Page 13 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 13
Adunarea de depunere a candidaturii pentru
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1Ţ1-VĂ!
Marea Adunare Naţională, în circumscri
electorală nr. 6 Petrosi
Ieri după-amiază, la ţeneşti au fost deschise de Comunist Român, prim-se
Casa de cultură din Pe tovarăşul Viorel Faur, cretar al Comitetului jude
troşani a avut loc aduna prim-secretar al Comite ţean Hunedoara al P.C.R.,
rea cetăţenească organiza tului municipal de partid preşedinte al Comitetului
tă, în conformitate ou ar Petroşani, preşedintele Co executiv al Consiliului
ticolul 53 al Legii electo mitetului executiv al Con popular judeţean Hune
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C R 1 rale a Republicii Socialiste siliului popular municipal. doara. candidatura
A luat apoi cuvintul to
România, de către Comisia
Susţinînd
1 Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 electorală a circumscrip varăşul Alexandru Voicu- depusă, în cadrul adună
ţiei n.r. 6 Petroşani, pen lescu, prim-vicepreşedinte rii au luat cuvîntul tova
tru desemnarea candidaţi al Comitetului executiv al răşii: David Gavrilă, Ion
lor de deputaţi în Marea Consiliului popular al ju Predoi, Dumitru Coştinaş,
j Anul XXXV, nr. 7 872 VINERI, 4 MARTIE 1983 4 pagini ■* 50 bani Adunare Naţională la ale deţului Hunedoara, mem Ioan Besserman, Mihai
gerile parţiale de la 27 bru al Consiliului jude
Cosma, Lazăr Ciroe, Mir-
martie 1983. La adunare ţean al Frontului Demo pon şi Mariana Dumbravă.
cea Secrieru, Nicolae Po-
craţiei şi Unităţii Socialis
participat
au
numeroşi
H i iH i iS a troşani şi Petrila — mineri Consiliului Naţional al vîntul tovarăşul Radu
te, care, din însărcinarea
oameni ai muncii din Pe
A luat, de asemenea, cu
Frontului Democraţiei şi
de la unităţile extractive
Unităţii Socialiste, a propus
Bălan.
Lonea, Petrila, Dilja şi Li-
vezeni, preparatori, con
drept candidat de deputat
Supusă votului deschis
şi
cercetători
structori,
proiectanţi, cadre didacti în circumscripţia electora ai adunării cetăţeneşti,
lă nr. 6 Petroşani, pentru
propunerea de candidatură
ce din învăţămîntul pri alegerile parţiale în Marea pentru circumscripţia elec
mar, gimnazial, liceal şi de Adunare Naţională — ce
la institutul de mine, ca vor avea loc la 27 martie torală nr. 6 Petroşani în
15 000 TONE tone de cărbune. Prin 1 se acordă în acest an o dre medico-sanitare, elevi 1983 — pe tovarăşul Radu Marea Adunare Naţională,
DE CĂRBUNE tre cei care au contribuit atenţie maximă, asigtirîn- şi studenţi. Bălan, membru al Comite a fost votată în unanimi
PESTE PREVEDERI Ia obţinerea acestor rea du-se astfel fronturile de Lucrările adunării cetă tului Central al Partidului tate.
lizări — ne spunea Nl-
Colectivul de mineri, colae Vucan, şeful carie lucru în cărbune Ia nive
excavatorişti şi conducă rei — se numără excava- lul planului pe 1983 şi în
tori auto do la Cariera- toriştii Florea Stănculea, perspectivă. Prin întări In atenţia colectivului: Realizarea reparaţiilor
cxploatare Cîmpu lui Anton Dumltrescu, Nico- rea numerică a brigăzi
Neag îşi amplifică efor lae Szatmari, Victor Pă-
turile pentru a spori pro traşcu, Ştefan Băbeanu, lor de pregătiri şi deschi planificate la toate utilajele siderurgice
ducţia de cărbune cocsi- Victor Bătăiosu, sondorii deri şi organizarea mai
ficabil. După ce au în Mihal şi Ana Chistol. Mi- bună a muncii acestora, Pentru ca producţiile de lor. Unele, mai deosebite, portantă ia executarea re
cheiat luna februarie cu hai Forgaci şl toţi condu oţel şi fontă, cocs şl lami slnt executate în colabora paraţiilor curente, mijlocii
8 000 tone extrase pesto cătorii auto de Ia I.T.A. în primele două luni s-au nate, de piese şi utilaje re cu întreprinderi specia .şi capitale în combinat.
