Page 14 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 14
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
SţSp
miM
COMSIIIUL POPULAR i. . PATRIEI - CIT MAI MULT CĂRBUNE,
CU OBŞTEA,
m * - -
P E N T R U 14,00Telex
■m. m CIT MAI MULT MINEREU! 14,03Tenis.
o Roi
Aspect
meciur
Răspunderea pentru producţia agricolă îmbunătăţirea muncii în subteran Transe
de .'a
13,30Emisie
gcrmai
este partea de răspundere a ţărănimii, (Urmare din pag. 1) chipele de la producţie rea rămas mai mult timp în 17,00 Tenis.
® Roi
lizează şi lucrările de pre
acest orizont am putut a-
Transr
de la
insistat foarte mult pe cu gătire). „Cum o să proce fla încă vreo cîteva pro 17.30 1001 ti
ale
bleme
daţi pentru a recupera
minerilor de
pentru dezvoltarea patriei răţarea vagoneţilor, pe dez minusul ?“. „Chiar din aici. Pentru luna martie 18,00închid
baterea sterilului prins pe
lui
pereţii vaselor. Se asigu prima zi a lunii încercăm mai au nevoie de 15 va 20,00 Telcjui
gonete spre a putea eva
— Tovarăşă .Valeria Se- fondul de stat la lapte de ţenilor comunei de a creş ră prin aceasta o mai bu să ne îndeplinim fiecare cua şi sterilul de la lucră 20,15Actual
20.30A pal
norma pe post şi să dăm
can, conduceţi de mal oaie. Am livrat, de ase te oi, efectivele sporind fa nă repartizare a vaselor la în plus, ne-a răspuns Iri- rile de investiţii (deschi moinei
mulţi ani comuna Sarmi- menea, la fondul de stat ţă de anul trecut cu a- colectoarele de minereu. mie Chiriţoiu. Căutăm să derea unei- noi galerii). 20,35Invitat
nostru
zegetusa în calitate de pri 120 de porci, 144 de bovi proape 300 de capete, pre Se rulează mai puţine va- eliminăm puşcările secun vira C
mar. în toţi aceşti ani con ne, 162 de miei, 407 hl cum şi porci, unde efecti gonete. Se reduc timpii de dare, printr-o plasare mai Apoi, la abatajul 903 tre 20,30Cadrai
transport.
buie refăcută legătura te
21,10 Film
tribuţia comunei la auto- lapte de vacă. Reprezintă vul e mai mare cu 100 de Ceea ce am prezentat bună a găurilor, urmărind lefonică. Nu sînt însă sin pe c<
aprovizionarea teritorială ceva în autoaprovizionare pînă aici a fost doar... o ca ruperea după explozie gurele probleme. Inginerul Premii
a judeţului a sporit. Exi dar nu tot ce trebuia şi capete, la care se adaugă primă impresie pe orizon să fie cît mai mare". La Cornel Petroiesc, adjunct produc
nală
genţele pe care Conferin ce poate comuna. un plus de 29 scroafe de turi. Cunoşteam din docu un alt abataj, 811, schim al şefului de sector, mai 22,00 Telcju
ţa pe ţară a preşedinţilor Anul din care am par prăsilă. Este, desigur, bună mentările anterioare că în bul condus de Nicolae Po- solicita conducerii unităţii
consiliilor populare le-a curs două luni a început această creştere de efecti zilele de „avans" şi „lichi povici avea aceleaşi preo dotarea abatajelor cu în
pus în faţa dumneavoas sub auspicii bune. Consta ve. Dar faptul că la bovi dare" şi imediat după, la cupări pentru recuperarea IlgAI
ne a scăzut cu 79 de ca că două perforatoare pen
tră, a celor care, în cali tăm cu satisfacţie că mo mină se înregistrează cele restanţelor. Aici am mai tru găuri lungi (P.G. 80), «2.
