Page 102 - Drumul_socialismului_1983_03

Plenara Consiliului oamenilor muncii
IPS®
de naţionalitate maghiară

Miercuri, 30 martie, a — muncitori, maiştri, in­ autocritic, activitatea des­
făşurată de Consiliul oa­
gineri, ţărani cooperatori,
avut loc la Bucureşti, ple­
Vii nara Consiliului oamenilor oameni de ştiinţă, artă şi nalitate maghiară, relevînd,
menilor muncii de naţio­
cultură — şi-au exprimat
naţionalitate
de
muncii
deplina satisfacţie şi mîn-
maghiară din Republica drie pentru realizările de totodată, o serie de nea­
junsuri şi neîmpliniri.
s m u m it analizat sarcinile ce revin însemnătate istorică do- nilor muncii de naţionali­
Socialistă România, care a
în numele tuturor oame­
bîndite de poporul român
consiliului pentru înfăp­
tate maghiară, participan­
în procesul edificării noii
tuirea exemplară a hotărî­
rilor Conferinţei Naţionale
rat conducerea partidului,
ultimii 18 ani, de cînd în
a Partidului Comunist Ro­ orînduiri, cu deosebire în ţii la dezbateri au asigu­
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC. mân. fruntea partidului se a- pe secretarul său general,
în cadrul plenarei, tova­ flă tovarăşul Nicolae că vor face totul pentru
răşul Mihai Gere, membru Ceauşescu, cel mai iubit înfăptuirea neabătută a
supleant al Comitetului fiu al poporului nostru şi hotărîrilor Congresului al
Politic Executiv al C.C. al au dat o înaltă apreciere XII-lea şi Conferinţei Na­
P.C.R., preşedintele Consi­ contribuţiei determinante ţionale ale P.C.R., sarcină
Anul XXXV, nr. 7 895 JOI, 31 MARTIE 1983 4 pagini - 50 ban) liului oamenilor muncii de a secretarului general al fundamentală a tuturor oa­
naţionalitate maghiară, a partidului la stabilirea pro­ menilor muncii fără deose­
prezentat raportul cu pri­ gramelor de dezvoltare e- bire de naţionalitate.
In spiritul recentelor decrete ale Consiliului de Stat vire la problematica în­ conomico-socială a patriei. Evidenţiind marile suc-
în acelaşi timp, ei au a-
scrisă pe ordinea de, zi.
Cei ce au luat cuvîntul nalizat, în spirit critic şi (Continuare în pag. a 4-a)
Angajare puternică pentru sporirea Plenara CarssiSâySyi oamenilor muncii
efectivelor şi a producţiei animaliere d &IOApp.
f.ppSpi-T
Miercuri a ai - .oc în munist Român, care asi­ A de poporul nostru in anii
Capitală plenara Consi­ gură înaintarea fermă a socialismului o constituie
lor populare pentru ţine­ liului oamenilor muncii ţării noastre pe calea lu­ rezolvarea exemplară, re­
Recentele dearete ale Consiliului de Stat — res­ rea unei evidenţe corecte de naţionalitate germa­ minoasă a edificării socie­ voluţionară, a problemei
pectiv pentru modificarea şi completarea Decretului nă din Republica So­ tăţii socialiste multilate­ naţionale şi făurirea, pe
Consiliului de Stat nr. 395/1981, privind contractările şi urmărirea mişcării efec­ cialistă România, care ral dezvoltate. această bază, a unităţii şi
şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale, tivului de animale. De a- a analizat sarcinile ce re­ Toţi cei care au luat cu­ prieteniei frăţeşti a tutu­
cu privire la declararea animalelor, înstrăinarea şi semenea, consider că sanc­ vin consiliului în lumina vîntul a'u evidenţiat reali­ ror oamenilor muncii. A
tăierea bovinelor şi cabalinelor şi cel referitor la vîn- ţiunile prevăzute pentru hotărîrilor Conferinţei Na­ zările remarcabile obţinute fost reliefat faptul că
zarea produselor agricole de către producătorii indi­ încălcarea normelor stabi­ ţionale a Partidului Comu­ în dezvoltarea tuturor ju­ România se numără prin­
