Page 96 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 96
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 868 • DUMINICĂ, 27 FEBRUARIE 1983
încheierea vizitei de prietenie a tovarăşului A N U N Ţ
COOPERATIVA DE PRODUCŢIE
Nicolae Ceauşescu in H. P. Bulgaria MEŞTEŞUGĂREASCĂ „MOŢUL" BRAD
strada Avram lancu, nr. 36
(Urmară din pag 11 vele pe care le deschide au trecut în revistă garda mas bun de la tovarăşul Î N C A D R E A Z Ă
întăririi şi amplificării re de onoare. Todor Jivkov. Cei doi con ® I magaziner principal
au fost întîmpinaţi cu pu laţiilor de colaborare din Un grup de pionieri a ducători de partid şi de
ternice aplauze. S-a scan tre partidele, ţările şi po oferit tovarăşului Nicolae stat s-au îmbrăţişat cu căl • 1 responsabil unitate — secţia blănărie.
dat cu însufleţire „Vecina poarele noastre. dură şi prietenie, şi-au Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzu
drujba !“. Cei prezenţi la O gardă militară a pre Ceauşescu, tovarăşei Elena strins mîinile. te de legile nr. 12/1971 şl 57/1974.
ceremonia plecării au ex zentat onorul. Au fost Ceauşescu, tovarăşului To Tovarăşul Todor Jivkov
primat, astfel, satisfacţia intonate imnurile de stat dor Jivkov buchete de şi-a luat rămas bun de la Informaţii suplimentare la sediul coopera
deplină a poporului bulgar ale Republicii Socialiste flori. tovarăşa Elena Ceauşescu. tivei, telefon 1861.
faţă de noul dialog la ni România şi Republicii La scara avionului, tova La ora 10,30, aeronava
vel înalt româno-bulgar, Populare Bulgaria.
faţă de rezultatele sale T o v a r ă ş i i Nicolae răşul Nicolae Ceauşescu prezidenţială a decolat, în-
rodnice, faţă de perspecti Ceauşescu şi Todor Jlvkov şi-a luat un călduros ră dreptîndu-se spre patrie.
Ceauşescu, sînt bine cu poloneză de Ştiinţe — sec B OSLO. - La Oslo s-au
noscute şi apreciate în Fi- ţia de ştiinţe agricole şi încheiat lucrările Consiliu
lipine. silvice. lui Nordic - organ consul
In cuvîntul său, dr. Letî- tativ alcătuit din reprezen
cia Perez de Guzman, pre ■ TOKIO. - O delegaţie tanţi ai parlamentelor şi
şedintele Asociaţiei filipi- economică română, condu guvernelor Danemarcei, Fin
g SOFIA. - Ziarele bul neze a oraşelor înfrăţite, a să de Alexandru Roşu, landei, Islandei, Norvegi ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE |
gare care au apărut vineri evocat personalitatea ştiin ministru secretar de stat în ei şi Suediei, informează
au informat pe larg, in pri ţifică remarcabilă a tova Ministerul Comerţului Ex agenţiile de presă. Partici A LEMNULUI DEVA - P
mele pagini, despre vizita răşei Elena Ceauşescu, re- terior şi Cooperării Econo panţii au examinat o serie ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
de prietenie a tovarăşului liefînd interesul cu care mice Internaţionale, a avut de probleme actuale de po
Nicolae Ceauşescu, secretar este urmărită activitatea sa întrevederi cu reprezentanţi litică externă, între care Pentru secţiile de mobilă din Petrila şi
general al Partidului Co susţinută de om de ştiinţă, ai autorităţilor guvernamen problema creării unei zone Livezeni
munist Român, preşedintele cu rezultate de amplu ecou tale japoneze şi a purtat denuclearizate in nordul
Republicii Socialiste Româ Internaţional. tratative cu unele firme şi Europei. Un loc central în ® 6 fochişti autorizaţi medie presiune,
nia, împreună cu tovarăşa companii Industriale, in cadrul discuţiilor a revenit pentru grupa I de cazane.
