Page 2 - Drumul_socialismului_1983_03

paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Se impune implicarea mai puternică în Rezerve de substanţe minerale utile
T Eiev
lucru ne-a creat o serie
(Urmare din pag. 1)
problemele majore, operativitate, de greutăţi, a precizat şe­ punerea în evidenţă a vii­
torului cîm,p minier, bogat
11,00 Telex
vagoneţii, stă omul cu ma­ ful de şantier, maistrul în zăcăinmt de minereu 11,05Profesiuni
Nicolae
principal
Nicola.
de fier.
lulul
pronunţat caracter militant terialul lingă el. N-are Pe lingă neasigurarea tim­ — Subordonîndu-ne în­ 11,25Desene ar
cum să mai bată gaura,
vestiri «li
n-are cum să puşte. Dar pului suficient realizării treaga activitate acestui verde"
„saltului" în condiţii de
nu-i totul evacuarea. Pu­ deziderat, preciza şeful sec­ 11,50Roman-foi
Din analiza prilejuită de energie electrică, materia­ Ediţia anului 1982 a con­ tem aduce la front mai calitate, s-au mai neglijat ţiei Poiana Ruscăi, ingine­ vestigaţia"
încheierea ediţiei 1982 a le de construcţii etc., cum cursului a pus în evidenţă mult lemn, mai multă şi­ şi unele aspecte de tehni­ dul 1
concursului propagandei se acţionează pentru redu­ şi faptul că gazetele „Tine­ nă, conducte, traverse, ban­ ca securităţii. Au apărut rul Ionel Constantin Ster, 12,30Tezaur fo
13.00închiderea
vizuale, cu toate formele cerea consumurilor de ma­ retul şi producţia" şi-au daje, tot ce trebuie. unele stări preaccidentale, colectivul de exploratori lui
îşi va intensifica activita­
implicate, s-au desprins terii prime, materiale, e- îmbunătăţit activitatea, ele justificate (subiectiv — tea de cercetare în acest 16.00 Telex
cîteva concluzii care vor nergle electrică şi combus­ aducînd o contribuţie mai în cuvinte simple, mine­ n.n.) prin absenţa timpu­ 16,05 Viaţa şcol
16,35 Clubul tit
trebui avute în vedere în tibili, reciclarea materiale­ importantă la mobilizarea rii de la Vadu Dobrii lui necesar remedierii lor. perimetru pentru finaliza­ 17,20Cabinet
activizarea generală a aces­ lor refolosibile ş.a. tineretului pentru îndepli­ ne-au prezentat cîteva din­ De asemenea, am înregis­ rea cît mal urgentă a lu­ pentru Iui
agriculturi
tei importante laturi a Există însă şi unele or­ nirea sarcinilor economice. tre preocupările lor legate trat o creştere nejustifica­ crărilor şi predarea obiec­ 17,50 1001 de sc
muncii de partid. ganizaţii de partid, între Lucrează mai bine colec­ de îmbunătăţirea activită­ tă a unor consumuri la tivului in exploatare. 18,00 închiderea
lui
Se ştie că există un ma­ care cele de la „Marmura" tivele gazetelor de la re­ ţii odată cu introducerea dinamită şi capse, expli­ Nu vom precupeţi nici 20,00 Telejurnal
noului program de lucru
re număr de organizaţii de Simeria, „Avicola" Mintia, paraţii siderurgice şi la­ în subteran. Firesc, avan­ cate prin tendinţa reali­ un efort in îndeplinirea 20.15 Actualitate
partid care conduc bine G.I.G.C.L. şi comerţ Deva, minorul de 650 mm din tajele create de noul pro­ zării unor salturi scurte. sarcinilor puse de condu­ 20,30Mărţişoart
munca de propagandă, îin- C.S. Hunedoara, I.M. Ani- gram sînt multiple. Se e- iată că minerii se gin- cerea de partid în faţa 20.15 Dialogul
21,05Teatru t\
binînd-o strîns cu cea or­ în noua etapă noasa, Lupeni, Petrdla, în­ limină cu această ocazie dese şi la creşterea efici­ geologilor, ne vom îmbu­ din drart
ganizatorică, fapt ce con­ treprinderea mecanică O- multe dintre neajunsurile enţei muncii lor. însă im­ nătăţi în permanenţă acti­ mâncască!