viduali, precum şi unele măsuri pentru asigurarea nist Român. deţelor patriei, pe tărîm tre puţinele ţări care au
respectării preţurilor maximale de mercurial — au lite privind declararea, în­ Tovarăşul Eduard Eisen- economic, social-cultural şi rezolvat în mod democra­
fost primite cu vie satisfacţie şi interes de către străinarea şi tăierea bovi­ burger, preşedintele Con­ edilitar, ca urmare a apli­ tic, umanist, problema na­
^lucrătorii din agricultură, de crescătorii de animale nelor şi cabalinelor vor siliului oamenilor muncii cării consecvente a politi­ ţională şi tocmai aceasta
toţi oamenii muncii, aplicarea lor în viaţă fiind de naţionalitate germană, cii partidului de repartiza­ explică de ce întregul po­
menită să contribuie Ia dezvoltarea mai puternică determina întronarea ordi­ a prezentat Raportul Con­
a sectorului zootehnic, în concordanţă cu sarcinile nii şi disciplinei în secto­ siliului. re armonioasă a forţelor por, inclusiv naţionalităţile
din programul de autcuprovizionare teritorială. Iată rul zootehnic. Plenara Consiliului na­ de producţie pe întreg cu­ conlocuitoare, sprijină po­
cîteva opinii în legătură cu adeziunea la conţinutul înţelegînd răspunderile ţional al oamenilor mun­ prinsul ţării. litica internă şi externă a
acestor acte normative şi cu liotărîrea fermă de a ce le revin, cetăţeni, cum cii de naţionalitate germa­ în cadrul dezbaterilor ţării.
asigura aplicarea neabătută a prevederilor acestora. nă a relevat marea im­ s-a subliniat că o strălu­ Vorbitorii au arătat că,
sînt Nicodlm Ciocan, Tra- portanţă a hotărîrilor a- cită victorie a Partidului prin grija partidului şi sta-
ian Mateş, Romuius Buda, doptate de Conferinţa Na­ Comunist Român, una din
REGLEMENTĂRI CARE STIMULEAZĂ Ioan Jorja, Romei Bucur ţională a Partidului Co- marile cuceriri dobînditc (Continuare în pag. a 4-a)
CONTRACTĂRILE Ş! ACHIZIŢIILE şi alţii, cresc în gospodă­
riile lor cîte 4—7 bovine,
In comuna Buceş avem lei/kg şl că producătorii- 5—30 ovine, porci şi pă­ 1N ZIARUL DE AZI 90 ds ai de Ia crearea
gospodari harnici şi price­ individuali vor primi, pen­ sări, ceea ce le permite să
puţi, care se preocupă cu tru fiecare viţel obţinut în contracteze şi să livreze la © Pagina bunului gos­
întreaga răspundere de va­ gospodăria personală şi în­ podar: TOPLIŢA — Partidului Social-Democrat
[fe fondul de stat cantităţi o comună cu vrednici
lorificarea tot mai bună a grijit pe o perioadă de cel sporite de produse. crescători de anima­
condiţiilor şi tradiţiei exis­ puţin 6 luni, contractat la O dovadă grăitoare în le, ce-şi sporeşte me­ al Muncitorilor
tente în privinţa creşterii fondul de stat, nlenţinut acest sens o constituie şi reu contribuţia Ia în­
animalelor. Prevederile pentru reproducţie, sau, faptul că, pină acum, pro­ făptuirea autoaprovi-
zionării teritoriale Apariţia ideologiei şti­ Un pas însemnat pe
noilor decrete ale Consiliu­ după caz, pentru muncă, o ducătorii agricoli din co­ inţifice a proletariatului drumul organizării politice
lui de Stat sînt menite să primă de 400 lei, precum muna noastră au încheiat ® Comerţul în piaţă în deceniul al 5-lea al se­ a proletariatului român s-a
Civilizat, cu avantaje
stimuleze şi să-i cointere­ şi beneficierea, în plus, de contracte să livreze în a- • şi pentru producători colului trecut a constituit realizat prin înfiinţarea,
seze pe producătorii agri­ prima de 100 lei pentru cest an 310 bovine, 500 o- şi pentru cumpără­ un eveniment de o însem­ în 1872, a Asociaţiei gene­
nătate hotărîtoare pentru