provederi, în primele Deva. depăşit sarcinile planifi siderurgice să se realize lizate în aceste domenii. George Simode, preşedin
două zile din această lu cate pe mină cu 125 ml ze ritmic, la nivelul sar Lunar se analizează mo tele consiliului oamenilor
nă ei şi-au depăşit sar DEPĂŞIRI DE PLAN la pregătiri şi 27 ml la cinilor de pian şl de bună dul de execuţie a repara muncii din uzină, ne spu
LA PREGĂTIRI
cinile de plan cu 968 to ŞI DESCHIDERI deschideri. Cele mai bune calitate este necesar ca ţiilor planificate, stadiul nea că preocuparea de ba
ne. Astfel, cantitatea do rezultate le-au înregistrat instalaţiile complexe, agre de pregătire a celor care ză a oamenilor de aici o
cărbune extrasă supli La întreprinderea mi gatele de înaltă tehnicitate urmează, se stabilesc mă constituie încadrarea în
mentar do la începutul nieră Vulcan, activităţii sectoarele VII (+103 ml), din marele combinat hu- suri operative, in funcţie graficele de reparaţii, exe
anului se ridică la 15 000 de pregătiri şi deschideri VI, III, I şl VIII. nedorean să funcţioneze de priorităţile zilei, care cutarea unor lucrări de
permanent la capacitate, să asigure condiţii optime calitate, într-un timp cît
cit mai eficient. Iată de de desfăşurare. Pînă în mai scurt, in aşa fel incit
secţiile de producţie să-şi
Producţia suplimentară - un argument concret al ce activitatea de întreţine prezent s-au terminat mai poată realiza ritmic sarci
multe reparaţii (mijlocie
re şl reparaţii este în
nile de plan. După cum
prim-planul preocupărilor s-a demarat în acest an
îmbunătăţirii muncii din subteran colectivului de siderurgişti. C.S. HUNEDOARA există condiţii ca lucrările
în anul 1983, circa 400
de reparaţii planificate să
de instalaţii şi utilaje de
bază in procesul de pro poată fi îndeplinite în timp
Cu un efort minim, la Ruscăi la îmbunătăţirea tilneşti garnituri de vago- la cuptoarele nr. 1, 4, şi 5 optim. Pregătirea cu piese
Exploatarea minieră Ghe continuă a activităţii de nete vîrfuite cu minereu. ducţie al combinatului vor Siemens Martin, de la- şi subansamble, buna or
ţari, plusurile de produc producţie, la extragerea La culbutori sau la punc intra, conform graficelor, O.S.M. 2), cuptorul nr. 1 ganizare a activităţii, spe
ţie la finele lunii februa unor cantităţi, sporite de tele de control al calită In reparaţie capitală. în de dolomită, R.K. la po cializarea şi mobilizarea
rie ar fi a.iuns la 8 000 to minereu pentru siderurgia ţii nu mai există... surpri această privinţă, Candin lucrărilor pe faze de exe
ne de minereu de .fier românească, pentru redu- ze (surpriza de a găsi ste Marincescu,' şeful serviciu dul rulant de turnare nr. cuţie au condus la devan
4 (O.S.M. 2) ş.a. Peste 30
lui mecanic al C.S. Hune
„Dar ce mai contează 37 ril mascat de minereu). doara, preciza : la sută din piesele de sarea unor termene, la
de tone pînă la... rotunji Pe puţul nr. 3 se face o schimb consumate cu acest posibilitatea ca multe sec
rea cifrei ?“, ar putea să E. M. GHELARI evacuare ritmică a mine — Volumul de reparaţii prilej sînt recuperate şi ţii din combinat să bene
spună cei de la mină. Con reului. Toate acestea — pentru acest an este con recondiţionate. în anul tre ficieze de utilajele din do
tează, pentru că tot atît datorită creşterii responsa siderabil. în planificare cut, spre exemplu, am fo tare aflate în reparaţii. De
de bine cifra putea fi ro cerea efortului valutar al bilităţii muncii celor din s-a ţinut cont, mai întîi, losit circa 7 850 tone de a- pildă, la O.S.M. 2, durata
tunjită la 10 000 tone, ţării. subteran. Şi fiindcă am de starea tehnică a utila reparaţiei podului rulant
sau... peste. .Contează, de în comparaţie cu anii vorbit de vagonete vîrfui- jelor pentru asigurarea semenea piese şi alte 9 200 de turnare de 300 tone a
oarece la exploatarea ghe- trecuţi, activitatea de ex te, acum media încărcătu funcţionării în siguranţă, tone lingotiere recondiţio fost scurtată cu opt zile.
lăreană mai sînt cîteva tracţie s-a îmbunătăţit aici rii într-un vas de trans de importanţa lor în flu nate. Iar pentru reducerea Cei care au reuşit această
brigăzi care nu-şi reali simţitor. Dacă în 1981, ori port ajunge la 3 tone. Pen xul de producţie, iar pe importului s-au asimilat performanţă sc numesc
zează planul. Iar dezidera în 1982, mai mult de ju tru a se ajunge aici s-a de altă parte de - normati diferite repere în valoare Gaşpar Kovacl, Nicolae
tul- etapei actuale, „pa mătate din brigăzi nu-şi vele tehnice de reparaţii de 14 milioane lei. Munteanu (maiştri), Ion
triei — cit mai mult mine realizau planul, acum nu DORIN CORPADE şi capacităţile existente Colectivul uzinei nr. 5 Zidaru, Ştefan Nu ţiu, Şte
reu", obligă colectivele de mărul acestora s-a redus..» pentru realizarea lucrări îşi aduce o contribuţie im- fan Bărăscu, Sebastian
mineri din masivul Poiana Pe orizont, spre puţ, în- Continuare în pag. a 2-a) Ştirbu, Alexandru Mate,
Andrei Wagner, Vasile Ne-
gruşa şi alţii (lăcătuşi şi
electricieni).
