Page 22 - Drumul_socialismului_1983_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Măsuri hotărîte pentru finalizarea Redresarea producţiei de cărbune

(Urmare din pop. 1) die zilnică la 3 000 tone
tuturor acţiunilor stabilite —, care pe lingă atribuţii­ de cărbune. DUMINICI
La I.M. Paroşeni sînt în
le curente au sarcina de prezent în funcţiune trei 8.00 Consult
"Este un adevăr că ferma desfăşurate în zootehnie. ţial, îşi exprima nemulţu­ re, iar pe 5 ha destinate xamcnu
zootehnică a CAP. Strei Un asemenea deziderat nu mirea pentru rezultatele sfeclei furajere s-au apli­ a urmări şi coordona mo­ complexe mecanizate, la reat (în
a făcut un serios pas spre este însă satisfăcut nici înregistrate, afirmând că cat 150 tone gunoi de dul de folosire a dotării care se obţin randamente 8.30 Almana
9.00 De str:
redresare. Edificator este pe departe. Faţă de 50 Iii producţia total nesatisfă­ grajd. Cooperatorii Iohus tehnice, de a întări disci­ de 14—15 tone pe post. 9.30 Bucurii)
şi faptei că, trăgând. învă­ Lapte planificaţi să se ob­ cătoare de lapte este de­ Părăianu, Ioana Bontea, plina în muncă şi răspund Pentru ca producţia minei 10.00 Viaţa r
ţămintele cuvenite din lec­ ţină, pe două luni s-au terminată de mai mulţi Maria Receleanu, Romulus de tot ceea ce ţine de rea­ să se ridice mai repede la 11,45 Lumea
ţia aspră a anului trecut, realizat abia 21 hi. factori între care : slaba Noja, Ion Marcu şi alţii lizarea planului, a norme­ nivelul stabilit prin plan, 13.00 Album
18,10 Călător 1
cîmd unitatea a fost ne­ Un calcul simplu ara­ calitate a furajelor, în spe­ au participat cu tragere de lor prevăzute. în mod deo­ arătau mai mulţi interlo­ Particip
voită să cheltuiască peste tă că, păstrînd un ase­ cial conţinutul redus al inimă la aceste lucrări, ca­ sebit insistăm ca toate cutori, este necesar ca ea tivelc j
un milion lei pentru aco­ re trebuie să se bucure de combinele de înaintare tip să fie dotată cu două com­ şi Cluj
perirea deficitului de fura­ aceeaşi atenţie în toate bri­ G.PJC. să fie utilizate la plexe mecanizate de înăl­ 19.00 Tclcjuri
je, pentru perioada de sta- FERMA ZOOTEHNICA A C.A.P. STREI găzile C.A.P. capacitate, să obţinem cu ele ţime mare, CMA 5II, din 19,15 Arc pc
bulaţie 1982—1983 s-a asi­ Serioase semne de între­ avansări duble faţă de me­ care unul să intre în func­ * 0 m
martie
gurat întreg necesarul de bare se ridică în privinţa toda clasică de lucru (prin ţiune în trimestrul III, iar 19,35 Cintarc
nutreţuri din producţie menea ritm al livrărilor, proteinelor din raţii, re­ realizării efectivelor plani­ perforare şi puşcare). în celălalt în trimestrul IV. Melodii
proprie. sarcinile contractuale pe producţia necorespunzătoa­ ficate, în prezent exisiînd ceea ce priveşte forţa cali­ Va fi posibil acest lucru ? 20,20 Tclccint
Nu va fi ? Rămîne să
Firesc era ca un oare­ 1983 vor fi onorate în circa re, neasiguirarea unei în­ un minus de 400 bovine ficată de muncă stăm foar­ hotărască organele cu răs­ 22.00 Intilnirt
te bine. Structura este a-
care reviriment să se do­ 20 de luni {? !). Inginerul grijiri la nivelul cerinţe­ faţă de efectivul planificat sigurată. Nu avem însă pundere în acest dome­ percta
bândească şi la ceilalţi in­ Petru Roşu, care a preluat lor. „Cunoscînd neajunsu­ pentru sfârşitul anului, din necalificaţi, din care motiv niu. Cert este că la Paro­ 22,25 Telejun
dicatori ai fermei, îndeo­ de curînd conducerea fer­ rile — spunea interlocu­ care la matcă lipsesc 137 nu putem plasa deocamda­ şeni, colectivul se bazează LUNI,
