Page 26 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 26
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NH
8 M A R T I E — Z I U A F E M E I I
11.00 Prof
lului
11,30 Dese
11.50 Pane
Hunedorencele—harnice NUME CURAT Un destin în urcuş 12.15 vesl.i Rom
12,45 Muz
CA ROUĂ de partid al întreprinde 10.00 Tele:
făuritoare aie destinelor noi DIMINEŢILOR rii „Vidra" Orăştie, Ele 10,05 Viaţ:
SENINE na Brînduşa. 1G,35 Club Cabi
17.20
— Etapa de dezvoltare - Un răspuns concis i Cu tînăra utecistă Ve- 17.50 1001
în care ne aflăm implică, Interviu cu Comitetul judeţean al fe Mamă, o eternitate fără ronica Rad am făcut cu 20.00 Tele.
pe lingă alţi factori, valo ILEANA BĂRŢAN, meilor Hunedoara s-a si nume şi prenume, geneză noştinţă la locul de mun 20.20 Fcm
rificarea deplină a conştiin tuat între primele locuri şi apogeu, eşti perpetuă că în timp ce croia, con forţil
ciozităţii în muncă, a pu preşedinta Comitetului pe ţară, alături de alte bucurie şi lacrimă fierbin centrată şi atentă, cu cono
terii de creaţie, priceperii, judeţean al femeilor două comitete judeţene ale te, zi şi noapte făcută zi, deosebită abilitate, un set ţării
chibzuinţei şi spiritului gos femeilor, în întrecerea pe mină caldă, brazda paşi de piei. Ne-a privit cu o 20,35 Toat
astă:
podăresc al femeilor. Cum se între 24 şi 50 la sută din care a iniţiat-o, în 1982, lor dinţii, emoţia pină la oarecare surprindere cînd Spec
sînt integrate femeile jude întregul personal. în agri între toate organizaţiile ju stingere, primul cuvint am invitat-o să ne vor \ cat :
ţului în vasta operă de cultură, femeile deţin o deţene ale femeilor, în ca rostit de noi, farmec şl bească despre ea şi de t 21.15 Ic a Teat
construire a socialismului ? pondere de aproape 70 la drul căreia s-a urmărit căldură de leagăn şi iu spre organizaţia de tine nu l
— Se cuvine să vorbim în sută. Rezultate notabile realizarea şi depăşirea sar bire, osmoză de lumină ret; apoi, adunîndu-şi gîn- de
această zi de aportul în s-au obţinut pe planul in cinilor economice în profil şi sens, puritatea■ din rouă durile, ne-a spus: „Sînt Pren
semnat, unanim recunoscut tegrării calitative, ponde teritorial, a programului de dimineţilor de mai, oste din Valea Jiului, dar 22.15 Tele.
Orăştie, de meseria de s
al femeilor din judeţ la re rea forţei de muncă femi autoaprovizionare, recupe neala şi odihna şi hrana, „E modestă şi harnică. m-am legat sufleteşte de 22,25 Cinli
progi
zultatele înregistrate în sfe nine în cercetare-proiecta- rarea şi valorificare a ma calmul şi zbuciumul fără Aici, în fabrică, şi-a fă grafi
ra producţiei materiale şi re depăşind 50 la sută. terialelor ' refolosibile, buna de sfirşit, curcubeu maies cut ucenicia şi apoi a ur croitor-blănar şi de co \
spirituale, în toate ramuri - Participarea activă a gospodărire şi înfrumuseţa tuos boltit şi policrom, lectivul cu care lucrez. \
le de activitate. Ponderea femeii în procesul de pro re a localităţilor. Ne spo gestul ce ne defineşte, mat cursurile liceului, la Sînt mîndră că atelierul
femeilor în totalul persona ducere a bunurilor mate rim strădaniile pentru a privire pururea blindă şi seral. Seriozitatea şi tena nostru a realizat 80 la