tate de deputaţi, condu bilizarea de anul trecut a pete nu poate să ne lase mai multe absenţe nemo aflat că în ultima perioa în.trucît prin utilizarea a-
ceţi obştea satelor sînt în cetăţenilor la recoltarea indiferenţi. Am explicat tivate. Se descompletează dă de timp şi reparaţiile cestora se reuşeşte perfo BUCUREŞ
să şi mai mari. Cum pri furajelor a făcut ca să nu fiecărui gospodar în parte echipele. Se diminuează făcute la utilajele din sub rarea subetajelor pe în dloprogram
La ordinea
teran au fost mai bine e-
vesc deputaţii Consiliului ducem griji pînă la ieşi că întregirea efectivelor de producţia. Ei bine ! în ziua xecutate, corespunzînd con treaga înălţime. Creşte tură; 7,00 I
popular al comunei Sarmi- rea la păşunat, a-tît în sec bovine este o obligaţie a de 1 martie a.c. (după pla diţiilor de lucru. Această productivitatea muncii şi Revista pr<
rul melodii
zegetusa aceste exigenţe ? torul socialist cît şi la tuturor. tă) absenţele nemotivate afirmaţie a fost întărită se reduc consumurile de de ştiri ;
au fost mai mult... simbo
ascultătorii!
— în cuvîntarea ,1a Con gospodăriile populaţiei. Am — Tovarăşă primar, re lice. Una, două ! de maistrul de la orizon exploziv. de ştiri; 10
ferinţă, tovarăşul Nicolae pus în iarnă temelie mai sursele comunei Sarmize- O altă bătălie cu el în tul XV, Ion Peticei. în Contează foarte mult ~şi rlc; 10,30 .<
Ceauşescu, secretarul gene bună recoltelor acestui an. getusa constau numai în şişi, cîştigată, bineînţeles, plus, el ne-a spus că a- acest lucru. Contează, pon 10,50 Partid
11.00 Buieli
ral al partidului, spunea : Am fertilizat cu gunoi de culturile vegetale şi în de mineri — disciplina de tunci cînd merg bine uti tau că, aşa cum subliniam Vreau să ş
citate ; l
„Ţărănimea are o misiune grajd suprafeţele ce vor creşterea animalelor ? producţie. Şi unde este dis lajele are ortacul vreme la început, la extragerea ştiri; 12,05
suplimentară a unor canti
de înaltă răspundere, de fi cultivate cu cartofi, cul — Acestea sînt resurse ciplină sînt şi rezultate. să dea şi producţie, să se tăţi sporite de minereu tru toţi tu
a produce pentru buna a- tură la care am rămas da le tradiţionale. în scopul Orizontul XIV, spre exem ocupe şi de calitatea ei. trebuie valorificate toate comoara fo
Să fie aceasta o explicaţie
provizionare a întregii ţări, tori anul trecut, am ferti de a diversifica participa plu, avea un plus de 630 a faptului că din sutele rezervele din unitate, cău Avaupremic
13.00 De Ia
de a spori contribuţia a- lizat chimic culturile de rea noastră la fondul cen tone de minereu, iar in o- de vagonete scoase la puţ tate cele mai eficiente so Student clu
griculturii la dezvoltarea păioase din toamnă şi a- tralizat şi de a spori ve rizontul XV (un orizont din orizontul XV, în luna luţii care, aplicate în prac de ştiri; l<
tor; 10,25 -
generală a patriei". Este vem în vedere eliminarea niturile comunei, prin coo cu mari probleme anul februarie, numai patru nu tică, să contribuie la ridi muzică p(
trecut) se depăşise planul
deci clară sarcina noastră. exceselor de umiditate. perare cu alte unităţi am cu peste 1 600 tone de mi s-au încadrat în normele carea continuă a produc coordonate
Buletin de
Răspunderea pentru creş Toate acestea le-am reali înfiinţat la Sarmizegetusa nereu. Nu ne-am oprit în de calitate 7 Fiindcă am tivităţii muncii. tru patrie
terea continuă a produc zat prtntr-o susţinută par o crescătorie de nutrii pen să Ia abatajele cu fluxuri coral romă
ţiei este partea de răspun ticipare la muncă a cetă tru blană, precum şi o de producţie. Am căutat UN REVIRIMENT MULT AŞTEPTAT le serii; 20
22.00 O zi
dere a ţărănimii la înflo ţenilor satelor în frunte cu păstrăvărie. Avem unele locurile unde nu se reali Opereta ,,\
rirea României, la îndes deputaţii consiliului popu greutăţi cu aceasta din ur zase planul. La abatajul La întreprinderea mi rii de la Lonea au 23,30—3,00 1
cal.
