întrece
dezvoltarea şi sporirea producţiei de cărbune ţene a Festivalului naţio
'ăţăxnînt \ \ rile în cadrul etapei jude
niliei \ ) nal „Cîntarea României"
' .i Timp de două zile în Bălan, prim-secretar al Co principalele sarcini şi preo
cii cupări ale colectivelor din \ pentru formaţiile artistice
Valea Jiului a avut loc mitetului judeţean Hune din şcolile generale şi li
consfătuirea pe ţară pri doara al P.C.R., preşedin minerit pentru înfăptuirea \ Rezultate ale etapei judeţene cee.
•:al. Din vind creşterea rolului presei tele Comitetului Executiv hotărîrilor Conferinţei Na
; Mic al Consiliului popular ju ţionale a partidului, a idei \ Faza judeţeană a celei matografic: Locul I — Casa l Ieri, la Petroşani, au e-
nz; U- în mobilizarea oamenilor s de-a IV-a ediţii a Festiva de cultură Deva. voluat formaţii de toate
ţişoare- muncii din minerit la dez deţean, Ion Cumpănaşu, lor şi orientărilor cuprinse lului naţional „Cintarea Poem dramatic : Locul I î genurile artistice din Va
zitor şi voltarea şi sporirea produc preşedintele Consiliului Zia în cuvîntarea tovarăşului României" se află în plină — I.C.S.M. Brad.
Casca- ţiei de cărbune, în spiritul riştilor din Republica So Nicolae Ceauşescu la con \ desfăşurare. De la declanşa Spectacol tematic eveni l lea Jiuiui şi zona Haţegu
tomanţe \ rea ei, prin faţa juriului şi ment: Locul I — Casa de ( lui. Astăzi, la Hunedoara
voie bii- hotărîrilor adoptate de cialistă România, director sfătuirea de lucru cu ca a publicului au evoluat pe cultură Orăştie. vor fi reprezentate muni
isene a- Conferinţa Naţională a general al Agenţiei române dre din minerit. \ ste 120 de formaţii de tea Montaj literar-muzical: Lo ţ
— Fot A urmat un viu dialog tru de toate genurile, mon cul I — Căminul cultural cipiul Hunedoara şi zona
ei in op- partidului şi Consfătuirea între ziarişti şi cadrele din \ taje literare, recitaluri şi Şesuri; II — I.C.I.T.P.L.C.I.M. l Călan. Mîine, la Orăştie şi
lă ale de lucru de la C.C. al spectacole de muzică şi poe Deva, Căminul cultural Be- Gurabarza, formaţiile din
îânici" ; P.C.R. cu cadre din mine ÎN minerit, continuat pe patru \ zie, brigăzi artistice, grupuri riu, Clubul muncitoresc A- \
balet ; rit, din luna ianuarie a.c. VALEA JIULUI grupe de lucru la minele de satiră şi umor. Iată for ninoasa; III — Uzina nr. 7 cele două zone, iar marţi,
ui ştiin- \ maţiile care au ocupat locu din cadrul C.S. Hunedoara, \ la Deva, cele din munici
vtoriilor. Consfătuirea, organizată Lupeni, Uricani, Lonea şi rile fruntaşe : Căminul cultural Boşorod, piu şi zona Ilia.
