Page 23 - Drumul_socialismului_1983_03

7 874 # DUMINICA, 6 MARTIE 1983 pag. 3

Instaurarea guvernului revoluţionar
VIZIUNE Lecturi şi privelişti
democratic — confirmare a justeţei liniei
V, 0 MARTIE Apariţia în colecţia ,,Bi­ urmă, devine un fel de Alba, atinge nivelul ei cel
blioteca pentru toţi" a ro­ laitmotiv : ce anume dă mai înalt.
aţii pentru e- strategice şi tactice manului Donna Alba îl re­ sens existenţei noastre ? În­ Şi mai e ceva. Romane­
1 tic bacalau-
văţiimînt seral) aduce brusc in actualitate trebarea e acaparantă şi le lui Gib Mihăescu - in­
ihul familiei pe Cib Mihâescu (1894- extrem de productivă in clusiv Donna Alba, apărui
•jă patriei a Partidului Comunist Român 1935), scriitor a cărui poste­ plan literar prin multiplele în 1935 — s-au bucurat de
c muzicii
catului ritate este destui de seve­ aspecte ale soluţiei. Ten­ mare succes în epocă. Ele
copiilor ră, menţinindu-1 mai toi tativa lui Gib Mihâescu de sint foarte pe gustul anilor
duminical întregul nostru popor săr­ mân a cîştigat încrederea, populaţiei. în ţară, peste tot timpul Intr-un con de um­ a da un răspuns rămîne '30. Nu ştiu dacă şi pe cel
ii spre viitor: bătoreşte la 6 Martie împli­ stima şi adeziunea tuturor au avut Ioc, la sfîrşitul lu­
■ă reprezenta- nirea a 39 de ani de la in­ acelora pentru care primau nii ianuarie şi începutul lu­ bră. Rămîne de văzut cit insă sisifică : în toate ro­ al anilor '80. Desigur,
udcţelor Bihor va dura resuscitarea inte­ manele - deci si in Donna Donna Alba oferă o lectu­
staurarea primului guvern cu interesele poporului, cauza nii februarie, numeroase mi­
adevărat democratic din is­ nobilă a libertăţii şi înflo­ tinguri şi adunări populare resului provocată de aceas­ ră agreabilă şi azi, dar, e-
tal tă reeditare. Fiindcă G. vident, aparţine unui timp
stc timp toria României. Aşa cum ririi patriei. El a reuşit să în care cetăţenii aparţinînd Călinescu ii priveşte opera revolut. Interesul care re­
artie 1945 — 0 arăta tovarăşul Nicolae strîngă într-un singur şuvoi diferitelor categorii sociale cu serioase rezerve, iden- Don sta Alba
1983 Ceauşescu, secretarul general lupta muncitorimii, ţărănimii şi-au exprimat adeziunea la zidă intr-un astfel de roman
a României. al partidului, „constituirea şi intelectualităţii progresiste prevederile cuprinse în pro­ tilicind în ea doar două e predominant documentar.
’82 puncte de rezistenţă : ro­ El marchează un loc exact
guvernului Groza nu a re­ pentru revendicări proprii, gram şi angajamentul de
:mateca cu lupta tuturor forţelor pa­ a participa la realizarea lor. manele Rusoaica şi Donna Alba — el caută rezolvarea pe o posibilă hartă a e-
î eu opera, o- prezentat o simplă schimbare triotice, democratice şi revo­ Alba. Ion Negoiţescu, in­ voluţiei gustului şi sensibi­
şi baletul de guvern, ci o schimbare a Acţionînd pentru a asigu­ dilemei în singura direcţie lităţii româneşti. Pentru o-
tal. însuşi regimului politic din luţionare pentru înfăptuirea ra forţelor revoluţionare vic­ tr-un mai vechi proiect de a realizării (sau nerea Uză­ mul de cultură, o aseme- t
ţara noastră : instaurarea pu­ dezideratelor naţionale, anti­ toria fără război civil, Parti­ istorie a literaturii române, rii) individului pe plan e- 1
» MARTIE fasciste şi general-democra- rotic. Motivul femeii idea­ nea carte e ca o bătrînă
terii revoluţionar-democratice dul Comunist Român s-a îl aşază, pe drept cuvînt, şi celebră corabie expusă
a muncitorilor şi ţăranilor". tice aflate la ordinea zilei. preocupat de a atrage ar­ în capitolul „Neonaturalism le dar inaccesibile — trans­ intr-un muzeu al marinei.
