Page 25 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 25
Adunarea festivii din Capitală
PROLETAR! DIN TOATE TARILE,UNIŢI-VĂ!
consacrate Zdei internaţionale a femeii
Ziua internaţională a şi Educaţiei Socialiste, Con bru supleant al Comitetu
0M J 3M marcată în întreaga ţară Generale a Sindicatelor din al P.C.R., preşedinta Con
siliul Central al Uniunii
femeii, 8 Martie, a fost
lui Politic Executiv al C.C.
siliului Naţional al Femei
România, Comitetul Cen
priin manifestări omagiale
— adunări festive, simpo
tral al Uniunii Tineretu
lor.
lui Comunist, Consiliul Na
La adunările ce au avut
zioane, expuneri, întâlniri
ţional al Organizaţiei Pio
ale femeilor cu activişti de
cipantele au adresat tele
partid şi de stat, cadre de nierilor şi Comitetul mu Ioc în întreaga ţară, parti
conducere, oameni de şti nicipal al femeilor Bucu grame conducerii de partid,
inţă, cultură şi artă, prin reşti. La adunare au par t o v a r ă ş u l u i Nicolae
mese rotunde, sesiuni de ticipat muncitoare, ţărănci, Ceauşescu, secretar general
comunicări, seri cultural- intelectuale, activiste de al Partidului Comunist Ro
artistice, şezători, acţiuni partid, de stat şi ale miş mân, preşedintele Republi
dedicate femeilor fruntaşe cării de femei, ale orga cii Socialiste România.
Anul XXXV, nr, 7 875 MARŢI, 8 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani in muncă şi în activitatea nizaţiilor de masă şi ob în încheierea adunării
social-o bştească. şteşti. de la Bucureşti a avut loc
Da Opera Română din Au luat parte soţii ale un frumos şi bogat spec
Bucureşti a avut loc adu şefilor misiunilor diploma tacol artistic, care va fi
tice acreditaţi în România. transmis marţi, 8 Martie,
narea festivă organizată
Despre semnificaţia Zilei la posturile noastre de ra
de Consiliul Naţional al internaţionale a femeii a dio şi televiziune.
Femeilor, Consiliul Culturii vorbit Ana Mureşan, mem (Agerpres)
8 MARTIE Omagiul
Programul de pregătiri şi deschideri — Oamenii de pretutindeni
şi, alături de ei, întregul • • >
realizat ritmic tn fiecare sector nostru popor, sărbătoresc
astăzi Ziua femeii, ziua ce
lei care ne este mamă, so
în cuvîntarea rostitei la (I, II şi IV) nu şi-au rea ritmic. începînd ou aceas ţie, soră, bunică. Trăim
Consfătuirea de lucru de lizat sarcinile anuale, acu- tă lună, vor fi puse în acest moment solemn, emo
a C.C. al P.C.R. din 29 mulind minusuri aprecia funcţiune patru combine ţionant intr-un efort comun
ianuarie a.c., tovarăşul bile care au grevat asu de înaintare (care în anul pentru înfăptuirea prosperi
Nicolae Ceauşescu, secreta pra realizărilor pe unitate, precedent au fost utilizate tăţii şl bucuriei patriei
rul general al partidului, atît la pregătiri, cit şi la sporadic datorită unor con noastre, a păcii şi liniştii
vorbind despre rolul im producţia de cărbune. diţii obiective, ţinînd de în lume, pentru a da viaţă
portant al lucrărilor de in Dacă sectorul VI, de e- structura zăcămîntului) la comandamentelor stabilite
vestiţii. în minerit, subli xemplu, şi-a depăşit pre sectoarele IV şi VII şi în de Congresul al Xll-lea şi
nia necesitatea realizării vederile în anul trecut cu straturile 5 şi 13, în ca Conferinţa Naţională ale
în timp cit mai scurt a drul unor noi tehnologii partidului : trecerea Româ
programelor de deschideri 339 ml la pregătiri, sec de exploatare. niei la un stadiu mediu de
şi pregătiri, pentru asigu toarele IV şi II au rămas C o l e c t i v u l sectorului dezvoltare, realizarea unei
rarea fronturilor de lucru sub plan cu 454 şi, res VlII-investiţii este cel care noi calităţi a muncii şi vie
active în subteran şi rea pectiv, 135 metri liniari. execută toate lucrările de ţii în toate domeniile de
lizarea planului de extrac deschideri. Atît în anul activitate.