mărilor; din iniţiativa Consiliului Petrila unde ziariştii au e- s Teatru în mai multe acte: I.C.S.M.I. Deva. l Astăzi continuă şi între
ernaţio- Ziariştilor din Republica de presă „Agerpres", Vio- fectuat o largă consultare Locul I — Teatrul popular Montaj literar : Locul I — l
F in al a rel Faur, prim-secretar al Hunedoara, Casa de cultură Spitalul Lupeni; Iii — Clu cerile etapei judeţene, pe
iiei“ la Socialistă România, cu cu minerii şi cadrele de Deva; II — Casa de cultu bul sindicatelor Vulcan. genuri de formaţii, în ca
ilin (rc- sprijinul Comitetului jude Comitetului municipal de specialitate, în subteran, la ră Petroşani. Spectacol de muzică şi drul aşezămintelor de cul
Politeh- ţean Hunedoara ai P.C.R. partid Petroşani, preşedin locurile de muncă. Teatru scurt : Locul I — poezie : Locul I — Casa de l
t — Mi tele Comitetului executiv Casa de cultură Haţeg, Tea cultură Hunedoara. tură. La Clubul• „Siderur-
ce şi Comitetului municipal de Consfătuirea a continuat trul muncitoresc „Ana Col- Recital de poezie : Locul gistul" — formaţii vocal-
intra cei partid Petroşani, cu cola al Consiliului popular mu a doua zi printr-un larg da“ Lupeni (secţia maghia I — Căminul cultural Baia instrumentale de muzică
borarea ziarelor locale din nicipal, reprezentanţi ai schimb de păreri între zia ră) ; II — Casa de cultură de Criş şi Casa de cultură uşoară, jazz, rock, de es
Deva şi Petroşani, a reunit ministerelor minelor, geolo rişti şi secretari ai comite Orăştie, căminele culturale Brad ; II — întreprinderea
in ţara Fin-toag şl Luncoiu de Jos ; minieră Lupeni; III — „Mar tradă, iar la Casa de cul
xgistrala redactori şefi şi redactori giei, energiei electrice, ca telor de partid din unită HI — Uzina nr. 5 din cadrul mura" Simeria. tură a sindicatelor din Că
de specialitate, corespon dre de bază din mineritul ţile miniere, cadre de con C.S. Hunedoara, Clubul sin Recitatori: Locul I — Fe-
concur- denţi ai presei centrale, ra- Văii Jiului. ducere din minele Văii Jiu dicatelor Simeria (secţia ma li.cia Trifan (Deva), Haidu lan — formaţiile de fan
de mu- (U.J.C.M.), Gheor- fară.
mâneas- dioteleviziunii, ai Agenţiei In prima zi a consfătui lui, mineri şefi de brigadă, ghiară), Căminul cultural Susana Costea (Deva); II —
’82 române de presă „Ager- rii, participanţilor le-au fost reprezentanţi ai conducerii Băcla. Menţiuni: Casa de ghe Sîrbu (Brad), Gheor-
cultură
Brad,
Elena
. : Ci pres", reprezentanţi ai zia catelor Vulcan, Clubul sindi ghe Stoica (Petroşani), Au
cul
Căminul
ori. Ini- prezentate de către tova Ministerului Minelor şi Com rora Nilă (Orăştie); III — Cabinet de educaţie
Premie- relor judeţelor din ţară în răşii Dan Otto Surulescu, binatului minier Valea Jiu tural Eul. Erzian (Hunedoa
Eseu dramatic : Locul I — Marinela
care se exploatează căr director general al Combi lui. Casa de cultură Hunedoara. ra), Mcszaros Adriana (Lu materialist-ştiinţifică
)era, o- bune. natului minier Valea Jiului In cadrul consfătuirii a Teatru dezbatere: Locul I peni), Carmen Ocolişan
tul La Liceul industrial nr.
La lucrările consfătuirii şi Romică Stanciu, adjunct luat cuvmtul tovarăşul Ra — Teatrul muncitoresc „Ana (Călan), Juraveli Tonino 3 Deva s-a realizat primul
(Hun edoara).