stituie un real sprijin în a concursului răştie, Ţesătoria de mă­ generate de schimbul de perativul activităţii din a- vitatea pentru a asigura „Încurcă-I
de Hcrz
mobilizarea colectivelor de propagandei tase Deva şi altele. Dar şase ore. cest perimetru rămîne ac­ volumul de rezerve de 22,00 Telejurnal
oameni ai muncii la înde­ audiovizuale, gazetele tineretului sînt celerarea ritmurilor de cer­ substanţe minerale utile
plinirea sarcinilor de plan. încă departe de forţa ne­ — Fostul program de cetare geologică pentru necesare industriei.
Se numără, printre aces­ gazetelor de perete cesară pentru influenţarea 4]iNER
tea, organizaţiile de partid şi satirice, dorită a comportamentului
de la întreprinderile mi­ punctelor de tinerilor în producţie, în REZULTATE REMARCABILE LA EXTRACŢIA DE CĂRBUNE
DEVA : Des'
niere Uricani, Barza, De­ documentare viaţa socială. Cea mai ma­ seriile I-II (Pi
va, Luponi, Vulcan, Pebri- re parte a gazetelor acţio­ (Urmare din pag. 1) păşirea planului pe luna I. M. LONEA ai - 1 :imă ca:
şi cabinetelor t\, , HUNED.ro
la, întreprinderile meca­ nează anemic, atît sub ra­ februarie cu 1 900 tone cu tine (Flacă
nică şi chimică din Orăş- de ştiinţe sociale portul problematicii abor­ plus de peste 8 000 tone de cărbune. Cele mai Minerii de la Lonea au ţii noştri râs:
tie, I. P. I. L. F. Haţeg, date, cît şi sub cel al de cărbune faţă de plan. mari realizări s-au obţi­ reuşit să recupereze o rurglstul) ;
I.M.M.R. Simeria, I.E.C. Energoconstrucţia Mintia, promptitudinii şi combati­ Remarcabil este — sub­ nut la sectorul III, care parte din restanţele lunii periculoşi (Al­
din Tirnovo
Mintia, S. U. T. Deva, minele Dîlja, Bărbăteni şi vităţii, al vigorii şi con­ linia inginerul Titus Cos- a extras peste sarcinile ianuarie şi să încheie lu­ rul) j PETRGŞ/
U.U.M.R. Crişcior şi multe Paroşeni, întreprinderile tinuităţii. tache, directorul între­ fizice ale lunii 2 200 tone na februarie cu 1 300 to­ Carlos cu 300
altele. Propaganda vizua­ comerciale din Valea Jiu­ Mai bine s-au prezentat prinderii — că toate sec­ cărbune. Rezultate bune ne de cărbune extrase rea) ; Năpasta
lă, gazetele de perete şi lui, ocoalele silvice Lu- gazetele de perete din toarele productive şi-au au obţinut în aceste zile suplimentar. Din cele bric); LUPEN
— seriile I-II
peni şi Pui, aglomeratorul realizat sarcinile, cele şi minerii de la sectorul
satirice, staţiile de radio­ I din C.S.II., cele din co­ şcoli şi casele pionierilor mai bune rezultate înre- cinci sectoare productive VULCAN : Soi
pustiului (Luce
