Page 10 - Drumul_socialismului_1983_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

însemnate sporuri la producţia de cărbune Aprovizionarea tehnico-

(Urmate din pag. I) nico-materială s-a îmbu­ maţiile conduse de Ioan materialâ — sursă a ritmicităţii
nătăţit. Credem că în luna Buduliceanu şi Pavel Bu­ 11,00 Telex
11.05Şcoala ss
plexeie mecanizate de sus­ martie vom obţine rezul­ jor — din sectorul VI, cu pentru so
1
ţinere' şi tăiere a cărbu­ tate şi mai consistente* . randamente de vîrf de calităţii muncii 11,20 Desene a
nelui, de repararea lor la Am discutat şi cu unul 18—20 tone de cărbune pe Şi Ilx morar
timp, de hărnicia oameni­ dintre cei mai buni bri­ post. 11,45Aclualitat
12,00 Film seri
lor. La noi, mecanizarea gadieri ai minei Lupeni ■— Intr-adevăr, măsurile In Combinatul siderurgic calitativ necesităţilor uni­ gice din fluxul de pro­ Gay“ — u
lucrărilor miniere a făcut la această oră, subi’ngine- adoptate nu de mult de Hunedoara, oamenii muncii tăţii. Orice narespectare a ducţie al combinatului. A- 12,15Doinitori
mânesc
ca azi să realizăm produc­ rui Paul Grasu, om cu ex­ conducerea partidului şi se străduiesc să înfăptu­ termenelor şi a nomencla­ rătînd unele greutăţi ge­ 13.00închidere;
tivităţi medii de peste 10 perienţă şi tact, bun orga­ statului nostru, orientările iască tot ce depinde de ei turii livrărilor provoacă nerate de nerespeotarea Iui
tone pe post, cu 3—4 tone nizator al producţiei, sti­ date de tovarăşul Nicolae pentru a avea ritmicitate, un dezechilibru în activi­ termenelor de livrare, în­ 16.00Telex
mai mult faţă de produc- mat şi preţuit de către cei Ceauşescu, referitoare la calitate şi productivitate în tatea economică". cercăm să facem un apel 16.05Reportaj:
calea dez
tivităţile obţinute în con­ cu care lucrează. „în mină perfecţionarea activităţii activitatea de zi cu zi. Iar Am inserat această afir­ la colectivele de muncă 16,35Studioul
diţiile programului de lu­ nu se mai... roboteşte ca extractive şi trecerea la dacă în combinatul hune- maţie a şefului serviciului din întreprinderile cu care 17,30Finala „(
cru de şase ore în subte­ altădată. Avem aer condi­ programul de lucru de opt dorean s-ar produce şi e- aprovizionare pentru că nicl“ la li
ran. Cu cele 10 complexe ţionat, lumină electrică, ore pe schimb în subte­ lectrozi de grafit pentru furnizorii de materiale, de colaborează combinatul, la nin, dinţi
mecanizate, aflate în func­ utilaje şi echipamente mo­ cuptoarele electrice şi rul­ piese de schimb, de mate­ organele şi organizaţiile de „Progresii
— „Ştiini
ţiune, realizăm cam 80 la derne, care ne uşurează ran — a concluzionat in­ menţi, şi cilindri din oţel rii prime tocmai de res­ partid, în vederea îmbu­ Repriza a
sută din întreaga produc­ munca, ne-o face tot mai ginerul Titus Costache — forjat pentru laminoare, pectarea clauzelor contrac­ nătăţirii cooperării şi a li­ 18,00închidcrer
ţie a minei, iar peste 92 rodnică şi mai sigură. Cei au dus în scurt timp la siderurgiştii n-ar mai fi tuale nu prea ţin cont, de- vrării produselor la nive­ lui
ia sută o obţinem cu tăie­ peste 70 de oameni care rezultate pozitive, la creş­ nevoiţi să... bată pe la por­ reglînd sau îngreunînd lul contractelor încheiate. 20,00 Telejurnal
re mecanizată, alăturînd lucrăm cu un complex terea producţiei de cărbu­ ţile unor întreprinderi din unele procese tehnolo­ Iniţiem cu acest prilej şi... 20.15 Actuali tati
aici aportul considerabil mecanizat de susţinere şi ne, Meritorii sînt, în acest Slatina, Buzău, Bucureşti 20,30Serial ştii
al celor 17 combine de a- tăiere a cărbunelui, în sec­ context, buna pregătire sau Aiud. pul umăr
bataj şi 10 combine de torul IV, ne înţelegem bi­ profesională a minerilor 20,50Ancheta i
înaintare. De altfel, efec­ ne, ne ajutăm reciproc, noştri — mulţi dintre ei Cum materialele respec­ 21.15Film seri
destrămat!