tularea nevoilor cetăţeni lar. mă dar le vom depăşi şi 903 — şef de schimb, mi nieră Lonea sînt lot mal extras suplimentar sar
lor ei. Aşa sînt înţelese şi Acţiunea de contractare vom realiza din această nerul Irimle Chiriţoiu — evidente eforturile care cinilor aproape 1200
privite exigenţele conferin cu gospodăriile populaţiei ocupaţie o sursă de veni restanţa este de 470 tone, se fac în abataje, la toate tone de cărbune. Cele
ţei pe ţară. la carne şi lapte a decurs turi. Hrana pentru nutrii producţia a patru zile de locurile de muncă din mai bune realizări le-au j:«n
obţinut, în această pe
subteran pentru îndepli
Privind în urmă, la pro bine şi sintem aproape de ne-o vom produce prin lucru ; recuperabilă In a nirea şi depăşirea planu rioadă, sectoarele IV, cu
doua jumătate a lunii mar
ducţia anului trecut, avem realizarea cantităţilor pla desţelenirea unei suprafe tie (după cum aprecia şe lui la cărbune. Şi aici, 3 118 tone extrase peste DEVA:c
motive de satisfacţie dar nificate a fi contractate. ţe de păşune pe care o ful de schimb). Minusul revirimentul mult aştep prevederi, I — 1 378 tone, Sub 4 stea)
NEDOARA
şi insatisfacţii. Am depă Recensământul animale vom cultiva cu furaje. înregistrat se datorează tat s-a produs. Pe III — 413 tone, şi V — (Flacăra);
şit producţia planificată lor recent încheiat ne-a unor lucrări de pregătire luna februarie, mine- 336 tone. 40 de hoţi
Operaţiune
la porumb şi livrările la demonstrat preferinţa cetă ION CIOCLEI (trebuie să precizăm că e- ta); visul
lergătorulu
rul); PETi
i-am cond.
în ciuda apropierii pri vîntul asemenea, dar mun moarte (L
(7 Nolemlj
măverii, ieri la Turdaş a Puternică mobilizare a locuitorilor satelor ca oamenilor n-a încetat In spaţiu
fost o zi mohorîtă, cu vîn.t Dumitru Turcu, pădurarul CAN: Pădi
rece şi lapoviţă, care mai comunal, şi Nicolae Tode- ceafărul);
apoi s-a transformat în rîcl, şeful fermei din O- carea drag
ANINOASi
ninsoare abundentă. Vre Sa curăţarea păşunilor şi finetelor răştle a întreprinderii ju (Muncltore
mea rea n-a fost insă un deţene de îmbunătăţire şi Ultimul ct
BRAD: Cij
impediment în reuşite ac nal de partid, primarul co Oamenii munceau cu cursul zilei de ieri s-au vrednice ale fermei zoo exploatare a pajiştilor con (Steaua ri
ţiunii de masă organizată munei, prezent in fruntea spor la tăierea scaieţilor împrăştiat 60 . tone îngră tehnice, ca şi Vincze La- trolau calitatea lucrării- ? Pădurea r
5
de comitetul comunal de acţiunii, ne spunea: şi spinilor, la împrăştierea şăminte naturale pe o su dislau, Samoilă Costescu efectuate. Superpoliţi
partid şi consiliul popular — Este clar că fără o muşuroaielor, la adminis prafaţă de 20 ha. în aceas şi Traian Bîldea, în ciuda In cursul zilei de ieri a GEOAGIU-
(Ca:
rilor
pentru curăţarea şi ferti bază furajeră bogată nu trarea îngrăşămintelor chi tă vreme, Ana Burza, Vic celor peste 70 de ani ce-i fost curăţată şi fertilizată HAŢEG:I
