Page 17 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 17
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-Vfl!
A PARTICIPAT LA CONVOCAREA-
BILANŢ A ACTIVULUI CADRELOR
DE BÂZA DIN ARMATĂ
T o v a r ă ş u l Nicolae partamentului Securităţii — Ceauşescu—România !“.
HUNEDOARA AL Ceauşescu, secretar gene Statului. Tineri ofiţeri reprezentând
ral al Partidului Comunist La sosire, tovarăşul toate armele şi elevi au
LAR J U D E Ţ E A N Român, preşedintele Re Nicolae Ceauşescu a fost oferit comandantului su
publicii Socialiste Româ întîmpinat de gcneral-co- prem bucliete de flori.
în holul Academiei a
nia, comandantul suprem lonel Constantin Olteanu, fost prezentată o expoziţie,
Anul XXXV, nr. 7 873 SIMBĂTA, 5 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani al forţelor noastre arma ministrul apărării naţio cuprinzînd realizări din
te, a participat, vineri, la nale, de adjuncţi ai minis
trului. creaţia tehnico-ştiinţifică a
convocarea-bilanţ a acti cadrelor, ofiţerilor-elevi şi
vului cadrelor de bază O gardă militară a pre elevilor acestei instituţii
ale armatei, care a anali zentat onorul. S-a intonat de învăţămînt.
Imnul de Stat al Republi
zat pregătirea strategică, cii Socialiste România. La intrarea în aulă, unde
operativă, de luptă şi po s-au desfăşurat lucrările
litică a armatei. în faţa Academiei mili convocării-bilanţ, tovarăşul
tare, tovarăşului Nicolae
Au luat parte tovarăşii Ceauşescu i s-a făcut o Nicolae Ceauşescu a .fost
Constantin Dăscălescu, E- primit cu puternice aplau
caldă şi entuziastă primire ze şi urale. Cei prezenţi
miî Bobu, Ion Coman, pre de numeroşi ofiţeri. Ei au
cum şi George Homoştean, au dat expresie sentimen
ovaţionat şi aclamat înde telor de neţărmurită dra
ministrul de interne, şi lung, au scandat cu pute goste, profund devotament
Tudor Postelnicu, ministru re „Ceauşescu — P.C.R. !“, şi recunoştinţă fierbinte
secretar de stat la Minis „Ceauşescu şi poporul !“,
terul de Interne, şeful De „Stima noastră şi mindria [Continuate in pag. a 4-a)
Martie — Itsna pomieuSturii
Lucrările cuprind nică H.uieţ şi Ion Ocoş. în sută din suprafaţă. în rest?
perioada următoare vor Poate pe ici pe colo s-o
întreaga suprafaţă continua fertilizările şi a- mai fi lucrat cîte ceva,
răturile. fără ca aceste lucrări să
Aronim Ocoş, preşedin
tele C.A.P. Sintandrei ne-a mai fie evidenţiate în si
relatat că acţiunile în ca Pomii răzleţi tuaţia operativă. Ni s-a
drul fermei pomicole cu nu trebuie îngrijiţi ? spus că pomii răzleţi mai
prind întreaga suprafaţă dau roade şi fără îngriji
de livadă — 130 de hecta La Consiliul unic agro re. îngrăşămintele nu se
re. în noua plantaţie — 100 industrial Călan ni s-a ajung, cu sapa nu se în
ha — s-au făcut tăierile spus, în legătură cu lucră ghesuie nimeni să mai
şi cîte două stropiri, iar rile de sezon în pomicultu dea, iar de efectuat tăieri,
îngrăşămintele chimice s-au ră, că doar la C.A.P. Bo- nici vorbă. In schimb, la
aplicat la 20 000 pomi. şorod s-au executat în mod recoltat este mare înghe
în livada pe. rod s-au a- organizat lucrări în livada
plicat îngrăşăminte chimi care ocupă 118 hectare, suială. Consiliile populare
ce pe toată suprafaţa. în respectiv s-a făcut prima nu pot oare interveni să
tre pomicultorii cei mai stropire, iar tăierile s-au
harnici i-am notat pe Io realizat pe aproape 50 la (Continuare în pag o 3-a)
Mecanizatori - în primele rînduri ale bătăliei
La sectorul III al minei lupe ni se pregăteşte o altă premieră in mineritul