ţie. trecut — ne spunea ingi La temelia succeselor ob
Cum se acţionează la în I.M. VULCAN nerul Mihail Vasilescu, şe ţinute în amil construcţiei
treprinderea minieră Vul ful sectorului —, cît şi în socialiste, a tuturor reali
can în domeniul amintit, acest an executăm lucrări zărilor poporului nostru se
ce rezultate s-au înregis Aceste diferenţe ilustrează de profile mari. Sînt lu află şl munca neobosită a
trat în primele două luni (luînd în considerare şi crări importante, menite milioanelor de femei, ca
din acest an, care simt greutăţile obiective de na să asigure concentrarea re-şi afirmă prezenţa cu
perspectivele de viitor ? — tură tectonică), modul în producţiei la orizontul 360 competenţă profesională în
iată întrebările ale căror care s-a acţionat la nive pe flux de benzi. Avem producţia industrială, agri
răspunsuri concrete le-am lul sectoarelor, dar şi al brigăzi bune, cu oameni colă, in învăţămînt, ştiinţă
aflat în colectivul res întreprinderii, pentru pre harnici, care-şi cunosc me şi cultură, în serviciile pu
pectiv. gătirea fronturilor de lu- seria — sublinia şeful sec blice, în întreaga activitate
Privite în ansamblu, re cru aferente anuâui în torului. Cea condusă de materială şi spirituală a
zultatele cu care întreprin curs. Gheorghe Buţă s-a situat patriei. Este semnificativă
derea a încheiat anul 1982 Prin măsurile luate la pe locul întîi pe întreprin creşterea ponderii femeilor
' le putem numi bune la începutul acestui an, în dere în anul 1982, iar cele în ramuri industriale de
pregătiri (+ 53 ml) şi sla special după trecerea la ale lui Gheorghe Lupu, bază ale judeţului nostru.
be la deschideri (— 96 ml). noul program de lucru Constantin Niţă, Ilie Chl- Atragerea femeii spre ac gospodar, corectitudinea, mician doctor inginer Elena
Dar analizînd mai în pro aflăm de la Inginerul E- ron şi Gheorghe Grosu sînt tivităţi tot mai importante conştiinciozitatea sînt puse Ceauşescu - al cărei pres
funzime datele furnizate kart — activitatea s-a îm de acelaşi nivel. Am putea pentru societate este posi în valoare, în folosul obştii, tigiu ştiinţific a depăşit
de inginerul Ioan Ekart, bunătăţit simţitor. Astfel, avea realizări duble faţă bilă datorită creşterii gra prin încredinţarea unor im graniţele ţării noastre -
şeful biroului geologie-teh- în cele două luni care au de cît înregistrăm în pre dului de pregătire şi califi portante răspunderi. constituie un motiv de mîn-
nic-topografie, am desprins trecut, la nivel de unitate, zent. Dar aprovizionarea care, beneficiind în egală Pentru locul de cinste pe drie patriotică pentru toate
de la început unele con prevederile la pregătiri ou materiale se desfăşoa măsură cu bărbaţii de care-l ocupă azi în socie femeile din România, un
cluzii semnificative. De au fost depăşite cu 125 ml, ră încă anevoios. Ortacii condiţiile tot mai bune de tate, pentru că se pot bucu exemplu strălucit în edifi
spre ce este vorba ? Din iar la deschideri cu 27 ml. de la sectoarele XH-trans- învăţămînt şi pregătire pro ra în linişte de roadele carea noii condiţii umane
-cele şapte sectoare de pro în continuare există pre port şi X-service nu reu fesională create de statul muncii lor paşnice, de zîm- pentru toţi cei ce muncesc
ducţie, care îşi execută şi mise certe oa programele şesc să ne onoreze comen nostru. Ponderea cuprinde betul senin al copiilor, fe din patria noastră.
lucrările de pregătiri, trei stabilite să se realizeze zile la timp. Din această rii femeilor la cursurile de meile hunedorene aduc cele De 8 Martie, femeile hu
cauză am rămas sub plan. calificare a crescut in ul mai calde mulţumiri, adîn- nedorene îşi reînnoiesc ho-
anul trecut. In ce ne pri timii ani, de la ramură la ca lor recunoştinţă Parti tărîrea de a nu precupeţi
Pasiune şi nu veşte, noi am luat o serie ramură, cu 30-50 la sută. dului Comunist Român, se nici un efort pentru spori
de măsuri tehnico-organi- Insuşindu-şi meserii noi, tot cretarului său general, tova rea contribuţiei lor la în
numai atît zatorice care să asigure mai complexe, femeile şi-au răşul Nicolae Ceauşescu, deplinirea exemplară a o-
realizarea ritmică a sarci ciştigat un prestigiu profe care manifestă o grijă biectivelor economico-socia-
Ci rid au luai în primire tăzi păstrăv aria-matcă de la nilor fizice. Ca urmare, în sional binemeritat, ceea ce deosebită, permanentă pen le ale celui de ai treilea
păstrăvăn'a pentru repopu BulzejtiJ de Sus a devenit ianuarie şi februarie ne-am a făcut posibilă promova tru afirmarea lor în toate an al cincinalului, de a fi
larea apelor de munte de o bază de aprovizionare depăşit planul cu 27 ml, rea pe o scară tot mai sferele activităţii econami- în primele rînduri în înfăp
la Bulzeştil de Sus, tlie Rim- cu puiet de păstrăv pentru recuperînd deja o parte largă în funcţii de condu co-sociale. în acelaşi timp, tuirea politicii interne şi
betea şl soţia sa, Eleono- repopularea riuritor şi lacu MIRCEA LEPADATU cere. Calităţile lor de bun activitatea tovarăşei acade externe a partidului nostru.
ra, n-au ştiut atîtea cite rilor de manie.