amplificare, punctele de munele Bretea Română, şi şoimilor patriei, care II, în special cei din bri­ ale minei, patru şi-au de­ NEA: Astrid, d
documentare din asemenea Dobra, Teliuc, Peştişu Mic, manifestă receptivitate spo­ gistrîndu-le minerii de la gada condusă de Ilie A- păşit sarcinile de plan (Minerul) ;
sectoarele IV (-Ţ- 6 000 to­
unităţi şi-au sporit consi­ rită faţă de cerinţele ma­ morăriţei, care, în aba­ aferente acestei luni. în Frontiera (M
Ribiţa şi altele, în care ne) şi V (+ 2 000 tone). tajul echipat cu comple­ URICANI : Zb
derabil rolul şi forţa edu­ preocuparea pentru condu­ jore puse de partid în faţa xul mare, au extras în frunte se află sectoarele (Retezatul);
cativă, de mobilizare, ţi- cerea activităţii de propa­ invăţămîntului. O activita­ I. M. URICANI luna februarie peste IV (+ 2 800 tone) şi cum tata m2
nînd mereu trează atenţia gandă este periferică. te bună desfăşoară gazete­ Colectivul de la mina 24 000 tone de cărbune I (+ 1 400 tone), urmate (Steaua roşie)
Familia Barkl
colectivelor de oameni ai Iată de ce, pentru un le din şcolile generale 1, Uricani raportează de­ eoesificabil. de sectoarele V si III. Broadivay (Pa
muncii asupra probleme­ însemnat număr de orga­ 4, 5 şi 6 Deva, nr. 1 Criş­ marea (Flacăr
lor esenţiale ale produc­ nizaţii de partid este ab­ cior, i şi 2 Haţeg, Beriu, GIU-BAI: Prir
tru o orâ (Ca:
ţiei. Ele abordează priori­ solut necesară o implicare Orăştioara de Sus, Răchi- ră) ; HAŢEG
tar — pe baza orientărilor energică, operativă a tu­ tova, Brănişca, Ilia, Ribi­ răspund (Daci
date de Congresul al XII- turor formelor propagan­ ţa, cele din Petrila, Ani- Un prieten pi
tntîlni
LAN :
lca şi Conferinţa Naţiona­ dei în problemele majore noasa, casele pionierilor şi (Casa de culţi
lă ale partidului — folo­ ale producţiei, eliminînd şoimilor patriei Vulcan, RIA : Fericir
sind o gamă largă de for­ cu fermitate generalităţile, Orăştie şi Brad. (Mureşul) ; IL
de zbor (Lumi
me, modul cum se reali­ ocolirea faptului concret, O importantă contribuţie
1
zează producţia fizică de superficialitatea, activitatea la informarea şi mobiliza­ W «uşoara
cărbune, metal, minereuri, de mîntuială. rea colectivelor de oameni 1 Sg PECT
ai muncii la îndeplinirea BSh». cdSSBRGSSSEI
sarcinilor de plan sînt che­
o Deva. Gas
PE ŞANTIERELE DE LOCUINŢ E DIN D EV A mate s-o aducă staţiile de ră, orele 20. Fi
radioamplificare, punctele fesionistâ „Ţa
Lucrările avansează, de documentare politico- şi ansamblul
din Sa tu Mar
ideologică şi cabinetele de
lele „Ţară mln
ştiinţe sociale. Principala mar" şi „Izvor
dar aprovizionarea concluzie desprinsă din a- verde".