e hi limba mata de partea forţelor re­ şi naturalism psihologic", iar figurat cu atîta delicateţe
ră Transformările revoluţiona­ N. Manolescu — pentru a şi melancolic umor de Mi- O priveşte cu nostalgie
seri re petrecute în ţara noastră voluţionare şi de a instrui pentru că ea are încă for­
rea nrogramu- în perioada 23 August 1944 6 Martie 1945 şi întări formaţiunile de lup­ rămîne doar la aceste e- hail Sebastian, in Steaua ţa să-i evoce îndepărtate­
lal şi 6 Martie 1945 au eviden­ tă patriotice. xemple — comentînd Donna fără nume — devine la Gib le pămînturi de peste mări
Alba, scrie, tot pe drept
nic economic ţiat rolul maselor populare Depunînd o intensă muncă înfruntările politice din lu­ Mihăescu, în aceeaşi epo­ spre care însă nu va mai
folcloric în accelerarea evoluţiei so­ na februarie 1945 de pe în­ cuvînt, că subiectul roma­ că, o obsesie înrobitoare,
.lerca — repor- organizatorică şi de propa­ naviga nicicînd. Iar scriito­
cietăţii româneşti spre de­ gandă în rîndul maselor treg cuprinsul ţării, dintre nului „nu trebuie luat în care atimă ca o ghiulea rului de azi, o astfel de
foileton : „In­ mocraţie şi progres. Consti­ masele populare şi reacţiu- serios". Atunci de unde, de glezna întregii sale o- reeditare ii poate naşte ne­
ia". Episodul 2 tuind principala forţă politi­ populare şi folosind cu mul­ ne, au fost hotărîtoare. For­ totuşi, interesul cu care pere. Se zice că scriitorul
îal. tă pricepere poziţiile deţinu­ linişti şi întrebări tulbură­
că revoluţionară, Partidul te în guvern, partidele şi or­ ţa de neînvins a maselor a revenim periodic la Gib nu scrie decit aceeaşi car­ toare : pină cînd oare pro­
--•şaaaar^gg Comunist Român s-a preo­ ganizaţiile unite în jurul determinat demisia guvernu­ Mihâescu ? te pe care o reia in diver­ priile sale cărţi vor fi in
cupat intens de extinderea lui Rădescu şi rezolvarea pro­ se ipostaze. In generat, a-
P.C.R. au militat activ pen­ Oricui încearcă o privi­ stare să-şi păstreze linia
participării maselor la revo­ tru realizarea integrală, în blemei puterii politice în fa­ re de ansamblu asupra o- serfiunea e adevărată pină de plutire pe apele capri­
luţie, a militat neabătut pen­ interesul oamenilor muncii, a voarea lor. La 6 martie 1945 perei sale, i se impune la un. punct. In particular cioase şi veşnic unduitoare \
I I : 7,00 Ac- tru o tot mai strînsă unitate s-a format guvernul revolu-
CO de minute; sarcinilor asumate de guver­ ţionar-democratic, cu pronun­ consta tarea’ că ea se con­ însă, ea poate li susţinută ale timpului ? |
ogramul sate- de luptă a tuturor forţelor nele existente in România în centrează în 'jurul unei în­ perfect prin opera lui Gib
igazin dumini- progresiste. Ţinind seama de cele şase luni premergătoare ţat caracter muncita resc-ţă- trebări care, în cele din Mihăescu, care, prin Donna RADU CIOBANU ţ
î toate pentru rănesc, instrument al pute­
diojurnal; 13,15 stadiul atins în desfăşurarea evenimentului istoric de la rii populare, în fruntea că­
muzică uşoa- revoluţiei şi apreciind că e- 6 Martie 1945.