tele mecanizării sînt deo­ avem grijă ca utilajul să pollcalificaţi —, dăruirea tive nu se produc în com­ 21,45Meridiane
sebit de pregnante mai a- funcţioneze corect, la pa­ lor în muncă, angajarea binat, neajunsurile legate 22.15Telejurna 1
les la sectorul IV, cel mai rametri, să nu fie bruscat, patriotică de a asigura e- de aprovizionarea tehnico- întreprinderea de rulmenţi electrozi de grafit. Solicită
mecanizat de la mina Lu­ să nu se defecteze şi ast­ conomiei naţionale canti­ materială pot fi evitate Bîrlad. Pentru reparaţiile ca­ ca aceste vagoane să aibă
pani, care in luna februa­ fel realizăm productivităţi tăţi cît mai mari de căr­ numai printr-o bună co­ pitale şi întreţinerea unor un regim prioritar la trans­ K ADU
rie a extras suplimentar de 15—18 tone de cărbu­ bune. Acum, la mină este laborare între beneficiar utilaje de bază din fluxul port, iar dacă este posibil
mai mult de 8 000 tone de ne pe post, faţă de 10—13 un climat fertil de mun­ şi întreprinderile furnizoa­ tehnologic - macarale şi să fie ataşate la marşrutele
cărbune. tone pe post, cît avem că, oamenii îşi fac con­ re. Şi aşa cum preciza e- poduri rulante din oţelârii, cu minereu de la Constanţa.' 3UCUREŞTI
.oprogramul c
După cum se ştie, la sec­ plan. Aşa am reuşit. ca şi ştiincios datoria, împreună conomistul Iulian Diaco- căi cu role transportoare din La ordinea zile
torul IV activează forma­ anul trecut, şi în primele ne străduim să aplicăm nescu, şeful serviciului a- grupul de laminoare, vago- întreprinderea de maşini tură; 7,00 Radi
ţiile cunoscuţilor briga­ două luni din acest an să noi măsuri — tehnice şi provizionare al C.S. Hu­ neţi de transportat oţel şi grele Bucureşti. De trei ani Revista presei;
dieri Paul Grasu, Aurel ne depăşim cu mult sar­ organizatoricei— de întă­ nedoara, „pentru ca apro­ fontă - nu sînt asigurate u- această întreprindere nu-şi rul melodiilor;
de ştiri ; 9,05
Manda, Teodor Boncalo şi cinile de plan. Cine do­ rire a ordinii şi discipli­ vizionarea tehnico-materi- ascultătorilor;
Constantin Popa, şefi de reşte să se convingă de a- nei, a responsabilităţii ală să asigure desfăşurarea nele serii de rulmenţi din mai onorează integral' sarci­ de ştiri; 10,05 ,
de
nile
grupele 22 000 şi 23 000. Din
contractuale
faţă
complexe mecanizate, care, ceste adevăruri, să vină la muncitoreşti, îneît să creş­ ritmică a producţiei este această cauză, în perioada combinat, in 1981 s-a înre­ lare; 10,15 Cir
plinire ;
10,3
exploatînd raţional aceste noi în abataj". tem continuu producţia de imperios necesar ca livră­ trecută de la începutul anu­ gistrat o restanţă de 106 pentru arta ei
adevărate uzine subtera­ Realizări frumoase au cărbune, să adăugăm noi rile de materiale către lui., au trebuit decalate une­ cilindri de laminor, în 1982 Buletin de ştir
tem copiii So
ne, reuşesc să-şi depăşeas­ obţinut în luna februarie, sporuri la cele obţinute combinat să se efectueze le reparaţii, n-au putut fi în­ o altă restanţă de 74 bu­ Publicitate; 12,(
că zilnic planul. „A mers în condiţiile noului pro­ pînă acum. la timp şi să corespundă locuiţi la timp rulmenţii u- ştiri ; 12,05 I
bine şi în ianuarie, dar gram de opt ore pe schimb zaţi. căţi, iar în aceste două luni, folclorului; 12
s-a lucrat mai cu spor în în subteran, dar şi prin- deşi s-au comandat 41 de tehnico-ştiinţifi