au participat tovarăşii Radu al ministrului minelor, du Bălan. Colda" Lupeni; II — Cămi
nul cultural Topliţa; in — Brigăzi artistice: Locul I — cabinet de educaţie ma
Clubul muncitoresc ■ Gura- I.U.M. Petroşani, Căminul \
nortiza- barza. cultural Şesuri ; II — terialist-ştiinţifică din ju
Teatru istoric: Locul T — G.T.G.C.L. Deva, Uzina nr. 7 \ deţ. Dotat cu tot ceea ce
imba Căminul cultural Cărăstău. din cadrul C.S. Hunedoara, \ este necesar (aparatură,
Teatru nescris: Locul I — Căminul cultural Ociu; III
irc. Mo- Căminul cultural Şesuri; H — Căminul cultural Ghelari, \ ecran, bibliotecă, hărţi, lu
— Căminul cultural Ribiţa. Sanatoriul Brad, I.C.S.M.I. crări ale elevilor etc), ca
lo-ştiin- Teatru folcloric: Locul I Hunedoara, Cooperativa meş binetul îşi relevă funcţio
— Căminul cultural Dealu teşugărească „Progresul" trans i nalitatea atît prin activi
De
c Mare; II — Casa de cultură va, întreprinderea de
n : In- Petroşani. porturi auto Deva. Menţiuni: tatea teoretică, cît şi prin
Teatru pentru copii şi ti I.F.A. „Vîscoza" Lupeni, cea practică desfăşurată
neret : Locul I — Casa de Căminul cultural Sîntămă- de elevi. La realizarea ca-
cultură Petroşani. rie - Orlea, întreprinderea
Teatru de păpuşi: Locul I „Marmura" Simeria. binetulifi şi la punerea lui
— Casa de cultură Deva; II Grupuri de satiră şi umor: \ în funcţiune într-un timp
— Casa de cultură Hunedoa Locul I — casele de cultu \ record au colaborat cu
ra; III — Clubul sindicate ră Petroşani şi Orăştie; II — tragere de inimă şi pri
cultură
Casa
de
in de lor Simeria. Băi; III — I.P.E.G. Deva. Geoagiu- \ cepere personalul munci
Teatru de umbre: Locul I
întîlni-
lOAKA: — Clubul sindicatelor Sime Grupuri de miniaturi sati \ tor al liceului şi nume
i — se- ria. rice: Locul I — Clubul „Si- \ roşi elevi, printre care
Ulti- Montaj literar-muzical-co- derurgistul" Hunedoara. s-au detaşat Angelica Lăs-
şi
satiră
u-
Interpreţi
de
gistul); regrafic: Locul I — Casa de mor : Locul I — Vasile Mo \
(Orăş s
(Arta); cultură Petroşani; n — în coni, Daniela Botlei, Ione-
lin curi treprinderea minieră Hune rar (Brad); n — Adriana luţa Lăsconi, Angela Vlai-
3 ETRO- doara; in — cooperativele şi Alexandru Borza cu, Mariana Pop, Lia Bă-
meş-teşugăreşti „Retezatul" şi tie) : III — Vasile Fărăşan
cei 40 \
-II (U- „Haţegana" Haţeg. (Preparaţla cărbunelui Co- neasă, Iuliana Cherteş si
(7 ,No- Aspect din desfăşurarea consfătuirii, Poem literar-muzical-cine- roeşti). alţii.
Prea
(Cuitu-
x (Lu-
tlustra-
p <Mi-
Cobra
oresc);
le for-
jrcsc) ; ENIGME ALE dintre marii matematicieni din (leg.) — „Electromotor Timi cez, autorul pînzei : „Frumoa
:a dra- vechea Indie, a fost primul şoara" (abr.) ; 6) „Frumoa sa Zelie" (1780—1867) — „Fru
BRAD: NATURII oare a susţinut ideea că Pă- sa...". baladă de Şt. O. Iosif moasă..., dulce Românie", cor
acasă mîntul se învîrteşte in jurul — Nu-s prea frumoşi la ve de Ion Chirescu ; 10) Colecţie
GURA- Un fenomen neaşteptat pen Soarelui, eu mult înainte de dere ; 7) A cunoaşte — Para de fluiere — De toată frumu
ul de tru oamenii de ştiinţă a fost Copernic. In India, matemati- te ! — Nichifor Costel ; 8) seţea ; 11) Au pasiunea fru
\ŞTIE: descoperirea în Insulele Ha- cile şi astronomia au fost în Strugure (reg.) — Măsură de mosului (mase.).