Elena Ceauşescu in Repu B KHARTUM. - Simbă- scopul creşterii schimburi problemei şomajului, care
blica Populară Bulgaria, sub fă, la Khartum s-au deschis lor comerciale şi extinde afectează în prezent apro încadrarea se face conform Legii nr. 12/
titlurile i „Dezvoltarea as lucrările celui de-al IV-lea rii cooperării economice ximativ 800 000 de persoa 1971 şi a Legii nr. 57/1974.
cendentă a colaborării Congres naţional al parti dintre România şi Japonia. ne din ţările nord-europe-
bulgaro-române" (Rabotni- dului Uniunea Socialistă ne.
cosko Delo), „Unitate de Sudaneză, la care iau par B PRAGA. - La Brno,
ţeluri, legături rodnice" (Ze- te peste 1 850 delegaţi, pre in R.S, Cehoslovacă, s-a B SOFIA. - Consiliul de
medelslco Znarne), „O nouă cum şl delegaţii ale unor deschis expoziţia internaţio Miniştri al R.P. Bulgaria a
manifestare strălucită a partide din ţări prietene. nală pentru produse ali examinat raportul privind
prieteniei bulgaro-române" Din ţara noastră parti mentare, ambalaje, de teh principalele rezultate ale
(Otecestven Front), „In spi cipă o delegaţie condusă nică tipografică, de utilaje îndeplinirii planului unic
ritul prieteniei şi colaboră de tovarăşul Nicolae Con şi instalaţii pentru manipu de dezvoltare social-econo-
rii" (Narodna Mladej), „Ac stantin, membru al Comi larea şi depozitarea măr mlcă a ţării în 1981 şi 1982
ţiune largă şl colaborare tetului Politic Executiv al furilor, Ia care participă - primii doi ani ai celui
rodnică" (Trud). C.C. al Partidului Comunist 580 firme şi întreprinderi de-al Vlll-lea plan cincinal,
Român. din 34 de ţări.
• E MANILA. - La Manila Din ţara noastră partici Informează agenţia BTA.
a fost organizată o expo @ VARŞOVIA. - Cu pri pă întreprinderea de co Creşterea medie anuală
ziţie de carte şi fotografie lejul vizitei în R.P. Polonă merţ exterior „Fructexport". a venitului naţional a fost
cu prilejul omagierii a 50 a tovarăşului Ion Teşu, mi de 4,7 la sută, producţia nel, eliberată dc Cooperativa
de ani de activitate revo- nistrul agriculturii şi indus E LISABONA. - în Io- „Progresul" Deva. O declar
' luţionarâ a tovarăşului triei alimentare, la Varşo calitatea Montechoro din industrială a sporit cu 5,1 nulă. (246)
o Pierdut legitimaţie de ser
Nicolae Ceauşescu, pre via a fost semnat un aide- Portugalia se desfăşoară la sută, producţia agricolă viciu, pe numele Duca Mir-
şedintele Republicii Socia memoire privind colabora lucrările celui de-al Xl-lea - cu peste 5,5 la sută, pro coa. eliberată de „Vulcan"
liste România, şi al zilei rea economică şi tehnico- Congres naţional al Parti ductivitatea muncii — cu Bucureşti. O declar nulă. (c. 4)
sale de naştere. ştiinţifică româno-polonă in dului Social-Demoerat. Cel 4 la sută, veniturile reale PIERDERI ANIVERSARI
| Luind cuvîntul, preşedin- domeniul agriculturii şi in 813 delegaţi trebuie să sta ale populaţiei Cu 4,6 la e Pierdut certificat nr. 1401/ o Soţia, cei opt fii cu fa
I tele Comitetului pentru o- dustriei alimentare. bilească strategia partidu sută, iar fondurile sociale 1974 pentru producţia agricolă miliile, fratele şi surorile îl
Ohaba,
raşelo înfrăţite Manila - Cu acelaşi prilej, a mai lui in vederea alegerilor de consum - cu 5,4 la sută. a C.A.P. popular eliberat de urează dragului sărbătorit
Nistor I-oghin, din Burjuc, cu
Hunedoara.