februarie, după trecerea la tr-o temeinică organizare întreprinderea de produse cilindri s-au livrat abia doi. vnnpremieră
13.00 De la 1
noul program de opt ore a muncii şi exploatare ra­ cărbunoase Slatina. La cele Tot atît de... punctuali în Club univers 2
pe trei schimburi în sub­ ţională a dotării tehnice, două oţelârii electrice ale onorarea comenzilor de ci­ Ictin de ştiri;
teran — spunea inginerul şi minerii din brigada lui combinatului, de la începu­ lindri din oţel forjat au fost reţe, vis şi f:
Sfatul mcdiculi
Gheorghe Kotormani, şeful Matyus Laszlo — exem­ tul anului s-au înregistrat şi cei de la întreprinderea clor conlempo
sectorului IV. Utilajele au plu de abnegaţie minereas­ peste 200 de ore de staţio­ metalurgică Aiud. Lipsa lor Radiogazeta
funcţionat mai bine, trans­ că, de disciplină şi bună nare numai datorită faptului a avut implicaţii asupra pro­ 17.00 Buletin el
Cu patria în
portul pe verticală de ase­ organizare a muncii — din că lipsesc electrozii de gra­ ducţiei din laminoarele de faptă; 17,30 Te
menea, aprovizionarea teh- sectorul III, cei din for- fit (cu diametrul de 400 mm 800 mm, 650 mm, de la blu- ciut, patria m
ming şi de la cele două linii
rele serii; 20,01
şi 600 mm). S-a pierdut şi o de semifabricate. Nu s-au elu; 22,00 O zi
producţie de peste 9 000 to­ realizat programele de lami­ 23.00 Divertism
ne oţel. nare la unele profile. Mai 5.00 Nou stop 1
un miner,.. trebuie să precizăm că ci­
Exploatarea minieră Ruş- lindrii produşi de I.M.G. Bu­ l|]lNE8V
chiţa. Cantitatea de concen­ cureşti sînt utilizaţi în flux
(Urmare din pag. 1} imi va aduce Un trai demn, trat de fier primită de com­
satisfacţii pe toate planuri­ binat în lunile ianuarie-fe- la realizarea producţiei de DEVA: Despf
export.
tindu-se la vagonete - la le. Ca brigadier, am fost bruarie a fost cu 43 la sută ...Enumerarea ar putea con­ î-iiile I-II (Pat.
complexele mecanizate pe şi sint poate aspru cu or­ mai mică faţă de prevederi­ tinua. Ne oprim însă aici. steaguri (Arta)
DOARA : Răm
care le minuiesc astăzi mi­ tacii, dar drept. Nu le-am le contractuale. Ca urmare, Considerăm că în cel mai (Flacăra); AU
nerii, la magistralele de cerut mai mult decit mi-am pentru a compensa această scurt timp, în unităţile res­ 40 de hoţi (Si
benzi pe spatele cărora pretins mie. Am avut în­ lipsă, siderurgiştii hunedoreni pective, se vor lua măsuri Operaţiunea m
PETROŞ/
ta);
cărbunele „izvorăşte“ la totdeauna grijă de oamenii au folosit mai mult minereu energice pentru îmbunătăţi­ i-am condamna
suprafaţă, la introducerea mei, fiindcă unui om ii tre­ din import. rea colaborării cu C.S. Hu­ moarte (Unire:
Noiembrie);
(7
automatizării şi a televiziu­ buie mulţi ani să-l faci nedoara, asigurîndu-se pe In spaţiu (Cult
nii cu circuit închis in mi­ bun de lucru, pe cind o Regionala C.F.R. Craiova. această cale desfăşurarea CAN: Pădurea
nerit ? Se gindea el, in pri­ maşină iese in citeva minu­ Siderurgiştii apelează la con­ ritmică a producţiei, elimi- cnafărul) ; LON
(Minerul);
f
mii săi ani de minerit, că te... Aşa sint şi in familie. ducerea acestei unităţi pen­ nîndu-se perioadele de inac-' Pilot de formu
poza-i va sta la loc de Pe cele patru fete ale mele I.M.M.R. Simeria, secţia a Il-a vagoane. în atelierul do tru scurtarea duratei de par­ tivitate. lezatul); BRAD
