Page 19 - Drumul_socialismului_1983_03

® SIMBĂTA, 5 MARTIE 1983 pag. ®

amsaaaa
’M im Un artist autentic © însemnări ©
£05322533
© Informaţii ®
Perseverenţa şi talentul armonia lui. Zvonul vegeta­ muzeistică din ciclurile
limbii şi pictorului Gheorghe Pogan ţiei, ca-ntr-o cosmogonie a „grădinilor de piatră",
imune în © Noie ©
s-au făcut cunoscute în nodurilor ascunse, e nu­ „stelelor funerare" şi „bise­
iute: timp, atît în ţară cît şi în cleul de forţă al tot atîtor ricii din Densuş". E un ur­ © Microinterviuri ®
1“ st.ăinătate. Anii din urmă noduri gordiene ale medi­ cuş in ani de căutări spre
zicil forme inovatoare. In mod
2 000 au consemnat trei „perso­ taţiei.
saptămî- nale" la Deva şi una în Motivul „răsadniţei" vi­ cert termenul de „inovaţie"
Finlanda, fără să uităm zează geneza, iruperea spre caracterizează această nouă Dirijorul din... abataj Am aflat,
olificS
prezenţele sale la expozi­ paradoxalele începuturi fă­ prezenţă a pictorului, nu
ţii republicane şi interjude- ră început, o geometrizare numai ca lume plastică, ci Părerile despre cel mai pentru fraţii cei mai mici vă informăm...
le săptă- ţene. simbolică şi metaforică a şi ca modalitate de redac­ deosebit om al minei Ţe- în tot ceea ce făcea la
De curînd, galeriile deve- armoniei universale. Toate tare şi prezentare. Mai rar bea erau diferite, pînă s-a suprafaţă. Dar odată ajunşi o Artizanii de la Coo­
limp. G
— G mar- ne ale Fondului plastic ni se oferă modificarea vi- rostit numele lui loachim cu toţii în subteran, fraţii perativa de producţie a-
sînt gazda unor noi creaţii zualităţii prin ondularea Faur, cel mai tînăr miner. Faur s-au ' întrecut pe ei chiziţii şi desfacere Brad
tdia ale pictorului, creaţii ce se Marginalii pînzei sau prin geometrii Numele lui, al.... „forma­ înşişi. In doar 13 zile din şi-au propus să întîmpi-
„Pasăre constituie într-o invitaţie la expoziţia variabile. ţiei" sale, şi deopotrivă al luna februarie au reuşit să ne ziua de 8 Martie cu
episodul 2 sobră, autentică la ceea S-ar putea ivi voci care brigăzii pe care, începînd realizeze dublul muncii pro­ un fapt inedit. Darurile
u dedica- Gheorghe Pogan
ce se petrece dincolo de să afirme că pînzele lui din 1 martie, o are de con­ gramate pentru un miner, pentru femeile brădene
cortina de dinaintea unui pîrghiile acestor tablouri Gheorghe Pogan sînt os­ dus, acolo, în subteran, în au reuşit, împreună cu bri­ vor putea fi găsite şi în
cintece spectacol al artei. tentative. Asta pentru că noul magazin ce urmează
â. propulsează imaginea spre sectorul I. Nepusă între gada, să dea un plus, pes­
Plasticianul, în noua sa ecouri abisale, redimensio- tulbură criteriile aşezate ghilimele, formaţia Faur în­ te plan, de 30 la sută. să-şi primească cei din­
ofertă, ne revelează tiage- nînd şi supradimensionînd deja, blînde şi înţelegătoa­ seamnă laolaltă adunate Cu zece minute înainte ţii... cumpărători. » Tot
dianul din sine, rîsul său concretul. re. Dar artistul îşi acordă puterea, curajul, ambiţia de intrarea în schimbul II pentru 8 Martie, forma­
sau sfidarea canoanelor Tot de o anumită filoso­ singur şansa experimentu­ celor trei fraţi - loachim, ne sînt prezentaţi minerii ţiile artistice ale spitalu­