a Lupeni. Ce
naliză constă în necesita­
căra" al tiner
tea conducerii acestora de luţionar, condi
mai pierde pasul către organele de partid, Adrian Păunes
o Hunedoara,
astfel incit ele să devină cultură. Fornu
Bulevardul Decebal este la primul bloc lucrările mai active, mai mobile, să zică uşoară
S r “ a Casei
una din zonele în care se SÎnt în grafice, ajungîn- acţioneze cu mai multă o- -G. ' 7^;cta
construieşte intens în a- du-se cu structura de re­ perativitate în dezbaterea
ceastă perioadă. Blocul zistenţă şi zidăria pînă la şi însuşirea de către oa­ C3»’£'StSIISEEE
„C“, cu cele trei tronsoa­ nivelul şapte, la cel de al menii muncii a documen­ iiOTO
ne ale sale (şef de lucra­ doilea (,,B“), abia s-a ter­ telor Conferinţei Naţiona­
re, inginerul Dan Stolni- minat elevaţia. Există cer­ le a partidului, a cuvîntă- Rezultatele tr
ceanu), are termenul de titudinea că va fi predat rilor şi expunerilor tova­ ordinare a mă
predare cel mai apropiat la termen ? „Da !“ — afir­ răşului Nicolae Ceauşcscu, I.M. Lupeni, sectorul III. O parte din brigada lui Maiyus Laszlo, formaţie ce sc Extr. I: 75, 5
— martie a.c. Prin urma­ ma maistrul Ioan Avram. precum şi a legilor ţării. afirmă prin rezultatele bune obţinute lună de lună. Foto: CRISTIAN ŞTEFAN i, 55, 6, 34, 72
Extr. IXII-a:
re, se lucra în ritm susţi­ Ce probleme mai au con­ ), 14, 68 , 21,
Extr.
nut, atit in interior, cît structorii în acest început i, 8, 44, a Iil-a
Utilizarea raţională, economisirea severă a energiei electrice Extr. a iv-a
73, 71
RITM ŞI CALITATE ÎN REALIZAREA !, 59, 12, 31,
Exil-. a V-a;
INVESTIŢIILOR !, 33, 65, , 43,
Experienţa anului trecut pectivele unităţi pentru fo­ troşani, întreprinderea de pare mai susţinută, mai Extr. a VI-a
a dovedit că acolo unde losirea raţională a acestei industrializare a laptelui responsabilă din partea >, 15, 4, 54, 83
şi la faţadele exterioare. de an ? Am aflat de la in­ se acţionează cu perseve­ importante valori materia­ Deva, Secţia de ipsos Că­ conducătorilor proceselor Extr. a VII-:
De la maistrul Petru Cul­ ginerul şef al şantierului renţă şi responsabilitate — le, care este energia elec­ lan — din cadrul I.L. De­ de producţie, a tuturor oa­ 1. 68, 66, 83,
Extr. a VIII-
da, şeful lotului XIV, a- 1, Petrişor Kafka, şi de la in întreprinderi, pe şan­ trică, este rodul căutărilor va —, întreprinderile de tari— menilor muncii din unită­ 1, 41, 10, 29,
veam să aflăm că aici, ca maistrul Petru Culda. tiere, în celelalte instituţii ţile amintite, aceste depă­ Extr. a IX-a
de altfel şl la celelalte „Deşi faţă de anii ante­ şi organizaţii socialiste, în şiri de consumuri puteau 1, 26, 3, 48, 1
blocuri ou diafragme, se riori starea disciplinară şi gospodăriile individuale — UN IMPERATIV LA ORDINEA ZILEI fi evitate. Extr. n X-a:
56, 7, 67, 8
lucrează în două schim­ ordinea în şantiere s-a îm­ energia electrică poate fi Avem în continuare sar­ Extr. a Xl-a:
buri la turnat betoane şi bunătăţit considerabil — utilizată cu chibzuinţă, e- cini mobilizatoare în toa­ 66, 11, 68, 25
a Xll-fl
Extr.