sebi ia produţia de lapte mei şi depune eforturi stă­ torul — sintem hotărîţi să vaci şi juninci, stabilin- tă alte brigăzi la pregătiri pe propriile forţe şi Ince- 15.00 Telex
marfă, care exprimă sin­ ruitoare pentru a-i pune le înlăturăm cît mai grab­ du-se ca din acestea 81 să pentru a accelera ritmuri­ pînd din primele zile ale 15,05 Eniisiun
tetic eficienţa activităţii în valoare întregul poten­ nic. în primul rînd sîntem fie realizate prin cumpă­ le de lucru. Sperăm să re­ lunii martie a trecut la maghiai
preocupaţi să îmbunătăţim rări. Carenţele în organi­ 17,50 1001 de
structura culturilor furaje­ zolvăm şi această proble­ materializarea sarcinilor 18.00 Închide)
re, în sensul de a creşte zarea şi conducerea repro­ mă în zilele următoare. menite să dinamizeze în­ 20.00 lui Telejun
Baze temeinice recoltei de fegyme ponderea leguminoaselor la ducţiei sânt evidenţiate de Colectivul nostru este ho- treaga activitate a minei, 20,15 Panorai
cel puţin 60 la sută. Pro­ faptul că pe două luni tărît să-şi facă datoria, să asigure ritmuri intense 20,40 Tezaur
este angajat plenar ca pî-
s-au efectuat mai puţin
21,10 Răspun,
(Urmare din pag. 1) gradului de mecanizare a blema nesoluţionată este cu 57 de monte la vaci, nă în trimestrul al patru­ de lucru la pregătiri şi des­ taj tv.
chideri, in abatajele de
lucrărilor la semănat şi însă procurarea seminţe- iar la viţele, din 16 s-au lea să ridice producţia me- cărbune. 21,30 Roman-
vestigaţ
Şeful de fermă, ing. E- plantat, pe formarea agre­ lor“. montat doar 6. Din 8 tre­ '•2,00 Telejun
milia Popa, ne-a relatat gatelor complexe de utila­ Reluând ideea, preşedin­
că sînt asigurate posibili­ je eu care să se efectueze tele CAP., Viorica Sinoi, ceri planificate de la vi­ Termene de punere în funcţiune
tăţi ca odată cu primirea concomitent două sau mai spunea că pentru anul ur­ ţele la juninci s-au înde­
a încă două aripi de uda­ multe lucrări cum sînt: mător unitatea îşi va re­ plinit numai două. In a- apropiate, lucrări nefinalizate
re, să fie irigate în mod semănatul şi fertilizarea, ţine din producţie proprie ceeaşi proporţie s-au făcut
corespunzător toate cultu­ lucrarea cu corribinatoTul sămânţa necesară de trifo- trecerile de la juninci la (Urmare din pag. 1) matică — există totuşi o BUCUREŞ’
tualitatea in
rile. şi erbicddatul, prăşitul şi lîene. Deşi s-au realizat u- vaci. Stocul de femele ges- serie de cauze subiective : 8.00 Radiop
Mecanizatorii Gheorghe fertilizatul. De asemenea, nele obiective de moderni­ tante — 122 — este depar­ scurt timp a pompelor ne­ încetineală la forarea gău­ lor; 9,30 M
Suba, Traian Crişan şi s-a asigurat o bună struc­ zare eu sprijinul unor sec­ te de a asigura obţinerea cesare staţiei de la Mureş, rilor cu instalaţii mecani­ cai; 12,00 D
toţi; 13,00 R;
Ghiţă Şerban, împreună cu tură a culturilor şi o am­ ţii ale C.S. „Victoria" Că- în acest an a numărului a troliilor pentru funicu- ce, prea dese defecţiuni la Orchestra d
cooperatorii Lucreţia Bur- plasare a Îl* judicioasă, lan, mai trebuie efectuate de viţei planificaţi — 235. lar, a benzilor transportoa­ buldozere şi foreze, greşeli ră a Radiott
za, Maria Dan, Partenie lucrări la alimentările cu Iată doar cîteva din pro­ re de la depozitul de mi­ în plasarea găurilor de Varietăţi Ic
Miclăuş, Ana Sorinca, Oc- precum şi o organizare co­ apă, la - fînarele pentru fu­ blemele care trebuie să nereu. minare, neutilizarea inte­ Unda vesel;
ale şlagărul!