leviziunii; 13,30 xistau condiţii favorabile ruia era dr. Petru Groza, e-
clorice; 14,00 Adunările populare, mitin­ minent om politic, slujitor fi­
; 14,30 Vîrstc pentru extinderea cuceririlor gurile şi demonstraţiile de del al cauzei poporului ro­ O excelentă apă de masă
; 14,45 Forma- democratice şi ridicarea lup­ stradă, iniţiate şi organizate 1
da“; 15,00 CIu- tei maselor la un nivel su­ mân. APA MINERÂIĂ „BOHOLT*
1C,00 Buletin de comunişti, au fost mijloa­ Succesul forţelor democra­
Almanah so- perior, partidul comunist a ce puternice de conştientiza­ In urma unor importante lucrări de mo­
adiomagazinul pus în faţa poporului noi o- re politică a maselor, de ri­ tice a confirmat în mod Drumul... hîrtoapelor dernizări şi dotări cu instalaţii noi de impreg­
0 Divertisment biective, chemîndu-l să par­ dicare a spiritului lor revo­ strălucit justeţea liniei stra­
>0 Buletin de tegice şi tactice a P.C.R., Dacă ptnă la Iscroni lucru­ nare şi îmbuteliere, apa minerală „Boholt" şi-a
blicitate; 18,30 ticipe la înfăptuirea lor. luţionar. La 29 ianuarie 1945, rile au mers bine, de aici îmbunătăţit substanţial calitatea.
pentru toţi ; Programul de acţiune ime­ Frontul Naţional Democrat, realismul politicii sale de pină la mina Aninoasa au­
nai; 20,15 Chi­ aplicare creatoare a princi­ APA MINERALA „BOHOLT"
ri, confesiuni diată al P.C.R., elaborat la din iniţiativa P.C.R., a înfă­ tobuzul a început să facă
mstantinescu ; 26 septembrie 1944 şi inti­ ţişat poporului Programul său piilor socialismului ştiinţific „tangaje", mai ceva ca un ESTE ACUM O IDEALĂ APA DE MASA,
1 melodiilor ; tulat Proiectul de platformă de guvernare, care sub mul­ la condiţiile concrete româ­ vapor. Iar călătorii şi baga­ rivalizînd cu cele mai bune ape minerale
nai; 22,10 Pa- a Frontului Naţional Demo­ te aspecte reprezenta un neşti. Oamenii muncii de la
tiv; 22,30 In- jele, cînd pe scaun, cînd pe
ns; 23,30—5,00 cratic, a devenit programul mare pas înainte faţă de oraşe şi sate s-au convins lingă. Printre conducătorii din ţară, datorită calităţii şi a mineralizării,
izlcal. oamenilor muncii de la ora­ platforma F.N.D., din sep­ prin propria lor experienţă auto se zice că fiecare cursă fiind recomandată şi în unele afecţiuni gas­
şe şi sate, al principalelor tembrie 1944. Prin conţinutul că Partidul Comunist Român pe acest traseu constituie o trice şi biliare.
forţe democratice, care au său cuprinzător şi realist, a- este exponentul fidel aî in­ adevărată probă de rezisten­ Apa minerală „Boholt" nu trebuie să lip­
participat tot mai activ şi cest program a reprezentat tereselor lor vitale, că în ţă. Atît pentru autovehicule,
în măsură crescîndă la în­ platforma pe baza căreia activitatea sa există concor­ cit şl pentru oameni. între­ sească de la nici o unitate comercială, din
iară (Patria); făptuirea obiectivelor sale. forţele revoluţionare munci­ danţă deplină între vorbă băm pe cel care au obliga­ nici o gospodărie.
- seriile I-ll Datorită acestui program şi toreşti-ţărăneşti îşi puteau a- şi faptă. ţia să întreţină acest drum:
DOARA: Ră- tacticii sale principiale şi sigura sprijinul larg al ce­ cit timp il vor mai lăsa de
Flacăra); Aii C E T Ă Ţ E N I !