Santa o ,,Mă numesc Sabin Popa şi lucrez la I.M.M.R. 1 wai a unei colonii de... can văţate ca discipline intercore- timp — Toc de piele ; 9) Ţi Dicţionar: OMAR, DUL, AllA,
Jn om Simeria ca muncitor. M-am căsătorit cu Jenica — aşa ( guri. De unde au apărut a- late, avîndu-se la bază o în nut din basme — Intrate-n
icăra); ceste animale specifice doar delungată tradiţie în studierea manej ! ; 10) Serveşte la băut RODICA HAfEGAN
i stop se numeşte soţia — în urmă cu 12 ani. Din căsni- » continentului australian ? celor două ştiinţe, a spun pro apă (pl.) — Cadru adecvat Cercul rebusist „Dacia"
HA- cia noastră, fericită mulţi ani, au rezultat 4 copii. | Dezlegarea misterului nu a fesorul Vseshan. pentru „Făt-Frumos din fir"; Hunedoara
ilor — De o vreme încoace ea ne-a părăsit. A apucat pe . fost prea dificilă. In 1916, o 11) Aluminiu — Luaţi cu fru
iRAZI: pereche de canguri australi mosul.
3trul“ ; căi greşite. Copiii, intre 4—12 ani, se află toţi la j eni, adusă pentru Parcul zoo DEZLEGAREA CAREULUI
potriva mine. Cum reuşesc să-i cresc, să-i educ şi să-i hră- * logic din Hawai a evadat din ŞTIAŢI C A . . . VERTICAL : 1) Autorul pie APARUT IN ZIARUL
e cul nesc numai eu ştiu, dar oricum nu i-aş da pentru I zona îngrădită. Animalele s-au sei corale „Ţară bogată în NR. 7862
are o
frumuseţi" (Radu) — Cele şap
de
...Rotativa
„viaţă"
ţi sal- aclimatizat foarte bine, s-au 116 ani ? Prima maşinâ-fluviu te frumoase prin excelenţă 1) Celebrităţi ; 2) Imune —
Nord nimic în lume. înmulţit, iar in prezent există de tipărit ziare pe hîrtie sul (sing.) ; 2) „Frumosul vine Noian ; 3) Ci — Iniei — Iţ ;
tlcanul Am aflat că locuieşte pe la Hunedoara, în Mi- | o colonie de cîteva sute de a fost inventată şi experimen pe...“, partitură de Gheorghe 4) Aţă — Eco — Iar ; 5) Te
Bron- lefoniste ; 6) R — Ivi — Dau
cro 5, la mama sa, în strada Rindunicii, blocul 27, J asemenea mamifere. Din 1916 tată, în anul 1867, de france Cucu — Ii aparţine corul „O, — T ; 7) împachetaţi ; 8) Zoi
apartamentul 90, etajul II. Poate organele de tutelă a pină acum au crescut 60 de zul Htppolyte Marinoni. patrie, frumoasă eşti" (1905— — Ial — Tun ; 9) A.t — Ca
generaţii de marsupiale. Dacă 1969) — Frumosul ei ; 3) Fru
sau organele locale ale puterii de stat ii vor da de J taina provenienţei lor s-a ex moasa, Frumosu, Frumuşica zat — Ne ; 10) Radar — Ta
plicat destul de uşor, o altă (pl.) ; 4) Marca aluminiului ler ; 11) Eterificate.
urmă şi o vor lămuri să-şi corecteze atitudinea şi | curiozitate ii uimeşte pe oa românesc — Nichel — Artile
să-şi vadă aşa cum se cuvine de familie". menii de ştiinţă : datorită a- FRUMUSEŢE ria de coastă a marinei (abr. MAT ÎN TREI
la
mediul
înconjură
daptării
milit.) ; 5)
JARI2? a tor, marsupialele din Hawai ORIZONTAL: i) Autorul co melodie de .....ochi frumoşi", — MUTĂRI
Demetriad
N.
,.Fla- se deosebesc mult, prin mă rului „Te cintăm, frumoasă Frumoasa lui — „Viaţa e fru Controlul poziţiei :
revo- ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI i rime şi culoare, de strămoşii Românie" (1915—1974) — zi fru moasă", din opereta „Ana Alb : Re2, Dd7, pe7
poetul lor australieni, fiind mai mici moasă ca-n poveşti (pl.) ; 2) Lugojana" de Filaret Barbu ; Negru : RC7.