tavian Bota, Petru Crîs- respunzătoare a muncii în raje, la bucătăria furaje­ stea permanent în atenţia De asemenea, îngrijoră­ grală a timpului de lucru. ţia „Promen
nic, Loghin Ciosa, Matilda cadrul fermei. Activitatea ră. factorilor răspunzători de toare sînt şi ritmurile în în aceste condiţii, atît bul artelor
Crişan, Antonie Călean şi fermei este sprijinită în­ Brigadiera Livia Bontea soarta zootehniei de la care se lucrează la desco- constructorul cît şi bene­ de ştiri; 1G,
nor; 17,00
alţii, răspund cu prompti­ deaproape şi de către pre­ a adus în discuţie şi alte C.ALP. Strei, soluţionarea perta din carieră. Această ficiarul sînt obligaţi să-şi femeilor; 17
tudine sarcinilor ce le sînt şedintele CAlJ?., Gheorghe măsuri ce trebuie între­ cu răspundere a acestora activitate aparţine tot be­ îmbunătăţească activitatea folcloric; l
încredinţate. în cadrul în­ Suba. dîmatul bun de prinse pentru sporirea pro­ influenţând decisiv aportul neficiarului. Dincolo de şi conlucrarea in vederea ştiri; 18,05 1
Muzicoteca
văţământului agrozootehnic muncă existent în cadrul ducţiei de furaje, relevând acestei unităţi la realiza­ cauzele obiective — lipsa punerii neîntârziate în 20.00 Radioji
de masă s-a insistat asu­ fermei oferă certitudinea că la brigada din Strei-Să- rea programului de auto- de combustibil, posibilităţi funcţiune a acestei inves­ tece, amin
pra tehnologiilor ce vor fi că sarcinile de producţie cel cooperatorii au ferti­ aprovizionare teritorială. reduse de haldare a steri­ tiţii de o importanţă co­ cu Ileana
21.00 Turn
aplicate, un accent de sea­ vor fi înfăptuite cu suc­ lizat 85 de hectare pajişti lului, de alimentare cu e- vârşitoare pentru economia 22.00 Radioj
mă fiind pus pe creşterea ces. şi au curăţat 25 de hecta­ T. DOBRICEANU nergie electrică şi pneu- naţională. noramic sp
vltaţie la
Non stop
Directorul general ai Gru­ este întreţinut spaţiul loca­
pului întreprinderilor de gos­ Atitudine fermă faţă de cei care distrug tiv al municipiului Deva. Fa­
podărie comunală şi locati- cem această afirmaţie întru-
vâ, tovarăşul Viorel Răceanu, apartamentul dat în folosinţăI cît ziarul nostru a mai sem­ deva; Cc
ne-a invitat să facem îm­ nalat cazuri de genul celor Despărţirea
preună o vizită la citeva a- din acest articol, dar consi­ (Arta); HU
mîn ou tin
partamente din care au ple­ ţiului locativ ce le-a fost re­ tip cu care trăieşte în con­ dărie şi dezordine peste tot. simţim cum ne înţeapă în liul popular n-a fost sufi­ Baba şi cei
cat locatarii. partizat. Or, potrivit legii, cubinaj. Familia Ristea n-are reparti­ ochi gazul metan ars şi ve­ cient de ferm în sancţiona­ derurgistul)
monstrul (