cinste, printre fruntaşii mi­ (n-am avut noroc, aşa-i prelucrări mecanice lucrează şi harnica echipă de frezori curs (între Slatina şi Pestiş) pe malul mării
nei Paroşeni, pe un panou viaţa, şi de un băiat, să-l condusă de comunistul Crişan Noe. a vagoanelor încărcate cu DORIN CORPADE Şic); GURABA)
in centrul oraşului Vulcan ? fac brigadier I) tot aşa le la Budapesta
ORAŞTIE:
Păd
Că va duce, ca reprezen­ învăţ să fie. Iar dacă as­ nă (Patria); i
tant in consiliul oamenilor tăzi, eu şi familia mea, ca Să nu uităm c-am fost şi noi cîndva copii tul (Flacăra) ;
Orele
BĂI:
fii
muncii al unităţii, cuvintul de altfel multe alte familii de cultură);
ortacilor săi in forumurile de mineri, trăim în condi­ fiul dragonului
in care se hotărăsc desti­ ţiile pe care le vedeţi, şl Pe adresa redacţiei so­ sizării, luăm legătura cu şcoală, iar soţia lucrează dar asta din cauza unor BRAZI: Contrai
Santa-Lucia; CA
nele naţiunii ? Că va avea ne simţim oameni intre oa­ sesc multe scrisori, une­ membri ai comitetului a- patru ore şi-i suprave­ conducte defecte... Grupul infernală (Casc
in aceşti ani de mai multe meni, pe deplin realizaţi, le anonime, prin care sîn- sociaţiei de locatari nr. ghează după-amiază". „Ci­ de copii care se afla în ră) ; SIMERI/
ori bucuria şi cinstea de a totul se datorează muncii, tem rugaţi să intervenim 31 de care aparţine imo­ neva are ceva cu noi. faţa blocului, în ziua cînd musha (Mureş t.
înainte de zboi
se afla in preajma condu­ devenită în aceşti ani de în ameliorarea unor cer­ bilul. „Cunoaştem şi noi Dar numai cu cîteva fa­ am intrat aici, nu fă­ GHELARI: Şco
cătorului partidului şi sta­ construcţie socialistă, sub turi între vecinii de apar­ această situaţie — ne milii. Eu plec dimineaţa cea gălăgie. Doar că lui III (Minerii
tului, tovarăşul Nicolae conducerea partidului, o tament. Care-i mobilul spune Simion Pancan — şi vin seara ca şi soţul prea mult se plimbau de
Ceauşescu, din mina căru­ onoare. Prin munca noas­ celor mai multe neînţe­ şi am trimis, la cererea meu. într-o zi s-a defec­ la un nivel la altul.
ia a primit in 1968 „Ordi­ tră ne-am clădit localităţi­ legeri ? Copiii ! unor locatari, somaţii tat liftul şi era şi unul Viaţa în colectivitate $ PECT
nul Muncii" clasa a lll-a ? le I rum oase (noi îmbătrî- Iată, pe scurt, conţinu­ mai multor familii, prin dintre copiii mei în lift. obligă desigur la respect
„...Au fast ani plini, pe nîm, dar oraşele noastre tul unei astfel de sesizări care îi rugăm să-şi su­ Probabil aceasta să fie şi bună-cuviinţă între lo­ AZI, SPECT
care nu l-am irosit. Am întineresc de la o zi la al­ semnate „Un grup de lo­ pravegheze mai îndea- cauza, că nu-mi aduc a- catari, iar părinţii sînt CENACL
muncit cinstit, cu tot sufle­ ta I), ne-am rostuit o viaţă catari" ai blocului 66, cei care trebuie să-şi su­
tul, ştiind că numai munca fericită si demnă". scara I din cartierul Be- pravegheze copiii pentru „ELACA
jan—Deva : ...„Avem în Viata în colectivitate evitarea oricăror discuţii Cenaclul „Fia
blocul nostru nişte copii care, adeseori, se trans­ nerctului revolu
foarte răi şi obraznici, formă în certuri, să nu dus de poet
Să S9 acţioneze cu întărire pentru înjură oamenii mai virst- proape copiii. Neînţele­ minte să fi avut vreo dis­ ia îi) nume de rău obser­ Păun eseu, va
la CALAN, d<