din Valea Jiului — o galerie cu cel mai mare profil „la cărbune" - axul colector
al întregului bloc 3 A. Cum este o lucrare pretenţioasă, complexă (cu un profil de pentru sporirea recoltei
19 mp), ea a fost încredinţată unei brigăzi destoinice de fa „pregătiri", condusă
de Costică Ene. Alături de el, în front, se află şi ortacul Kovacs Gabor. „Lucră Angajaţi cu toate efor vederile sînt înfăptuite pe sfcclei de zahăr. La Com
rile merg bine", apreciază şe ful schimbului, inginerul Victor Balosin, prezent la locul turile să transpună în via aproape toate suprafeţele plexul li ia—Bacea s-au dus
de muncă al cplor doi. ţă hotărîrile Conferinţei planificate. O oarecare ră- în cîrap 7 200 tone îngră
Naţionale a partidului, sar mînere în urmă se consta şăminte naturale, iar la
cinile şi orientările date tă la fertilizarea plantelor C.A.P. Burjuc şi Ilia s-au
VIATA CĂRBUNELUI, de secretarul general al de nutreţ, unde mai tre transportat cîte 2 100 şi,
partidului, t o v a r ă ş u l buie realizată acţiunea pe respectiv, 2 600 tone gunoi,
Nicolae Ceauşescu, privind mai mult de 800 hectare. în aceste zile o formaţie
VIATA MINERULUI, realizarea programelor de Este posibil ca şi această de mecanizatori acţionea
autoco-nducere şi autoapro- sarcină să fie îndeplinită ză cu trei tractoare, şase
vizionare teritorială, me într-o perioadă scurtă de remorci şi un IFRON la
VIATA LUPENÎULUÎ canizatorii de la S.M.A. timp, în raport de onora C.A.P. Roşcani, unde gu
Ilia se preocupă cu răs rea repartiţiilor de îngră noiul este dus la margi
pundere de pregătirea u- şăminte chimice. între me nea tarlalelor, deoarece
ÎNTR-O Zî BE LUCRU nor baze temeinice produc canizatorii cu o contribu nu este posibil accesul în
ţiei agricole din acest an, ţie meritorie la aplicarea cîmp. Din formaţia respec
prin respectarea tehnolo îngrăşămintelor chimice pe tivă fac parte Ionel Pe-
ge combina ori transportul, giilor specifice fiecărei mai mult de 2 400 hectare traşc, Daniel Magda, Si-
Patriei mai mult cărbune! — sub această însu- ba mai ai o surpare şi a- culturi,,.economisirea com- i-am notat pe Viorel Cri- minic Muntean şi Gelu
fleţitoare deviză, minerii Văii Jiului, alături de cei tunci stai şl tragi in zadar. bustibiiiibr şi ridicarea şan, Roman Olaru, Cră Luncan. Tot ia fertiliza
din întreaga ţară, muncesc cu dăruire pentru în Insă la Matyus noţiunea de productivităţii muncii prin ciun Cioază, Ion Blaj, Io- rea terenurilor cu îngră
făptuirea independenţei energetice a ţării — obiectiv surpare, de avarie la com efectuarea concomitentă a sif Munduca, Ion Sava şi şăminte organice s-au re
fundamental stabilit de Congresul al Xll-lea şi Con mai multor lucrări la o alţii, care au lucrat cu marcat şi mecanizatorii
ferinţa naţională ale partidului. In acelaşi timp, Va bină a fost „uitată“ de ciţi- singură trecere cu tracto tragere de inimă pe ogoa Cornel Furdui, Dan Valen
lea Jiului cunoaşte prefaceri mari, înnoitoare, în va ani. Nu degeaba este al rul. Aspectele concrete de rele C.A.P. Bretea Mure- tin, Dorel Brumar, Pascu
toate localităţile, ce se răsfrîng binefăcător în mun doilea miner bun din „Vale", muncă, precum şi acţiuni şană, Teiu, Lăpuşnic, Bur- Cărmăzan şi Viorel Todca.
ca şi viaţa fiecărei familii de miner. Reporteri ai după Ştefan Alba, de la Pe- le stabilite pentru campa juc şi altele. Forţele proprii au fost mai
ziarului nostru vă relatează secvenţe de muncă şi trila. nia agricolă de primăvară Importante mijloace me bine mobilizate la C.A.P.