Şeful 6ecţiel reparaţii
siderurgice, Emeric Dră-
gan, sublinia hotărîrea co
.Tinărul inginer Eugen Mi- pundere. Ideea acestor lectivului pe care-1 condu
titelu, şefui uzinei de pre muncitoare simple ne-a dus ce de a finaliza, în bune
parare de la Boiţa-Haţeg, azi ta nişte lucruri foarte condiţii calitative toate re
ne explică „profesional, bune. paraţiile planificate.
cu lux de amănunte, teh — Anume...
nologia de înnobilare a mi — Intr-o adunare genera LIVIU BRAICA
nereurilor, in etape şi pe lă a oamenilor muncii au
substanţe, ne dă reiaţii propus să lucreze, perio
despre oamenii din subor dic, pe diferite .etape ale ^n pag, a Ii-a
dine, despre pasiunea lor
in muncă. „Construirea u- fluxului tehnologic, pentru
a cunoaşte bine toate o-
zinei aici, la izvorul mine peraţiile de preparare a PUTERNICA MOBI
reului, era absolut necesară. minereurilor, incit să se LIZARE A LOCUITO
Sigur, era nevoie de cadre. poată înlocui repede una RILOR SATELOR LA
Pe lingă cîteva cu pregăti pe alta, in caz de nevoie, CURAŢAREA PĂŞUNI
re corespunzătoare, am în
in aşa lei ca activitatea LOR ŞI FÎNEŢELOR —
cadrat multe femei din sa productivă să nu sufere, X.M. Hunedoara, Secţia Teliuc. Maistrul Teodor Stoica, împreună cu schimbul con
tele din jur, fără prea mul Ideea a prins imediat via dus de Dezideriu Susan, din brigada lui Nicolac Ambrozie, bucuroşi, după un şut în în comuna Turdaş.
tă şcoală, dar cu dragoste ţa! După un stagiu la III- care au dat din nou minereu peste plan. Foto: VIRGIL ONOIU
de muncă. S-au calificai trare, operatoarele trec la
la locul de producţie in u- flotaţie, apoi la mori. A- şi ateliere, comisia de fe- ditate de pe o suprafaţă de staţiuni balneoclimaterice
zină. Au devenii operatoa- cum multe dintre ele cu ' mei de la întreprinderea peste 50 ha terenuri arabile din judeţ, ej în local nou.
re-preparare. Asta lac la nosc operaţiile de la toate chimică Orăştie — preşedin şi fineţe naturale, din zona Atelierul de vopsit şi repa
rat haine din piele şi blană
comunelor Luncoiu de Jos,
uzină. Acasă au rămas ţă aceste locuri de muncă. tă lise Bunea —, a organi Baia de Criş, Tomeşti şl Va- al întreprinderiii judeţene de
zat o acţiune care a avut ca
rance. Îşi văd de gospodă Vom continua „rotaţia“ şl scop verificarea stării de ţa de Jos. n în pregătire. producţie industrială mică
rii, cultivă legume, zarza cu celelalte. Deocamdată, H Bilanţ. în perioada oare curăţenie, ' a felului în care Formaţiile artistice ale sec şi prestări servicii Deva şl-a
mutat sediul într-un alt spa
a trecut de la începutul a-
vaturi, cresc vite, păsări, la . noi — unde lucrează 1 nulul şl pînă în prezent, se pregăteşte şi serveşte ţiei turnătorie I din -cadrul ţiu, oare oferă condiţii op
masa caldă In microcantine,
întăresc a u toaprovizio n are a multe femei — cişttgul a- Staţiunea balneoclimaterică dotarea ou medloamente şi Combinatului siderurgic „Vic time de servire a populaţiei
toria" Călan pregătesc pro
judeţului. cestei rotaţii a lest deja Va fa de Jos a realizat, la articole sanitare do prim- gramele cu oare se vor pre — şl anume In strada E.
nr.
Gojdu,
zilnic
Orar
3.
mărfurilor
prin
desfacerea
- Dar cum îşi lac mese demonstrat. alimentaţia publică, 1 500 lol ajutor a punctelor sanitare. zenta zilele acestea la cea 9—17.
de a 6-a ediţie a „Dialogu
ria ? - l-am întrebat pe Experienţa merită prelua peste prevederi. Planul, la ES Acţiuni pentru combate lui pe aceeaşi scenă". Cei
inimosul inginer. tă oriunde • este posibil. turism intern a fost, de a- rea excesului de umiditate. oare vor întruni punotajul
La I.A.S. Mintia — fermele
semenea, depăşit pînă acum
— Foarte bine. Cu pri cu 28 000 lei. s în scopul Mesteacăn şl Tîrnava, s-au maxim, vor fi beneficiarii
cepere, cu atenţie, cu răs DUMITRU GHEONEA îmbunătăţirii condiţiilor de executat canale pentru eli unei excursii de o zi, orga
muncă şi sociale din secţii minarea excesului de umi nizată într-una din cele două