Am dat curs invitaţiei şi consiliile oamenilor muncii - Apartamentul stă gol de ţie aici, astfel că nu se ştie dem că toate trei ochiurile rea celor vinovaţi. In ace­ argint al
ne-am dus la blocul nr. 79, trebuie să vegheze atent a- cîteva luni — ne spune I.D. pe ce bază ocupă şi distru­ aragazului sînt deschise la laşi timp, G.l.G.C.L., în cali­ (Constructo
din cartierul Bejan ai Devei. supra acestei probleme şi şi avem mari necazuri din ge apartamentul respectiv. maximum, fără nici un rost. tate de proprietar al locuin­ ŞANI; Atun
atunci cînd un om pleacă cauza lui, căci se aciuează In vecini, la familia lui Mi- Pereţii sînt crăpaţi şi mur­ ţelor, este chemat să con­ nat pe toţi
din întreprindere să aibă în el tot felul de oameni fără hai Călăraş — aceeaşi situa­ dari. Perdelele de la gea­ troleze mai des cum sînt în­ nirea); Nă
CE SE ASCUNDEA brie); LUÎ
grijă ca apartamentul deve­ câpătîi, dubioşi, in noaptea ţie. N-am observat ca în ce­ muri sînt prinse de sfoară, grijite apartamentele, iar fa­ (Cultural);
ÎN SPATELE UNEI UŞI
nit disponibil să fie predat de revelion cineva a smuls le două apartamente să fie prin găurile de pe lingă uşi ţă de cei ce abdică de Ia durea nebu
în condiţii bune spre a pu­ poţi vîrî mina. Mirosul de îndatoririle de a exploata în LONEA : :
Am păşit într-un aparta­ tea fi repartizat altui lucră­ varză murată din butoiul ce nului (ă
ment. Ne-a lovit un miros tor din unitate. ORAŞUL CUM LE a fost ţinut în camera mică bune condiţii apartamentul NoASA:
citoresc);
greu, deşi nu se poate spu­ CARTIERUL NOSTRU GOSPO­ m persistă peste tot Otvos atribuit să ia cuvenitele mul cârti
ne că apartamentul era ne­ CINE SÎNT VINOVAŢII ? BLOCUL DĂRIM 1 m Wilhelm - cum ne spunea măsuri, mergîndu-se pînă la BRAD: cin
aerisit, de vreme ce avea soţia Iul — este lăcătuş me­ evacuarea din locuinţa sta­ (Steaua roi
ZA : Kran
multe geamuri sparte, altele Ceea ce se ştie precis este ' canic, tot la l.L. Chişcădaga, tului a celor ce o distrug. mer (Mine
astupate pe jumătate cu faptul că apartamentul vizi­ robinetul de la instalaţia de vreo mătură, dar dacă este, dar nevastă-sa este casnică.,. Pădurea n
carton sau placaj. Privirile tat a fost locuit de familia gaz de am rămas fără foc obiectul este ţinut la mare TRAIAN BONDOR Superpoliţi
cad pe o imagine dezolan­ Szabo losîf, lucrător la între­ la bucătării. Ba, puteam sări cinste şl onoare, de vreme ÎN LOC DE CONCLUZII GEOAGIU-
rilor
(Cas
tă : pereţi negri de murdă­ prinderea de lianţi Chişcâ- cu toţii în aer, ce nu este folosit. HAŢEG: I:
rie, bucăţi de linoleum de daga. Nu se ştie însă pe „GOSPODINA" în legătură cu cele rela­ casă (Daci
pe duşumea smulse, în loc unde ar fi respectivul, la ÎN VIZITĂ LA CÎŢIVA VECINI tate aici se ridică o seamă tăi risipit!