şi mai deschise la culoare. Zeul artelor frumoase, în mi 6) Culoare — „Frumoşii noş
Fii ar- Cercetările au arătat că aces tologia greacă — Frumuşel, tri...", melodie de L. Ionescu; SOLUŢIA PROBLEMEI
u, or- o Floarea Gavriicscu dicînd totodată cei doi | te animale au o structură di de prin părţile noastre ; 3) 7) Frumoasa satului — „Pa DIN ZIARUL NR. 7 862
pulară — Hunedoara. Potrivit martori care au prestat > ferită : unul dintre aminoaci- „Făt-Frumos din...", basm de tria..., frumoasă Românie", 1. e7 — e8T Rol — c5
rol de Decretului nr. 92/1976, muncă în aceeaşi unitate, I zii din fermentul ficatului, M. F.minescu — Frumuseţea piesă corală de L. Orescu i 2. Te8 — e6 Ra5 — c4
RIE pentru a putea beneficia împreună cu dv., în a- * care le dă posibilitatea să se girafei ; 4) De la alfa la o- 8) „Trăiesc o... frumoasă", 3. Te6 — c6 mat
hrănească
şi
plante
mega — "Calif ^rab legendar ;
otră
cu
melodie
—
de
A.
Giroveanu
naclul de reconstituirea vechimii ceoasi perioadă. In cazul g vitoare. Se pune toluşi între 5) Ganglion (reg.) — Prima în sfirşit, înfrumuseţate ! — 1............................Rc4 — c3
ui re- în muncă prin ascultarea în care nu puteţi prezen- * barea : cum. intr-o perioadă reprezentanta a sexului frumos Coriiel Jianu ; 9) Picior fran 2. Te3 — e2 Rc3 — c4
» poe- atît de scurtă (mai puţin de 3. Te2 — c2 mat
1. unor martori, cetăţenii ria actele necesare, nu pu- j un secol), a apărut un nou
T
a“, o- trebuie să îndeplinească' teţi beneficia de reconsti- ( tip de vietate, avîndu-se în
e stat cumulativ următoarele tuirea vechimii în muncă ' vedere că schimbările geneti
luzică ce în condiţii naturale sînt de
Spec condiţii ; să prezinte că cu martori. | foarte lungă durată ?
ulară. arhiva unităţii la care o Bălan Traian — s
susţine că a lucrat nu Geoagiu. „Instalaţia dv. — g
mai există, ea fiind dis răspunde I.R.E., şantierul J
trusă ; să prezinte un în construcţii-montaj Deva h ÎN 50 DE SECUNDE
scris original din care să — a fost executată în lu- #
rezulte că a fost în ra na ianuarie a.c. şi a fost J
tărie : într-o comunicare ştiinţifică
să se porturi de muncă cu uni branşată la reţea, dar nu | făcută la Bombay, profesorul
va fi tatea la care susţine că â fost pusă la tensiune \ Vseshan, de la Centrul de
locuri a lucrat; să prezinte o din cauză că dv. nu aţi | pregătire pentru energia ato
sfîrşi- adeverinţă din care să încheiat contract de fur- J mică din oraş, a arătat că ci
ul va fra zero — descoperită de ma
Tem- rezulte că este om al nizare a energiei electri- g tematicienii hinduşi — a con-
or î 1 muncii. în situaţia dv. ur ce cu unitatea noastră l stribuit la rezolvarea ecuaţiei
i gra- mează să prezentaţi ac decît la 7 februarie 1983, j Iul Kepler in 50 de secunde.
între El a arătat că matematicienii
con- tele amintite mai sus la dată la care vl s-a pus (• au descoperit cifra pe baza
i po- comisia de reconstituire în funcţie instalaţia elec- * ideii şi datelor culese din
Tcteo- a vechimii în muncă, in- trică în imobil". vechi manuscrise hinduse. în
Oana comunicarea sa, cercetătorul
« din Bombay afirma, pe de al
tă parte, că Aryabliatt» unul