ştiu acum, despre păstrăvi. „Soţii Rimbetea sînt cu (Continuare in pag. a 3-a) ^___ _________________
Completau insă mai puţina adevărat doi pasionaţi ai
cunoaştere pnntr-o mare muncii pe care o fac - ne
dragoste faţă de fiinţele ar spune tovarăşul Nicolae prafaţă de 480 ha teren,
pelor şi pădurilor. Iarna, Novăceanu, secretarul fi CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ cele mai bune rezultate
cind la poalele muntelui lialei judeţene a Asociaţiei ... • ; - • , . i V: * ■ ■ -.••■'«♦«A.c;. . ~. • > > "V V 7- (> -V» •>, • 4 • 1 ■ ■» înregistrîndu-se la asocia
Găina crapă ouăle corbu- vinătorilor şi pescarilor spor- ţiile economice din Orăştie
lui de ger şi faţa bazinelor tivi. In munca celor doi es- şi Beriu, cooperativele a-
păstrăvănei se tăcea oglin- e intr-adevăr pasiune, dar Să fie intensificate acţiunile la fertilizări gricole de producţie din
t
dă de cleştar, soţii Rimbe- nu numai atît. Cunoaşterea Beriu, Orăştioara de Jos
(ea spărgeau ^ aţitea copci importanţei economice şi şi altele.
in oglindă pină cind ve- ecologice a muncii pe co şi la întreţinerea pajiştilor naturale în ultima perioadă, din
deau ei că vietăţile acele . f ;. d / j iniţiativa consiliilor popu
re 0 ac c us a un grac
iuţi ca argintul viu au pri- ridicat al răspunderii faţă lare comunale au avut loc
mit oxigenul!_ necesar şi nu ,j g ea , Daco acum mdioc- Pe măsură ce vremea se carea îngrăşămintelor na teren semănate în toamnă, numeroase acţiuni ce au
se mai agită dispero'te sub n ,e de ,,auţitaşe“ argintii încălzeşte lucrările speci turale, curăţarea şi ferti lucrarea fiind’ finalizată vizat curăţarea şi fertiliza
crusta de gheaţă. Se tace spintecă apele nurilor din fice acestei perioade se lizarea fîneţelor şi păşuni la aproape toate coopera rea păşunilor şi fîneţelor.
greu copca în gheaţă a- rn untii noştri, sporindu-le intensifică tot mai mult lor în vederea creşterii tivele agricole, excepţie La Beriu, Mă.rtineşti, Tur-
tonei cind afară e minus talm a ?/ atracţia, aceasta în unităţile ce aparţin producţiei de furaje, efec făcînd unităţile din Dineu daş şi în alte comune au
’
15—20 de grade şi mai e sfe j bună măsură radul Consiliului unic agroindus tuarea unor lucrări meni Mare şi Orăştioara de Sus, fost organizate — zile la
e
n
şi noapte. acestei pasiuni şi răspun- trial Orăştie. te să asigure eliminarea unde cantitatea de sub tând — ample activităţi, cu
Incct, încet pasiunea pen- d \ Să ne gîndim cu ras — Pe agenda de lucru a excesului de umiditate şi stanţă n-a fost suficientă sute de participanţi, în
gri
e /e atunci cind ve- consiliului unic, a consilii altele. pentru întreaga suprafaţă scopul efectuării unor lu
tru păstrăvi i-a dus la a p eC j / a
cunoaşte multe lucruri des- rfem neglijenţa poiuînd a- lor populare şl conduceri Să vedem ce se face, prevăzută a fi fertilizată, crări pentru creşterea pro
pre creşterea şi înmulţirea pc!c nurilor sau cind de- lor cooperativelor agricole concret, la efectuarea a- în paralel, continuă în ritm ducţiei de furaje. Aşa se
lor: cum se organizează o pţ tăm hoţia strecurată in — ne spunea Nicolae Cră cestor lucrări. Una din ac susţinut transportul şi ad face că au fost curăţate
s
bucătărie iurajeră, cum tre- hainele braconierului. Să ciun, inginerul şef al con ţiunile ce se desfăşoară ou ministrarea îngrăşămintelor 1 732 ha pajişti naturale,
buie obţinute Icrele de la rQ g'mdim şi să intervenim siliului unic agroindustrial intensitate este administra naturale. Pină în momen a fost defrişată o suprafa-
păstrăv, condiţiile de incu- cu 'simţ civic, — se află o seamă de obi rea îngrăşămintelor chimi tul de faţă au fost trans
baţie şi multe, multe ase ective importante : fertili ce pe culturile de grîu şi portate in cîmp peste TRAIAN BONDOR
menea cunoştinţe, încîl as- ION CIOCLEI zarea chimică a culturilor orz. Pînă în prezent au 22 000 tone gunoi de grajd
semănate în toamnă, apli fost fertilizate 2 450 ha şi a fost fertilizată o su (Continuare in pag. a 3-e]