viaţă cuprinse într-o zi de lucru la Lupeni. — Cum aţi reuşit ? atestă grija pe care o do canizate şi forţe ale C.A.P. Ilia, Sîrbi, Burjuc, Sălci-
— Eu ?... Nu eu !... Noi, vedesc mecanizatorii faţă au fost mobilizate la trans va şi în alte unităţi.
pentru că toţi cei 21 de or de valorificarea cit mai portul şi aplicarea îngră Inginerul Lucian Dehel
Familia din subteran taci siniem o familie. La noi deplină a potenţialului şămintelor organice. Pînă ne-a relatat şi despre alte
productiv al unităţilor de acum s-au transportat pes acţiuni menite să asigure
„Curgea" cărbunele ca plasat, după patru cicluri Reportaj realizat de servite. te 25 500 tone gunoi de buna desfăşurare a lucră-
Jiul. In semiobscuritatea ga fără reparaţii deosebite, pri DORIN CORPADE, în ceea ce priveşte fer grajd pe aproape 800 hec
leriei, „zgomotul de fond“ te mul complex mecanizat fa Fotografii de V. ONOIU tilizarea suplimentară cu tare, din care 220 sînt re NICOLAE TiRCOB
ducea cu glodul la o apă bricat la noi în ţpră, produs îngrăşăminte chimice, la partizate culturilor de le
năvalnică, pornită bătăios chiar in Valea Jiului, la Continuare in pag. a 2-a) culturile de grîu şi orz pre- gume, 130 cartofilor şi 55 (Continuare in pag. a 3-a)
către vale. „De la Matyusj: I.U.M.P. (aşa e cunoscută de
de la combină vine cărbu mineri întreprinderea de uti
nele acesta“ — sînlem infor laj minier). deţean cu 460 de pa- §
maţi. Matyus ? A, da ! Şeful — Merge treaba ? « Cu concursul cadre Acţiuni proimte în interesul turi de la Deva, s-au J
acela de brigadă, care nu — Da' noi de ce siniem lor medicale de la uni
se lasă pozat de fotorepor puşi aici ? Fiecare schimb tăţile sanitare ale muni sănătăţii întreprins mai multe mă- »
teri la... suprafaţă. Vorba lui: taie făgaşul. Avem de podii, cipiului Hunedoara, Di * suri de urgentare a iu- *
crărilor
de
construcţie.
î
„cine vrea să scrie de căr de păşit Azi om curăţat tot recţia sanitară a judeţu de masă şi alimentaţie în sanitare, comandamentul Consemnăm în cadrul a- |
bunari, apoi e musai să se abatajul de ce am tăiat. lui desfăşoară în între general, controlul medi j&ntru combatere a or cestora şi iniţiativa bene- '
prăfuie cu ceva cărbune". Merge treaba ! Dar sini şi prinderile industriale ale cal de specialitate. ganizat asistenţă operati ficiarului de a sprijini |
— Matyus — se recoman zile cind na merge. Numai municipiului o acţiune vă prin prezenţa, pe lin constructorul cu toţi me- ,
dă simplu şi raportează: lu producţia de cărbune e pla complexă de control sa e Combaterea epidemi gă medicul de circă, şi a seriaşii în profil de con
crăm in panoul O, stratul 3, nificată. Necazurile nu-s. Nu nitar asupra personalului ei de gripă ce pare să fi unor cadre din spitale şi strucţii şi instalaţii care J
bloc 3 A, felia 3-4... apeşi numai pe bumb sau din industrie. Sînt în a- cuprins mai multe loca policlinici. lucrează ca auxiliari la &
O avalanşă de lucruri... co umbli la manete şi... curge lităţi ale judeţului a im întreţinere în instituţiile I
® Pentru darea în fo
dificate pentru noi, cei mai cărbunele. tenţie : condiţiile de mun pus măsuri prompte. La losinţă a Spitalului ju- sanitare. ,
puţin iniţiaţi. Mai altfel spus, Exagera oare ? Nu. Aces că, de locuit in cămine, nivelul circumscripţiilor
acolo este locul unde a fost ta-! mineritul. Ba nu-ţi mer