- Dacă tot aţi venit - ne"
toarce-te
de prize şi întrerupătoare se ora actuală. loan Danciu, sugerează preşedintele comi­ de probleme şi ne vom re­ o dată (Ci
căscau găuri din care ieşeau preşedintele comitetului de Am bătut şi la uşile apar­ tetului de bloc - vă propun feri la cîteva dintre ele. în SIMERIA :
(Mu
săbii
capete de conductori. Praf bloc, ne spunea că. I. Szabo tamentelor din vecini. Am sâ vizităm şi apartamentul fa­ primul rînd, familia Szabo Probleme
şl pulbere se alesese din s-ar afla după gratii. Soţia intrat la familia lui Cibi Ris- miliei Otvos Wilhelm, de la trebuie să suporte cheltuie­ na); GHE:
chiuvetele din bucătărie şi lui şi-a dat copiii la Şcoala tea, lucrător la întreprinderea scara II. lile reclamate de punerea la la dragosl
rul).
din toaletă, ca şi din tabloul specială din Orăştie şi s-a de prelucrarea lemnului, du­ Batem la uşa apartamen­ punct a apartamentului pe
de siguranţă. Uşile dintre mutat la etajul trei, ta un pă cum ni se spune. Mur­ tului nr. 21, Cum intrăm care l-a adus într-un hal
încăperi erau scoase din ţî- fără hal. Lucrul este posibil
ţîni şl n-aveau nici balama­ Intrucît soţia lucrează tot la
le, nici clanţe. l.L. Chişcădaga. în al doilea
rînd, se impune ca asocia­ Timpul
CÎTEVA PRECIZĂRI ţiile de locatari să vegheze azi, 6 ina:
se va inc
cu mai multă atenţie asupra va fi var
- V-am invitat, spune di­ modului cum sînt întreţinute sufla mot
rectorul G.I.G.C.L., ca să ve­ locuinţele şi să sesizeze acolo Temperat)
prinse, n
deţi în ce hal a ajuns un unde trebuie — la G.l.G.C.L. nus 1 şi
apartament. Statul nostru — atunci cînd constată aba­ ziua între
Ceaţă loc
face eforturi uriaşe pentru a teri de la îndatoririle de chi- _ neaţa.
construi şi a pune la dispo­ riaş. în altă ordine de idei, La mur
ziţia oamenilor muncii apar­ trebuie mobilizată opinia pu­ în gen ere
tamente spaţioase, dotate cu blică - factor educativ cu variabil,
mare influenţă — iar celor slabe. Vii
tot ce este necesar unui trai cu rafale
civilizat, iar unii dintre cetă­ ce nu păstrează apartamen­ viscolind
Pentru
ţeni — e drept, puţini la nu­ tele să li se ia dreptul de zile : Vr(
măr — distrug totul, în nu­ a ie folosi. Locuinţele din să se în;
mai cîţiva ani. Acesta este fondul de stat sînt o mare treptat. (
bil. Vor
un aspect. Un al doilea ar avuţie a ţării şi datoria fie­ izolate, i
fi aceia că întreprinderile so­ cărui om ce le foloseşte este mă de )
licită mereu să le fie repar­ de a le păstra şi exploata sufla nir
tizate apartamente şi cere­ cu cea mai mare grijă. vest. Te
me între
rile le sînt satisfăcute în fie­ Socotim necesar sâ preci­ cele mir
care an. După ce însă apar­ zăm că organul local al pu­ 1 şi piu:
tamentele se ocupă, unităţi­ Uşile smulso din balamale, geamurile în baie nu mal există chiuvetă şi in terii şi administraţiei de stat Locul unde irebuia să neata şi
produce
de la camere sparte şi acoperite cu
le nu se mai interesează de carton. stalaţie de apă. trebuie să manifeste mai mul­ fie clanţa şi broasca de de servic
la uşă.
păstrarea şl întreţinerea spa- tă atenţie faţă de modul cum