ascunzînd subtil neliniştile fic a picturii sale ţine pla­ lui, a inovaţiei. Aşa s-a în- Nicolae, llie, care, împreu­ Faur. lui orăşenesc şi ale uni­
bjviu it a - sale. Tocmai de aceea e tîmplat mereu. Ceea ce azi nă cu ceilalţi 18 mineri,
ineţii; 6,30 sarea obiectului într-un au cutezat la început de - Cu dragă inimă vă tăţii de bunuri metalice
a agricul- greu să alegi clipa cind spaţiu voit nesemnificativ, pare negare sau abatere poftim în mină sau la noi din localitate, pregătesc
irnal; 8,00 pictorul ironizează blînd ca într-un joc al neglijării de la canon, mîine devine an să cheme la întrecere
,10 Curic- privitorul sau cînd îi acor­ un criteriu valabil în timp. toate echipele sectorului. acasă să vorbim pe înde­ un spectacol literar-mu-
10 Buletin aparente a esenţelor. Cu­ lete tot ce vă interesează. zical care să fie pe gustul
licnţ-, ra­ dă şansa de a găsi ceva loarea vine să-i sprijine e- Aceste din urmă creaţii Povestea aducerii în mină Acum sîntem în întîrziere, tuturor... sărbătoritelor.
de ştiri; în tablourile sale. Proble­ fortul ca într-un drum de ale pictorului propun o co­ a celor doi fraţi mai mici
tra radio; ma ţine de o alegere exis­ nu are în ea nimic senza­ nu începem luna cu aseme­ • Pe toate culturile de
e muzică la analiză la clasificare, municare unică dinspre el, nea... fapte. In plus, de azi toamnă ale C.A.P. Brad
samblului tenţială şi Pogan, orice ducînd la dematerializare, ramificabil la infinit pentru ţional. Ba, dimpotrivă, ea... am responsabilităţi sporite: au fost aplicate îngrăşă­
â“ ; 11,00 s-ar spune, filosofează pic­ la un spaţiu ideal de me­ cel ce priveşte. Ca în orice glăsuieşte despre interesul
11,05 Un tural. artă, pictura lui e o su­ cu care cel mai mare co­ dotarea minei cu cele ne­ minte , complexe. Pe 70
;hiozdan ; ditaţie asupra nonexisten- pil al familiei a trebuit să cesare ; apoi trebuie să de hectare dintre supra­
12,00 Bu- Pînzele sale nu sînt alt­ ţei şi al obsesiei neantului gestie, o deschidere, o in­ feţele cu trifoliene şi fi­
1,05 Atlas ceva decît o cronologie a ormonios. Zonele nepictu­ vitaţie spre ceea ce îşi vegheze la mersul celor­ ţin legătura cu celelalte
î comoa- _.iaţiei, într-o succesiu­ rale împing privitorul, tot propune omul plecînd de lalţi. Pînă în urmă cu un schimburi, adică, înţelegeţi, neţe naturale au fost răs-
45 Avan- an cînd s-a închegat for­ responsabilitatea dirijorului pîndite cîte 200 kg de
'v.; 13,00 ne de la obiectul vegetal, prin sugestie, la căutările ia ce îi oferă artistul spre
00 Varie- un fel de motiv înşelător, sinelui. ceea ce îşi imaginează el maţia, loachim era pildă din abataj. îngrăşăminte complexe.
0 Concert incipient, la limanurile şi Expoziţia de faţă ne în­ că e lumea.
1G,30 Noi
muzică ecourile neantului, încă ne- deamnă la priviri în urmă, Cîteva dintre „mărţişoarele“ brădenilor
uletin de desprins din concreteţea şi spre odinioară recuperare AURELIAN SÎRBU
cridiancle
Orele se- Ziua in care am poposit şiţa verii culturile grădinii teriale costisitoare". (Ingi­
nal; 20,10 la Brad pentru a realiza de legume şi zarzavaturi a ner Mircea Oprişa, preşe­
agărelor ; această rubrică se numea... Bradului; grădină care in dintele C.A.P. Brad).