rale a lucrătorilor • din
coli, pentru creşterea în fiecare viţel obţinut de la vine, 1 600 hl lapte de va­ tori ! mişcarea muncitorească in­ România, care a marcat
continuare a efectivelor de junînci, cu condiţia de a-1 că, 150 hl lapte de oale, o Agenda : * Televiziu­ ternaţională, care a primit, începutul organizării de
4 000 kg lînă şi alte produ­
animale, a producţiei aces­ îngriji cel puţin 6 luni, re­ se. Pentru a-şi îndeplini sar­ ne * Radio * Cinema astfel, o călăuză sigură în clasă, pe scară naţională,
tora şi a livrărilor de pro­ prezintă puternice pîrghii cinile, ei primesc an de an * Pronoexpres * Vre­ lupta împotriva exploată­ a muncitorimii din ţara
noastră.
rii şi asupririi.
duse agroalimentare la de cointeresare a crescă­ un ajutor substanţial din mea Efervescenţa revoluţio­ Acţiunea de propagare a
ţbndul de stat. Faptul că torilor de animale, oferin- partea statului care se pre­ o Hunedoara — actua­ nară şi relaţiile stabilite socialismului ştiinţific, ca
pentru animalele livrate du-le posibilitatea să obţi­ ocupă cu grijă pentru lităţi de reprezentanţii genera­ şi prezenţa tot mai activă
în perioada 1 decembrie — nă însemnate venituri su­ SIMION CHIFOR ţiei de la 1848 cu mişcarea a muncitorimii în viaţa
30 aprilie, la greutăţi de plimentare. Am reţinut, în­ primarul comunei Buceş • 24 de ore pe glob. revoluţionară internaţio­ politică după cucerirea in­
nală a creat un climat
de
depline
dependenţei
peste 400 kg viu, se acor­ să, totodată, răspunderile © Fotbal propice pătrunderii în stat ’a României, în 1877,
dă un spor de preţ de 0,50 deosebite ce revin consilii­ (Continuare în pag. a 3-a) România a ideologiei au adus pe planul dezba­
marxiste. în aceste condi­ terilor din mişcarea mun­
ţii, începînd cu ultimii ani citorească necesitatea con­
ai deceniului al 7-lea al cretizării ideii de făurire
Eforturi pentru realizarea unor produse de inalt nivel tehnic secolului trecut, au luat a partidului politic al cla­
fiinţă în ţara noastră pri­
sei muncitoare. Congresul
mele organizaţii socialiste
la Bucureşti, Iaşi, Brăila, socialist de la Iaşi (1879)
la care au luat parte re­
Oamenii muncii de la stabilite. Comenzile lansa­ ţie putină, cum s-a întîm- va.nsată de execuţie. Şi la Galaţi şi Giurgiu. prezentanţi ai organizaţii­
întreprinderea „Marmura" te în fabricaţie sînt riguros plat în acest prim trimes­ placaj, unde restanţele sînt în octombrie 1868 s-a lor socialiste marxiste din
Simeria au livrat partene­ urmărite pe întregul flux tru al anului 1983 — a mai mari, ne vom da tot constituit, la Timişoara, mai multe centre ale ţării,
rilor de peste hotare, în pînă la finalizare şi amba­ adăugat maistrul Alexan­ interesul să valorificăm organizaţia socialistă inti­ a întărit şi a lărgit cadrul
perioada trecută din acest lare. Apreciez că s-a lu­ dru Varga, şeful atelieru­ mai bine marmura lansa­ tulată „Asociaţia generală organizatoric, sfera şi me­
an, diferite produse în va­ crat bine ; pînă în prezent lui de placaj —, efortul tă în fabricaţie şi să rea­ a muncitorilor", în condu­ todele de luptă ale mişcă­
loare de 2,5 milioane lei. lizăm la timp comenzile cerea căreia au fost aleşi rii socialiste, marcînd o
Prea puţin, totuşi, faţă de de livrare. De asemenea, reprezentanţi ai muncitori­ vădită apropiere a socialiş­
sarcinile stabilite prin ; ACTIVITATEA m EXPORT în această lună sîntem ho- lor români, maghiari, ger­ tilor de mişcarea muncito­
plan. Cum s-a lucrat, ce tărîţi să ne achităm inte­ mani şi sîrbi. Ulterior, au rească.