Consiliul
Bucureşti, Rosario Villar, a fost semnată o înţelegere generale din aprilie, pre Administraţia financiară Deva. prilejul aniversării a G0 ani
U declarăm nul. (251) şi al pensionării, sănătate şi
arătat că marile realizări privind colaborarea ştiinţi cum şl formula unei even O Pierdut certificat nr. 1479/ „La mulţi ani !“. (278)
producţia
pentru
agricolă
Radu
şi
Tiberiu,
obţinute de poporul român, fică între Academia de tuale alianţe, in urma des OiESfeSB 1974 C.A.P. Holdea, eliberată de şi • fii, urăm bunicului nepoţi
a
Igriî.ţ
sub conducerea dinamică Ştiinţe Agricole şi Silvice trămării coaliţiei guverna Consiliul popular Hunedoara, Sirnion, părinţilor Igreţ Tonei
Administraţia financiară Deva. şi Viorica, la aniversarea a
a preşedintelui Nicolae din România şl Academia mentale. 11 declarăm nul. (250) 70, 45 şi 34 ani, în luna fe
• Pierdut legitimaţie de ser bruarie 1983, „Mulţi ani feri
viciu, pe numele Cucu Cor- ciţi !“. (244)
• — W _ • _ < 9 _ » _ «
S.U.A.: ÎN „NISIPURILE MIŞCĂTOARE bile. Marile companii din mărirea dobînzilor la îm 3 000 000 de, bărbaţi şi fe pănat oraş, se traduce
11
prin disperare. „Este un
mei sînt şomeri. Peste Ca
S.U.A. şi de peste hotare
prumuturi pentru că alt
ALE CRIZEI
ca „Braniff", sau cea vest- fel Investitorii canadieni nalul Mînecii, 13 000 000 păcat să mai aduci copii
Slmptomele crizei sînt fenomen se observă as germană „Telefunken" — şi-ar fi transferat fondu vest-europeni sînt la fel. pe lume" — zice Sander
son uitîndu-se la copiii săi
aproape aceleaşi în lu tăzi. Fără „combustibilul” au dat faliment. Altele ca rile la băncile americane,, Ei. sînt victimele unei re — de 6 şi, respectiv, 3 ani
au
cesiuni mondiale ce a de
înalte
iar
dobînzile
mea capitalistă. Excep- sub formă de investiţii, „Down Petroleum" din Ca avut o influenţă nefastă vastat industria Europei — aşezaţi, cuminţi, în faţa
tînd inflaţia, produsul na tj motorul“ dezvoltării eco nada şi „Alfa“ din Mexic asupra creşterii economice occidentale, stagnare care, televizorului. (Associated
ţional brut al S.U.A. este nomice se va opri. nu pot să-şi îndeplinească în acest bătrîn şi dără- press).
aproape acelaşi ca acum Tocmai pe acest scena contractele. La sfîrşitul a- şi aşa lentă.