22,30 In-
23,30—G, 00 7 Martie. Mărţişoarelor — acest an se va întinde pe o Cel de-al treilea „măr­
simbol prim pe hainele 70 de hectare. Importanţa ţişor“ ales din mulţimea ce­
oamenilor li s-au alăturat lor primite de brădeni ni
Martie “luna pomiculturii în acea dată şi alte mărţi- se pare cei mai deosebit.
■lEHSÎgaS
şoare. Mărţişoare-lapte, Să ne explicăm afirmaţia :
(Urmare din pag. 1) plantări de pomi pe tere­ Mecanizatorii participă bucurii pe care le consem­ Lăcrămioara Katona şi Lu­
(Patria); nurile nemecanizabile, dar la efectuarea năm cu ajutorui purtători­ cian Dineş sini doi tineri
iriile I-U schimbe atitudinea faţă de nu s-a oferit nici un ingi­ lor lor, in rindurile ce vin. care se cunosc de multă
VRA: Râ- situaţia precară în care ner să organizeze planta­ stropirilor o „Astăzi am primii che­ vreme, care „s-au simpa­
ăra); Aii
hoţi (Si- sînt lăsaţi pomii răzleţi? rea pomilor în această pri­ Preocupîndu-se cu răs­ ia noului nostru apartament tizat mult, mult de tot" —
teraiiunea măvară — ne-a spus inter­ pundere de soarta produc­ din blocul 16 E. Avem casă zice el, care ţin unul la al­
Visul de După placul fiecăruia? locutorul. Le-am indicat ţiei de fructe din acest an, nouă, bine construită, fru­ tul şi care... „se iubesc“ —
gâtorului
PETRO- Din discuţia purtată cu să picheteze şi să reparti­ mecanizatorii Teofil Nicu- mos finisată de construc­ zic amindoi I I Ce e in fi­
î condam- inginerul şef al Consiliu­ zeze terenurile care se la şi Moise Birăesc, de la torii şantierului nr. 4 Brad. rea lucrurilor după aceste
oarte (U- lui unic agroindustrial Hu­ pretează plantării pe mem­ M-am interesat de numele sentimente ? Căsătoria I
7 Noiem- S.M.A. lila, asigură apli­
In spaţiu nedoara, Zefir Ştefănescu, brii cooperatori pentru a carea în bune condiţii a maistrului care a coordo­ „Anume am ales această
AN i Pă- am reţinut că în unităţile săpa gropile, urmînd ca tratamentelor fitosanitare. nat lucrările imobilului nos­ zi — spune el. Voiam să-i
ce arăru I) ; cooperatiste din acest con­ noi să asigurăm materia­ După ce ei au efectuat în tru şi am aflat că el se ofer soţiei mele un mărţi­
irea dra-
; ANI- siliu problema acţiunilor lul săditor necesar, insă nu luna trecută prima stropi­ numeşte Dumitru Codilă. şor de-o viaţă". „Şi eu
îa ţMtin- ce trebuie întreprinse în s-a angajat nimeni să facă re la peste 60 000 pomi, au Ce să vă mai spun ? Sint mi-am dorit acest... dar",
NI: Ulti- luna pomiculturii stă sub ceva în această privinţă". trecut la realizarea celui fericit pentru darul primit, zice ea.