lului muncitor este de a- riale şl spirituale, la con răspunde cu aceeaşi res bună, chiar cind scinteiezi, citatea cu care a parcurs sută din planul de export
proape 35 la sută, cu o ducerea unor sectoare, la ponsabilitate obiectivelor binele monumental, ocro cei opt ani de cînd lu al întreprinderii, succes BUCUR
creştere în ultimii zece ani acţiunile obşteşti este în înscrise în chemarea la în tire fără somn şi pace, crează la „Velur" i-au la care am contribuit şi l dioprogra
de 10 la sută, ritmul anual lesnită de existenţa unui trecere lansată în acest an veghea veşnică, bunică noi, uteciştii. în cinstea t La ordin
cultură;
de integrare a femeii în amplu sistem de instituţii de Comitetul municipal al in germene şi copil în adus aprecierea colecti Zilei Femeii am organizat, i. 8.00 Revis
muncă fiind de 5-6 000. de ocrotire a mamei şi femeilor Bucureşti. minte mică, eşti înţelege vului de muncă, fiind a- în perioada 1—7 martie, ir ierul nu
Cu tot profilul bărbătesc al copilului, de reţeaua de De Ziua femeii ne reîn- rea şl înţelepciunea în leasă, în 1981, secretara zile record în sprijinul letin de
asi
dem
unor ramuri industriale, de servicii publice, de gama noim legămîntul de ataşa trupate şl îngemănate. organizaţiei U.T.C. a ate producţiei, contribuind Buletin (1
bază din judeţul nostru, de aparate şi dotări care Aşa te ştim şl încă mai astfel la realizarea părţii ) pentru 1
cum sînt industriile extrac uşurează efortul în gospo ment fierbinte faţă de poli lierului" — ne-o reco album m
\ tivă, metalurgică, energeti dărie. Cu ce bilanţ se pre tica partidului nostru, ho- mult; otita cit cuvintele mandase, în cîteva cuvin care ne revine din anga \ riţa; ll.oc
11,05 Mic
că, a materialelor de con zintă azi comitetele şi co tărîrea să nu precupeţim sînt mici, puţine şi slabe. te, secretara comitetului jamentul economic". \ lor; 11,35
strucţii, chimia, integrarea misiile de femei de la ni nici un efort pentru înflo CORNEL ARMEANU s Buletin c
semnul d
femeilor a înregistrat creş velul localităţilor şi între rirea judeţului, a patriei muncitori
teri spectaculoase, cuprin- prinderilor ? noastre. \ 12,30 Din
Contribuţie tot mai însemnată \ rului; 12
radio-tv.
3; 15,00 i
„Oţelărifa" Visul tatălui s-a împlinit! la autoaprovizionare \ \ medicului
1G,00 Buli
Creaţii ci
la O.E. II. O fată: „Ana sabeta' Puşa Iacob pre Adam şi Ana Achim, Sîn \ reille M:
diogazeta
Uncruţ“, s-a recomandat zentarea scurtei (cum ar ziana Raţ asigură înfăp \ Buletin i
iitica noa
ea. Şi a adăugat: oţelar I putea fi altfel la 25 de tuirea sarcinilor ce revin \ populare:
în acel moment ne-am ani 7), dar împlinitei sale C.A.P. din hotărîrile Con componis
gîndit la femininul sub biografii — voiam să mă ferinţei Naţionale a parti \ călescu;
stantivului oţelar... Da, fac învăţătoare. Nu s-a dului privind creşterea \ ★ Ziua F
cultura d
dicţionarele au rămas putut. După prima treap efectivelor şi a produc Radio.iurn
puţin cam în urmă. De tă de liceu, m-am înscris, ţiei animaliere. \ ria pămî
aceea şi Ana Uncruţ a fără ştirea părinţilor, la Eforturile cooperatori \ 22.00 O z:
Rapsodii
spus tot oţelar. S-a obiş Şcoala profesională tex lor din sectorul zooteh Liszi; 23,
nuit cu această denumi tilă din Cisnădie. Ce nic, la care se adaugă ale \ muzical.