nici, fac mizerie în casa geri din cauza copiilor cuţie cu cineva" — ne vaţia venită din partea 15,00, în sala c;
ameliorarea pajiştilor naturale! scării, scriu pe pereţi, sînt destul de frecvente. spune Aurelia Brăneţ. unor vecini. tură şi la DEV
joacă mingea în faţa blo­ Recent, Constantin Ale­ „Eu am patru copii dar N-am aflat cine ne-a rele 20,00 (nu 1
fost iniţial pro
(Urmare din pag 1) ha fîneţe 'şi păşuni din ca­ cului şi în casa scării, xandru, din blocul 66, pentru că cel mic are scris. De regulă însă, Sala sporluriloi
re s-au curăţat doar 20 sparg geamurile uşilor ap. 91, a cerut asociaţiei doar patru luni stau a- astfel de sesizări vin din
i lucrărilor rezultă că s-a de ha, la C.A.P. Ghelari de la intrare, taie perde­ o adeverinţă din care să casă să-i îngrijesc. E partea unor persoane ca­
muncit cu spor la C.A.P. din cele 250 ha s-au cu­ lele cu cuţitul, nu res­ rezulte „cît sînt de răi drept că cei mici mai re au şi uitat că au avut
Reştişu Mic, Nandru şi răţat numai 10, iar la pectă programul de li­ copiii". De ce o fi avînd fac gălăgie** (H. Pluta- copii, c-au fost şi ei cînd­
Mîneruu, unde acţiunea C.A.P. Lelesc din 804 ha nişte... Dacă le spunem nevoie de o asemenea a- riu). „Nu ştiu cine a va copii. E firesc, în a-
dc- curăţare a păşunilor şi s-au curăţat, pînă în pre­ unor părinţi ce fac copiii deverinţă ? scris, dar bine a făcut. cest caz, să nu înţeleagă azi, 3 martie 19
Timpul prob
fineţelor s-a încheiat. Bine zent, 25 de ha. De aceea lor, îţi ţin calea pe casa însoţiţi de Szasz Iosif, Aşa este. Sînt unii oa­ zburdălnicia, voioşia, ne­ răm inc in genei
s-a acţionat şi în unităţile consiliile populare, condu­ scării şi-s în stare să sa­ preşedintele asociaţiei de meni care-şi ţin copiii tot voia de mişcare şi de să .şi se răceşti
agricole din Peştişu Mare, cerile unităţilor agricole ră la bătaie* . Sînt men­ locatari- şi Varga Ghize- timpul pe-afară şi fac joacă a celor mici. Din­ rul va fi varia
1
Buituri, Boş, Răeăştie şi sint chemate să acţioneze, ţionate, în continuare, la, membră în comitet, numai năzbîtii". (Gh. Cîr- colo de a trece cu vede­ sînt ’ posibile
slabe, vin tul v;
altele, unde suprafaţa a- in perioada imediat urmă­ numele si prenumele fa­ sunăm la uşa cîtorva a- lig) rea obrăznicia şi necu­ deral din sud-es
meiiorată se apropie de toare, cu toată, hotărirea, miliilor ai căror copii sînt partamente de pe scara I Ceea ce se pune jbe viinţa, să dăm pentru o sificâri iiv sudul
cea totală, in multe uni­ cu toa.tc forţele, mobili- „cei mai răi şi mai o- a blocului 66. „Cine a seama copiilor de pe sca­ clipă la o parte anii şi Temperaturile •)
fi cuprinse inia
tăţi insă, in special în ce­ zînd toţi locuitorii satelor braznici", cît şi numerele scris nu are dreptate — ra I a blocului 66 se să nu uităm c-am fost şi plus 2 grad
le situate la altitudini pentru efectuarea cit mai apartamentelor în care ne spune Iosif Pruneanu, confirmă doar parţial. E şi noi cîndva copii, maxime între 7
mari, acţiunea este rămasă grabnică a lucrărilor ce le locuiesc. locatarul apartamentului drept că pereţii casei de. Condiţii fav<
ducerii ceţii şi
în urmă. C.A.P. Bunila, reclamă în această perioa­ Mergînd pe urmele se­ nr. 4. Copiii mei sînt la scărilor sînt degradaţi, ESTERA ŞINA toate regiunile.
de pildă, are aproape 400 dă pajiş'tile naturale.