stezatul) ; semnul voluntariatului şi Iată o situaţie care nu se de-al doilea tratament, ac­ pentru casa in care vom Nu ne putem continua
te şi lasă
1RAŞTIE: bunului plac al conduceri­ îngăduie sub nici un motiv ţiune finalizată pînă acum locui. Se pare că martie interviul. Ofiţerul stării ci­
(Patria) ; lor C.A.P. (!?). „Doream să fie privită cu indife­ la peste 15 000 pomi fructi­ va fi o lună generoasă in vile aşteaptă cam de mul­
Flacăra) ; să facem nişte pichetări şi renţă. feri. bucurii pentru mine. Aş­ tişor. Rudele, prietenii, in­
upii mă-
cultură) ; tept iacă un mărţişor. Un vitaţii adunaţi in sala că­
rele de a- Pentru sporirea recoltelor copil /“. (Nicolae Triian, sătoriilor sint cu toţii ne­
AZI: Ta- maistru electromecanic, mi­ răbdători. Vocea solemnă a
iAN: în- (Urmare din pag. 1) cuit şi erbicidare, semă­ na Ţebea). Mărţişoarc şi... „miirţişoa- celui care oficiază eveni­
priveşte nizatorii de la S.M.A. Ilia
cultură) ; nat cu erbicidat şi fertili­ constituie o garanţie că ® „împreună cu topogra­ re“. Lăcrămioara şi Lucian mentul lasă loc celor doi
Dineş, cea mai tînără fami­
itorul de rilor din campania agrico­ zare, pregătirea patului recolta viitoare se pregă­ fii de la I.M. Barza şi cu lie a Bradului. care... solemn — emoţio­
ILIA : lă ^ . primăvară. între al- germinativ şi erbicidarea, primarul oraşului, cu alţi naţi răspund. Da I Da I Bli-
e (Lumi- teşte cu întreaga răspun­
teie, s-a încheiat suprare- în raport de felul culturi­ dere, asigurînd astfel con­ specialişti, astăzi am defi­ deosebită a acestei lucrări furUe nu mai contenesc,
cepţia utilajelor şi preda­ lor şi tehnologia prevăzu­ diţii pentru realizarea In­ nitivat proiectul pentru a- constă in aceea că amena­ braţul Lăcrămioarei e prea
rea lor la inginerii şefi şi tă. tegrală a programului de menajarea noului sistem de jarea sistemului de irigaţii mic pentru atit de multe
şefii fermelor. De aseme­ Modul cum acţionează auitoaprovizionare terito­ irigaţii de la Săveşti. Pină o vom face cu forţe pro­ flori. Iureşul felicitărilor spo­
nea, s-au făcut instruirile în această perioadă meca­ rială. la 15-20 aprilie vom rea­ prii folosimdu-ne de vechiul reşte. Tinăra familie Dineş
programate cu mecaniza­ liza un sistem local de iri­ canal şi şanţurile existen­ (cea de-a 24-a din acest an
irii din 4
torii, insistîndu-se în mod gaţii prin căderea liberă a te, fără a consuma ener­ a Bradului) îşi trăieşte fi­
deosebit pe necesitatea fo­ Răspuns la Întrebările cititorilor apei, care va răcori de ar­ gie electrică sau alte ma- rească bucurie.
1, GG, 71,
losirii cu randament ridi­
79, 40, 39, cat a utilajelor complexe, prin mîinile Iulianei Mi-
în scopul economisirii com­ Prevederi legale privind De bun augur heţ, responsabila florări­
’iştiguri : bustibililor şi lubrifianţi-
re 231450 lor, cît şl al ridicării pro­ regimul tăierii animalelor • Secţia de umbrele. ei din Brad, săptămînal
<oria I. Valoarea producţiei mar­ trec 10 mii de flori, pe
ductivităţii muncii. Pentru
fiecare unitate s-a stabilit Adresîndu-se redacţiei, împuternicire dată de a- fă a fost depăşită cu 123 • Un baston, o pălă­ care ea singură le des­
să fie formate agregate de unii cititori ne-au soli­ ceste întreprinderi. mii lei, adică echivalen­ rie, o pipă. Tradiţionale­ carcă din maşina plecată
utilaje care să execute citat să le dăm răspuns Producătorii cu gospo­ tul realizării, peste plan, le obiecte cu care mine­ în noapte de la Arad, le
concomitent lucrări de dis- la întrebări referitoa­ dării individuale şi mem­ a unui număr de 2 000 rul se însoţeşte odată cu