re încă din anii liceului scandal a ieşit...". celor din legumieultură \ TIMIŞO
industrial. A fost la cla Dar anii au trecut şi şi activităţile anexe se \ maţiile zi
tatea in
sa de oţelari. Iar din odată cu ei şi supărarea regăsesc în ridicarea an gătirca s
1979, de cînd a absolvit părinţilor. Şi, în iunie, de an a potenţialului pro \ seminţei
şcoala, a văzut ce în tînăra ţesătoare va Îm ductiv al unităţii. Prin \ tante in
ducţii ma
seamnă cu adevărat a- plini şapte ani în mese hărnicie şi pricepere, \ 18,20 Cînte
— Dumneavoastră zîm- ceastă meserie. De trei ria aleasă. Ani In care, prin munca unită a coo lare romi
biţi tot timpul ? ani şi ceva conduce „Aşa de bine m-am s-a numărat printre frun Sînziana Raţ lucrează peratorilor, avuţia ob \ ţion aii lăţii
18,40 Fcsi
procesul tehnologic din- simţit cînd mi s-a spus taşe (în ultimii doi lu ştească a unităţii a ajuns
— De ce n-aş zîmbi ? de 15 ani în sectorul zoo \ giei romi
tr-un cuptor electric. că am ieşit prima în în crează la şase războaie), să însumeze peste 31 mi Timişoara
Sînt bucuroasă ! Ştiţi, în Zilnic „îi trec prin mînă“ în care şi-a întemeiat un tehnic al C.A.P. Brad. lioane lei. Indicatorii a- \ zont ştiir
această lună am solicitat 200 tone de oţel. trecerea socialistă! (pe cămin, le-a dăruit părin Conducerea unităţii are ferenţl fermei, datorită strîns leg
19.00 Cari
intrarea în rîndurile Urmărind-o la pupitrul anul 1982, la Ţesătorla ţilor un nepoţel care să numai cuvinte de laudă la condiţiilor tot mal bune \ lor. Top
membrilor de partid. de comandă, ai impresia de mătase Deva — n.n.). umple golul lăsat prin adresa acestei harnice, pri de îngrijire şi hrănire a 19,30—20,00
>rii.
...Un zîmbet şi-o fată că un copil se joacă cu Mi-au dat lacrimile gîn- plecarea sa. Acum părin cepute cooperatoare. îm animalelor se îndeplinesc
focul, cu lava incandes dindu-mă cît se vor bucu ţii sînt mulţumiţi, doar preună cu Mariana Racz,
printre cele mai mari în bune condiţii atît la
centă, un copil care zîm- tatăl uneori... „îmi spunea
cuptoare electrice ale beşte ca după o şotie bu ra părinţii mei. Mai a- că nu mă vede şi pe mi Iulia Paşca, Ileana A- producţia de lapte, cît şi
combinatului hunedorean, nă. les că...". „Mai ales... ?". ne la ziar". Iată, visul dam, Anca Zoriţa, Rafil-a cea de carne.
„Ştiţi — îşi continuă Eli- tatălui s-a împlinit! l tria); Fai
DEVA :
pe Broad
NEDOAR7
Colectivul - oglinda fidelă „Rămîi pentru totdeauna seriile l-l
din povei
Meserie de-o viaţă: tul); Cite
a oricărui conducător în sufletul copilului" lui I. C
Bonner
rul); PE'
creşterea animalelor prelungit Gura Apei, mai lui (Uniri
în funcţiune a fabricii, Buldozeru
colegele de muncă (aici, ales că părinţii copiilor LUPENI:
95 la sută din colectiv eu ? Asta mi-e meseria. de care vă ocupaţi lu cu 300 k
îl reprezintă femeile) au Cu vreo 16 ani in urmă crează 10 ore pe şantier". VULCAN:
ales-o în fruntea organi am cumpărat o viţică — Am rugat-o să ne vor lui Romn
LONEA:
zaţiei de partid. Bun nu ştiu cum se cheamă bească despre un moment prima (M
conducător se dovedeşte rasa ei! — o viţică ce deosebit din îndelungata SA : Zbo;
sa activitate (lucrează în
citorcsc);
Teodora Codarcea şl în ne-a adus numai bucu cer vrăjit'
producţie, ca maistru în rii. Lapte, cîte cincispre învăţămînt din 1951, cu tezatul);
secţia finisaj. Stimă şi zece litri pe zi, viţei, o întrerupere de 7 ani cu cîinele
respect nutreşte şi ea pentru educarea pro ORĂŞTIE
Te
tria);
la rîndui său pentru chiar Şi cîte doi şi trei priilor copii ; de 5 ani, (Flacăra);
„veteranele" Dumitra Go- la o fătare. la cerere, a fost detaşată Ultima vi
giu, Elena Golea, Ana Acum, în grajd avem — la Gura Apei, întrucît cultură);
nele iui
Sulariu, Elena Anghel ca în fiecare an de altfel soţul este şef de lot pe BRAZI:
(alături de care munceş — trei vaci mari, de pe amenajarea Rîu Mare-Re- lungi în
te djn 1979), cît şi peiv- ste 600 kg fiecare, doi tezat). „Toate momentele Unde eşti
îşi au semnificaţia lor".