lizarea fîneţelor şi păşuni se poate dezvolta creşterea mice şi naturale. Aflat în toria Duma, Mari-a Ţărmu- numără fiecare. toată păşunea Ceret, în casă (Dac
lor. La chemarea organe animalelor — cum a sta Aurel Caraşcă, un om cu suprafaţă de 97 ha, ceea tăi risipiţi
toarce-te
lor locale de partid şi de bilit Conferinţa Naţională păr alb la tîrnple, ne spu ce ne îndreptăţeşte să con o dată (Ci
stat au răspuns prezent a partidului şi Conferinţa Ieri, Io îyrdoş nea : SIMERIA :
sute de cetăţeni ai satelor siderăm că acţiunea a reu săbii (Mu
Probleme
— Sînt pensionar. Am
Turdaş, Spini şi Rîpăş. pe ţară a preşedinţilor con muncit la Laminorul blu- şit pe deplin, spre cinstea na); GHEI
siliilor populare. Tocmai
încă din primele ore ale de aceea, acordăm o deo fruntea celor ce munceau re, Silvia Todor, Traian celor ce au luat parte la rajului ni
dimineţii spre păşunea din sebită atenţie curăţării şi cu atelaje proprii la ad Cristea, loan Sîrbu, Ioan ming al Combinatului si ea, a deputaţilor Ludovic
apropierea satului Spini ministrarea gunoiului de Bucur, soţii Ioan şi Ma derurgic Hunedoara. Dar Copronţoni, Maria Bîldea,
se îndreptau grupuri-gru- fertilizării pajiştilor natu grajd scos din tabăra de ria Mlhnea şi alţii au lu nici acum nu stau acasă, Viorel Lazăr, Letiţia Mi-
rale.
puri de oameni. Erau mem vară — printre care A- crat la tăierea lăstărişului fiindcă ştiu că agricultura huţ şi alţii, care au contri
bri ai Cooperativei agrico — Ce s-a făcut, practic, vram Morar, Nicolae Popa, şi spinilor, coordonaţi de are nevoie de oameni, de buit la organizarea şi des
le de producţie din Tur pînă acum ? Gheorghe Muntean, Nico Vasile Munteanu, preşedin braţe de muncă vrednice. făşurarea ei, a comitetu Timpul
azi, 4 mai
daş şi lucrători ai între — Comuna dispune de lae Băjenar şi alţii — tele cooperativei agricole Aşa că iau parte Ia toate lui comunal de partid şi va contin-i
prinderilor industriale din 480 ha fineţe şi păşuni. Francisc Acs, secretarul de producţie. Printre cei lucrările ce au loc pe o- a Consiliului popular din că. Cerul
Orăştie, aflaţi în tură li Pînă la ora actuală am cu organizaţiei de bază din mai harnici s-au numărat goare. Turdaş. noros. Izo
beră. Liviu Cranciova, se răţat o suprafaţă de 220 C.A.P. Turdaş, era sufle şi Aurelia Meştereagă şi Pe la vremea amiezii ninsori sl:
vea şi oai
cretarul comitetului comu ha şi am fertilizat 200.ha. tul acestei acţiuni. . în Ileana Jurj, lucrătoare ninsoarea s-a înteţit serios, TRAIAN BONDOR Vîntul va
din sector
peraturile
cuprinse i
minus 1 g
xime înti
Dimineaţa,
semnala c
La mun
continua
Cerul va
ros. Local
tul va st
nord, eu
la 70—90 !
Pentru
zile : Vre
cu cerul i
vor cădea
ales sub )
re. Vîntul
rat din r
Temperau
fi cuprul!
grade, iar
tre minus
mal ridic;
Local se ’
cu depum
(Mcteorolc
Iuliu Vra-
în pofida vremii mohorîte, s-a muncit cu mult spor, iar femeile au fost o prezenţă activă la curăţarea şi fertilizarea păşunii Ceret.