de hoţi (Si- suple, Partidul Comunist Ro­ lor mai diverse pături ale Dr. MIRCEA VALEA izbelişte 2
Operaţiunea Predînd sticlele şi borcanele goale ma­
a); Visul de
alergătorului gazinelor alimentare şi de legume-fructe
; PETRO-
-am condam­ © la schimb ;
na oarte (U-
a (7 Noiem- © contra marfă ;
: In spaţiu
LCAN: Pă- IGNORANTA NTJ ESTE pe şoselele din jurul marelui pe an ; 9) Frumoasa din sa- • numerar
Luceafărul); UN DEFECT ? oraş italian. „Dacă nu va fi Opt martie tui de peste Izlaz — începe
ocarea dra- La Salt Lake City (S.U.A.), suficient — a declarat Riccar- să ezite ! ; 10) se poartă ca contribuiţi Ia reintroducerea în circuitul eco­
ul); AN. un elev din cursul primar a do Zucconi, conducătorul aso­ ORIZONTAL : l) Legendara un părinte — Strînsă la mij­
lirea (Muu- fost uimit aflînd că directorul ciaţiei sus-zise — noi vom noastră reprezentantă — Săr­ loc de Paris ; 11) O fiinţă nomic a unor însemnate resurse materiale.
;ani : uiti- adjunct al serviciului instruc­ crea echipe care vor sparge bătoritele noastre ; 2) Spală răpitoare — Şl-a permis o
(Rctezatul) ; ţiunii publice din statul Utah pneurile maşinilor". rufele în familie (pl.) — Un „Invitaţie la vals".
beşte şl lasă nu a citit decit trei-patru ŞTIAŢI CA... fel de vulpe... preţioasă ; 3)
GURABAR- cărţi în toată viaţa lui. Prin ...în anul 1800, nici un oraş Femei, femei (fig.) — Sînt ei- DOINA POP
;ontra Kra- intermediul unui ziar local, nu adăpostea peste un milion călitoare ; 4) Punct de atrac­ Hunedoara
ORAŞTIE : copilul i-a adresat respectivu­ de locuitori 7 La sfîrşitul se­ ţie (uneori) — Liman nemăr­
ă (Patria) ; lui personaj invitaţia de a ci­ colului nostru, în schimb, se ginit ! — Semirotită ; 5) Ama­ DEZLEGAREA CAREULUI
(Flacăra) ; ti mai mult. Aşa fusese el în­ estimează că vor exista în toare de disc, suliţă şi greu­ APARUT IN ZIARUL NR. 78C8
Lupii mă- văţat la şcoală că e bine. lume cel puţin 14 oraşe-tenta- tate ; 6. Femeia pe scenă —
1. Palade — zdne ; 2. Apolo
i cultură) ; „Internaţional Jerald Tribune" culare, formate prin extinde­ Două din neveste ; 7) Muncă — Cinaş; 3. Lacrimă — Git ;
verde de a- ne informează şi ce anume a rea unor mari centre urbane, la înălţime — Dă înapoi 1 ; 4. A — AO — Omar — E ;
3RAZI: Ta- răspuns directorul adjunct : oare vor ajunge să-şi con­ 8) mtrate-n horă ! — Doamna 5. Dul — Eva — EMT ; 6. Iri-
ALAN: In- „Dacă cineva nu citeşte cărţi, funde „graniţele". fin anul cîntecului românesc ; 9) Enig­ n« — Saşii ; 7. Şti — AAT —
ai priveşte aceasta nu înseamnă că nu a 000, vor exista patru mega- matica Giocondă — La Re­
e cultură) ; este instruit şi că e incapa­ lopolis eu cîte 20—25 milioane bus ! ; 10) Ia de cele mai NC ; 8. Ana — An — Etui ;
îiţitorul de bil să se achite de sarcina de locuitori şi 10 cu o popu­ multe ori cuvîntul — Cucoa­ 9. R. — Tărim — Ane ; 10.
; ILIA : sa". Sic ! laţie de peste 10 milioane. nă mare ; 11) Tratat de cos­ Teici — Ecran ; 11. Al — Me­
laie (Lumi- ...Centrul istorie al Veneţiei metică — Cuceritorul Cleopa- najaţi.
Intoarcere BINEFĂCĂTORII continuă să rămînă inundat ? trel. MAT ÎN 3 MUTĂRI
ntîi ţMine- Patronul unei întreprinderi
de transporturi din Frankfurt Nivelul apei în celebra Piaţă VERTICAL : 1) Rătăcită de­ Controlul poziţiei.
(R.F.G.) a fondat, după cum San Marco depăşeşte cu 1,2 mult printre troiene — La fe­ Alb : Rh4, Th3, eG.
scrie publicaţia „Frankfurter m nivelul mării, ceea ce face reastra Julletel ; 2) Femele cu Negru : Rg2.