pentru brii cooperativelor agri­ de umbrele. Maria Borza, depozitează, le conservă,
: Vreme re la regimul tăierii Elena Marinescu şi Ma­ ultima ieşire din subte­ le vinde brădenilor ? Vă
cu cerul Seminţele au fost animalelor. în legătură cole de producţie pot ria Iga sînt cîteva din­ ran au fost pregătite
vor că- preluate operativ vinde şi cumpăra bovine pentru loan Zeriu, şeful bucuraţi că în această
care pot cu aceasta, redăm extra­ numai pentru creştere, tre muncitoarele care au săptămînă programul flo­
o aversă, Pentru însămînţările din se din Legea nr. 41/1975 producţie şi îngrăşare. A- contribuit prin munca uneia dintre brigăzile mi­
moderat, această primăvară unităţi­ privind regimul tăierii nei Ţebea, care de cinci răriei e aproape... non-
.'mporare le agricole cooperatiste din ccste vînzări-cumpărări lor la obţinerea 'acestor
ic. Tem- animalelor : se vor evidenţia în re­ succese. ® Mina Ţebea zile este pensionar. Pen­ stop I Dar aranjamentul
e vor fi judeţul nostru au primit, Art. 5. Bovinele de ori­ şi-a realizat şi depăşit tru felul cum, timp de floral sosit în casa dum­
nus 4 şi între altele, 10 tone semin­ ce categorie se vor tăia gistrul agricol. Bovinele
cele ma- ţe de ovăz, 11 tone de sfe­ cumpărate pentru creşte­ planul la extracţie şi ii- 25 de ani, a muncit în neavoastră din partea
:rade, lo- numai de întreprinderile re şi îngrăşare vor fi vrare cărbune cu 750 de adîncuri semenii săi i-au
Izolat se clă furajeră şi 249 tone de tone. Intre brigăzile evi­ prietenilor, vă place ?
porumb. întreaga cantita­ de industrializare a căr­ valorificate la fondul de mulţumit, l-au felicitat, Toate cîte v-am spus,
ele (rci te de seminţe repartizată a nii. stat. denţiate la lucrările din promiţîndu-i că frumoa­
s de in­ fost preluată operativ de Art. 6. Organizaţiile so­ Art. 26. Constituie in­ abataje se numără cele sa lor prietenie nu se va Iuliana le face singură.
variabil, conduse de Antonie Va-
tolai vor către unităţile beneficiare. cialiste vor putea cumpă­ fracţiune şi se pedepseşte sfîrşi. Dovadă : interesul Pentru toate acestea, pen­
/intui va Dc asemenea, pentru ra bovine de la între­ cu închisoare de la 3 slu şi Gheorghe Josan pe care conducerea minei tru ziua de 5 martie, cînd
lerat, cu gospodăriile populaţiei sînt prinderile autorizate de luni la un an, sau cu (sector I) şi Petru Ivănuţ
tempo- (sector 11). De asemenea, îl poartă foştilor mineri îşi va sărbători un an de
e mlni- destinate 100 tone seminţe Ministerul Agriculturii şi amendă, tăierea vacilor pe care în fiecare an ii muncă în florărie îi ofe­
e intre de porumb, 40 tone de or- Industriei Alimentare sau şi junincilor gesbante, cu un loc aparte între frun­
iar cele zoaică, 220 tone de grîu excepţia celor prevăzute taşi îl ocupă în cadrul vizitează la adresele lor, rim şi noi o floare.
10 gra- de primăvară, precum şi vor putea achiziţiona ti­ la art. 9 şi art. 11, alin. lucrărilor de pregătire le află bucuriile sau... ne­
:ate spre neret bovin în greutate
ui. Con- alte sortimente care se 2, precum şi tăierea bo­ Traian Băjan, care în ce­ cazurile, suferinţele pe
î a ceţii distribuie prin unităţile de pînă la 150 kg numai vinelor în afara abatoa­ le două luni şi-a depăşit care ştiu să le aline.
ui. (Me- cooperaţiei de producţie, a- pentru creştere, producţie relor, cu excepţia tăieri­ Rubrică realizată de
iu: Li a- planul la înaintare cu 30
chiziţii şi desfacerea măr­ şi îngrăşare, pe bază de lor prevăzute la art. 9. de metri. • Florăreasa. Ştiaţi că CONSTANŢA C. POPESCU
furilor.