montat prefabricate. Lu­ releva inginerul Kafka — conomic. Acţionînd în a- şi aplicării celor mai efi­ cotaje din Petroşani şl te sectoarele de activitate, r, ,54. 58, 2, 62
crările sînt in general în totuşi, mai avem probleme cest spirit, consumatorii ciente măsuri de închidere Hunedoara, care au depă­ reieşite cu claritate din
grafic, excepţie îăcînd la acest capitol. De aseme­ industriali, comerciali şi a canalelor risipei. şit repartiţiile de energie documentele Conferinţei
tronsonul „C“, unde există nea, nu se acordă atenţia casnici din judeţul nostru Aceleaşi eforturi trebuie electrică pe luna ianuarie Naţionale a partidului. în­ Vrem
o rămînere în urmă — a cuvenită bunei gospodă­ să depună şi colectivele 1983. Valorile nu sînt mari
subliniat interlocutorul nos­ riri, eliminării risipei (n.r. au înregistrat, în general, de muncă de la întreprin­ şi tocmai de aceea consi­ tre acestea, de covîrşitoa-
Timpul
tru — datorită nelivrării — fapt constatat, de altfel, rezultate bune pe linia fo­ derea de utilaj minier Pe- derăm că, printr-o preocu- re importanţă este reali­ azi, l martie prob:
la timp a prefabricatelor. şi de noi în timpul rai­ losirii şi economisirii ener- zarea producţiei de ener­ în general Inel
Cu aproximativ o săptă- dului). Se mai risipesc încă ‘ giei electrice. gie electrică, utilizarea ra­ rul schimbător
mlnă sînt rămase în urmă materiale-jde toate catego­ Realizările în această di­ OAMENI AI MUNCII, CETĂŢENI! ţională a acestei valori, noros. Vor că<
taţii looale, sul
şi lucrările de izolaţii şl riile". recţie sînt bune şi pe pri­ economisirea sa pe toate ploaie, care \
montat faianţe. Dar, după Maistru] Culda ne spu­ ma lună a anului 1983. Ma­ Acţionaţi energic pentru economisirea e- căile — condiţii esenţiale caraoter de av
cum ne asigurau cei în nea că dacă nu are joritatea consumatorilor nergiei electrice ! pentru asigurarea indepen­ va sufla moder
est. Temperate-
cauză, restanţa va fi re­ probleme în ce pri­ s-au încadrat în reparti­ denţei energetice a ţării. vor fi cuprinşi
cuperată şi blocul se va veşte asigurarea forţei de ţii. Unii au făcut chiar e- • Nu lăsaţi maşinile să funcţioneze în gol! Atingerea în cît mai scurt nus 1 şl plus :
preda la termen. muncă, ele mai persistă conomii: Combinatul mi­ • Sectorizaţi iluminatul în hale, ateliere, timp a acestui obiectiv cele maxime î:
Blocurile „K“ (71 apar­ în domeniul aprovizionă­ nier Valea Jiului — 128 laboratoare ! incumbă o activitate sus­ grade. Izolat sr
ce ceaţă.
tamente) şi „B" (46 apar­ rii. Ne-a arătat concret MWh, Centrala minereuri­ ţinută şi responsabilă la La munte, vi
tamente) au termen de că la această oră cele mai lor Deva — 492 MWh, Com­ ® înlocuiţi utilajele şi agregatele de puteri toate nivelurile, în toate să, cu icerul tr
predare: iunie a.c. La mari necazuri i le provoa­ binatul siderurgic „Victo­ supradimensionate din fluxurile productive cu colectivele muncitoreşti, coperlt. Vor e,
pitaţii sub forn
ambele muncesc oame­ că lipsa de B.C.A. pentru altele corespunzătoare. acţiuni perseverente în fa­ viţă şi nihsoarr
nii din subordinea mais­ zidărie (de 25 cm), B.C.A. ria" Călan — 122 MWh, • Folosiţi în propriile locuinţe doar be­ brici şi uzine, pe şantiere, prezenta intens
trului Ioan Avram, mai e- armat (290X60X7,5 cm) şi întreprinderea minieră Hu­ in gospodăriile populaţiei, la 40—00 km/or
xact echipele de dulgheri B.C.A. pentru izolaţii. nedoara — 123 MWh. Este curi de puteri mici şi numai atunci cînd şi pentru limitarea la maxi­ pe alocuri zăpa
rolog de servle
conduse de Constantin Ma- dovada strădaniilor colec­ acolo unde este strict necesar ! mum a consumurilor de e- Ţuţuriga).
niţiu si Avram Ion. Dacă MIRCEA LEPĂDATU tivelor de muncă din res­ nergie electrică.