Rundschau" o „societate de ca singurele mijloace de de­ un respect deosebit (pl.) — SOLUŢIA PROBLEMEI
ajutorare a copiilor". Agenţii plasare a locuitorilor şi turiş­ Figură cunoscută nouă; 3) A DIN ZIARUL NR. 78S8
săi cutreierau ţara pentru a tilor să fie bărcile cu motor încredinţa — Varsă lacrimi 1 ;
strînge colecte destinate, după sau clasicele gondole. Feno­ 4) Extrem de frig ! — Raţio­ 1. Dd7 — dG Rf7 — e8
cum pretindea patronul res­ menul se petrece în fiecare nată ; 5) Distrus — Elisabeta 2. Dd6 — do Re8 — d7 sau f?
bil pentru iarnă, şi se datorează faptu­ în familie ; 6) Degajare ; 7) 3. e7 — e8D mat
83: Vremea pectiv, copiilor din familiile lui că vîntul specific sezonu­ Vis extrem ! — Ruptă la fugă 1.................. Rf7 — g7 sau g8
sărace. Numai că această „o-
ţor. Cerul peră de binefacere" a intrat lui rece împinge apele dinspre — Fruntaş codaş ! ; 8) Scoase 2. e7 — e8D orice
Vîntul va ourind în atenţia anchetatori­ mare spre usoat. din teacă 1 Apar doar o dată 3. Deo — g6 mat
din nord. lor. Cercetările au sfîrşit prin
vor fi cu- a se descoperi că „binefăcăto­
între mi- rii" procedau la un adevărat 1
grade, iar export cu colectele strînse 3 4§ r t 9 ( 1 l
9 grade, pentru copii săraci. Destinaţia * 1 £
n
ra şi dimi- acestui comerţ sui generis 1 2 0
O serie de ţări în curs de m
•mea va fi dezvoltare. Ancheta a stabilit 3
cu cer că profitul obţinut de socie­ grijit copil. Deva, telefon 14387.
lea ninsori tatea aşa-zis binefăcătoare şi 4 (295)
sufla tare, do patronul ei se ridică la £ o Caut femeie pentru În­
80 km/oră, rotunda sumă de un milion grijit copii. Deva, telefon 28110.
zăpada, mărci vest-gemvane. 5 (327)
arele trei L
î continua VELO CONTRA AUTO VÎNZARI PIERDERI
î uşor şi Membru asociaţiei „Amicii a o Vind apartament două o Pierdut autorizaţie de vîn-
i fi varla- bicicletei", din Florenţa, au 7 camere, bloc cărămidă; vioară zare a băuturilor alcoolice nr.
precipitaţii declarat „război" conducători­ f§ veche, stare foarte bună. O- 107 din 20 iulie 1981, aparţi-
sub for- lor de vehicule pe patru roţi. 8 răştie, telefon 42375. (313) nind restaurantului „Reteza­
'întul ' va Ei au cerut autorităţilor flo­ ® Vind casă, dependinţe, a- tul" din Haţeg, eliberată de
in nord- rentine să interzică circulaţia i nexe gospodăreşti, grădină. Direcţia comercială judeţeană
rile rnaxi- maşinilor în centrul oraşului. 9 Deva, strada Oiluz 22 A, tele­ Deva. O declar nulă. (300)
grade. iar In plus, au lansat acest aver­ o fon 22290. (332) o Pierdut autorizaţie de vin-
tre minus tisment : dacă doleanţele lor 10 © Vind autoturism „Lada" zare a băuturilor alcoolice nr.
!e. Dimi- nu sint satisfăcute, vor trece... 1500, stare perfectă, lr. bord 281 din 16 aprilie 1982, apar-
oeal se va la acţiune. In ce ar consta a- ti 30 000 km. Deva, telefon 11329. ţinind berăriei Lunea Stroiii-
Meteorolog ceasta ? Amicii velocipedului- (298) lui, eliberată de. Direcţia co­
roneeneo). şi-a,u mărturisit intenţia de a OFERTE DE SERVICIU mercială judeţeană Deva. O
organiza o serie de „sittings" a Caut femeie pentru în­ declar nulă. (299)