neajunsuri au apărut în ccilstale • /dinamism • eficienta gral contractele la „grano- fost create şi alte organi­
derularea ritmică a pro­ sim marmură". zaţii socialiste similare la Dr. MIRCEA VALEA
ducţiei destinate exportu­ Petru Pop, secretarul Arad, Reşiţa, Oraviţa, O-
lui, am aflat discutînd ca Marmura" Simeria comitetului de partid al radoa, Braşov, Cluj etc. (Continuare in pag. a 3-a)
:
mai mulţi factori din în­ ii întreprinderii, ne spunea
treprindere. că muncitorii de la „Mar­
— Realizarea producţiei nu avem nici o reclamaţie. muncltorilor este dublu, mura" Simeria se vor mo­
pentru export în condiţii Dar sînt şi necazuri. Nu chiar triplu. De la calitate biliza în continuare pen­
de calitate superioară ne mai reuşim să tăiem şi să nu facem rabat, dar creş­ tru a traduce în viaţă sar­
preocupă în cea mai mare prelucrăm ritmic cantita­ te timpul de execuţie a cinile ce le revin din do­
măsură — sublinia Bonce tea de marmură planifi­ produselor. Consecinţa ? cumentele Conferinţei Na­
J.anos, şeful secţiei pre­ cată. Scade producţia fizică. ţionale a partidului, pen­
lucrare. Fluxul tehnologic — Ce perspective sînt tru a-şi îndeplini exemplar
este bine organizat şl coor­ — Din ce motive ? planul la toţi indicatorii
donat, atît la dale mozai- — Pentru că aprovizio­ de a recupera restanţele de producţie. Asigurînd un
cate, cit şi la placaj din narea cu marmură de Ruş- înregistrate, tovarăşe Ben- cadru favorabil de desfă­
ce ?
marmură, muncitorii sînt chiţa este neritmică, iar şurare a producţiei, res­
specializaţi pe operaţii de în ultima perioadă sculele — Pînă la finele acestui tanţele vor putea fi recu­
execuţie, sînt harnici şi dlamantate de tăiere sînt semestru, la dale sînt şan­ perate în scurt timp iar
• conştienţi de importanţa uzate şi nu dau randa­ se de a recupera rămine- planul la export realizat
muncii lor. Nu mai este mentele scontate. Iată mo­ rile în urmă. Lucrăm la o în conformitate cu preve­ Şcoala generală nr. 8 e un edificiu nou în reţeaua şco­
nevoie ca zi de zi să-i in- tivele restanţelor înregis­ comandă pentru străinăta­ derile contractuale. lară a municipiului Deva. Amenajarea zonelor verzi din jur
a fost şi este in fiecare oră liberă a elevilor un teren de
struim, să le atragem a- trate. te — 10 000 mp dale lus­ încercare a hărniciei.
tenţia asupra priorităţilor — Cînd se face produc- truite — aflată în fază a- UVIU BRAICA