ilc cultură
tru bele mai tinere cole Dacă din noianul amin dona pă
In vara anului 1979, la ge ale sale — Tatiana viţei de cîteva săptămîni tirilor noastre şcolare, cu Ne vom opri totuşi, la u- ILIA: Tai
lucrările de finisare a Bilan, Adela Ciopei, Mo (ai unei singure vaci) şi timpul, tot mai rar se nul: cu doi ani în urmă lui (Lumi
un altul mai mare. Şi
construcţiei şi amplasare mea Belosz, Georgeta Cale de 11 sate (cite porci avem — patru. decupează întîmplărl sau grădiniţa pe care o con
duce s-a clasat pe locul
a utilajelor din actuala Pîslaru. „Sînt fetele- mele are comuna Băiţa), se figuri de dascăli, cu sigu II pe judeţ în întrecerea
în aceeaşi măsură în ca cunoaşte că Floarea Ar Vreo 30 de găini şi tot ranţă nu uităm pe „cel"
Fabrică de mobilă din re şi eu sînt a lor. Nici ce mai are un gospodar sau „cea" care ne-a călă „Şcoala noastră, casa
Petrila lucrau, alături de delean este una dintre noastră", în condiţiile în
n-ar putea fi vorba de în curtea lui. Cu statul uzit primii paşi. „Rămîi Pentru
constructor, şi cîţiva vii spre succesele şi împli cele mai vrednice femei. am încheiat în fiece an pentru totdeauna impri care unitatea, cu cinci ani Vreme in
tori beneficiari. Printre nirile mele fără să luăm — E-n firea oamenilor contracte pentru porc şi mat în sufletul copilului. în urmă, a preluat-o du cerul mai
ei, Teodora Codarcea, o în discuţie succesele şl de aici să se îndeletni pentru cîte unul sau doi I De aceea trebuie să al pă inundaţie, cădea ploi
tul va s
femeie energică, munci» împlinirile ' lor, Pentru cească cu aşa ceva, Din viţel. Aici animalele multă răbdare, să-l înţe tare din
că, la drept vorbind, o- legi, să cauţi să faci din Temperaţii
toare. Pentru calităţile totdeauna am avut graj fiind bine îngrijite se grădiniţă un loc plăcut". Pagină realizată de prinse înt:
glinda oricărui conducă de noapte
dovedite pe parcursul ce tor este fidel reprezenta dul plin cu vaci şi viţei, sporesc aproape singure. „Aşa este tovarăşă Ana ESTERA SÎNA, CONSTANŢA 13 grade
lor aproape patru ani ce tă de colectivul în frun curtea năpădită de pă Şi atunci nu-i păcat să Ciobotea, directoare la POPESCU CORPADE, văi se va
(Meteorolo
au trecut de la intrarea tea căruia se află". sări şi oi. Cum să zic nu îngrijeşti de ele 7 Grădiniţa cu program VIORICA ROMAN Rcnţc Dui