Claude Cheysson, minis
patru ani, iar în R. F. riu se bazează realitatea. nului 1982 s-au înregistrat
Germania, de doi ani nu Peste 30 la sută din în 31 822 de falimente. trul francez de externe, a „VREMURI DE RESTRIŞTE PENTRU
se observă nici o creşte treprinderile şi instalaţiile PROMOŢIA 1983”
re economică. Producţia industriale alo ţării nu
industrială a Marii Bri sînt folosite —• este cel DOSARELE „AGERPRES" Vance Bates se aştepta respectiv operaţiuni ban
tanii stagnează de 10 ani mai mare procent din ca anul 1983 să fie mai care comerciale. „Nu m-am
şi, chiar In Japonia, anul 1965, cînd au fost făcute îngăduitor cu absolvenţii gindit niciodată că se va
trecut nu s-a constatat o primele calcule de acest împrumuturile cu do- declarat recent că Europa facultăţilor dc ştiinţe eco întîmpla astfel. Credeam
creştere. în lume se ridi fel. Proaspetele întreprin bînzi mari, continuarea occidentală şi Statele U- nomice şi drept adminis că nu voi şti la ce ofertă
că bariere comerciale tot deri care folosesc cele politicii de îngrădire a nite „nu mai vorbesc ace trativ. Colegii săi din pro să mă fixez, nicidecum
mai înalte, băncile se um mai noi cuceriri ale teh creditelor încordează si eaşi limbă" şi ele se află moţia anterioară i-au dat să-ini pun întrebarea dacă
plu de bani, iar guvernele nicii, practic sînt inutile. tuaţia economică interna pe drumul spre o „rup asigurări că, după rece mi se va oferi totuşi ceva",
nu au posibilitatea să-şi Eforturile guvernului de ţională. Astfel, de exem tură progresivă". („New siunea de anul trecut, afirmă el.
plătească datoriile. Pină la a depăşi aceste probleme plu, Canada a recurs la York Times Magazine"). perspectiva ofertelor de Aceeaşi întrebare şi-o
un anumit nivel, actuala riO dau nici un rezultat. locuri de muncă va fl mai pun zeci de mii de stu
criză economică este sim Astfel, reducerile speciale generoasă în momentul ab denţi aflaţi în pragul ab
plă, ca la abecedar: noi, de impozite, ca cele care ŞOMER DIN LIVERPOOL : „NU CRED C-O solvirii sale. Dar Bates, solvirii institutelor de ştiin
capitaliştii depunem astăzi au avut loc în vara lui SA MAI GĂSESC VREODATĂ DE LUCRU" care îşi va lua licenţa în ţe economice din S.U.A.,
bani pentru ca mtine să-I 1981 sau cele şi mai mici luna mai şi care spera dc la Boston pină la Bar-
primim înapoi cu dobîndă: din 1982, nu au produs o Stcphen Sanderson se derson, care rămîne acasă să-şi găsească o slujbă bine keley. Căci recesiunea, caro
dar, fără creştere econo creştere a investiţiilor. uită la televizor, îşi ajută în posomoritul cartier de remunerată, constată că persistă cu îndărătnicie, a
mică, nu se poate obţine Ramuri economice ca nevasta in casă. Ultima blocuri de stat din afara situaţia în acest domeniu determinat numeroase com
.şi un mare beneficiu. Da transporturile auto, indus dată cînd a avut de lucru Liverpoolului, nu este sin este şi mai proastă. După panii să renunţe anul a-
că noi nu vom fi In stare tria constructoare de auto a fost acum doi ani şl gur în această situaţie. La ce s-a adresat unui număr cesta la practica recru
să cîştigăm la investiţii mobile, construcţiile de lo crede că n-o să mai gă Birmingham, Glasgow, de 60 de firme a ajuns la tării- viitorilor absolvenţi.
atit cit vrem să cîştigăm, cuinţe, companiile avia Leeds şi în zeci de alte o- concluzia că, probabil, nu („Time" — S.U.A.).
trebuie să încetăm să mai tice, construcţiile de ma sească de lucru cit tră rase industriale de pe în va găsi un loc do muncă
depunem şi tocmai acest şini agricole sînt nerenta ieşte. Are 24 de ani. San- tinsul Marii Britanii, conform specializării sale, (AGERPRES)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
Preţul abonamentelor : lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Dec* etr Dr. Petru Sroza, nr. 33 78 lei : anual — 150 lei Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane • îl275, 11585, 12157 Telex i 7228a Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari
TIPARUL s Tipografia Deva. etr. 23 August, nr 257 din întreprinderi şi Instituţii.
