Page 29 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 29
„ fort,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNlTl-VAi î Şedinţa de constituire
a Consiliului Silviculturii
în atmosfera entuziastă, metrul forestier din cele dinţi — tovarăşii Ion Pe-
te de largă şi profundă mo lalte zone, specialişti din trescu, adjunct al minis
S O C I A L S S M li lor naţiunii pentru tradu văţământul silvic, repre Ceauşescu, vicepreşedinte
cercetare, proiectare şi în
silviculturii,
trului
bilizare a tuturor energii
Ion
cerea în viaţă a hotărîri-
al Comitetului de Stat al
zentanţi ai unor instituţii
şi organe centrale.
lor
Naţionale
Conferinţei
Planificării, şi Eugen Tar-
Şedinţa a fost deschisă
hon, secretar de stat la
a partidului, a indicaţiilor
de tovarăşul Ion Dincă,
şi orientărilor date de to
varăşul Nicolae Ceauşescu, membru al Comitetului Po Ministerul Silviculturii.
După şedinţa de consti
FEAIXI HUNEftOABA Atm secretar general al Parti litic Executiv al C.C. al tuire a avut loc plenara
dului Comunist Român, P.C.R., prim viceprim-mi- lărgită a Consiliului Silvi
P O P U L A R J U D E Ţ E A N preşedintele Republicii, nistru al guvernului, pre culturii.
privind continua dezvolta şedintele Consiliului Naţio Plenara a analizat pro
re a tuturor ramurilor e- nal al Agriculturii, Indus gramele de măsuri în le
conomiei naţionale, marţi triei Alimentare, Silvicul
Anul XXXV, nr. 7 876 MIERCURI, 9 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani gătură cu acţiunile ce se
a avut loc în Capitală şe turii şi Gospodăririi Ape întreprind în campania de
dinţa de constituire a Con lor. primăvară, ameliorarea pa
siliului Silviculturii. în continuare, s-a dat jiştilor naturale şi amena
Au luat parte cadre de citire Decretului preziden jarea pădurilor păşunabi-
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ conducere din Ministerul ţial privind componenţa le în perioada 1983—1985,
Silviculturii, inspectori-şefi Consiliului Silviculturii, a recoltarea şi valorificarea
ai inspectoratelor silvice comitetului de conducere fructelor şi ciupercilor din
al consiliului şi a biroului
Nici o clipă de răgaz la lucrările care judeţene, preşedinţi ai con executiv. Consiliul este flora spontană, cultivarea
siliilor
oamenilor
muncii
din inspectoratele silvice format din 71 de membri. răchitei, a arborilor şi ar
buştilor fructiferi, dezvol
Funcţia de preşedinte al
hotărăsc soarta recoltei! judeţene, şefi de ocoale Consiliului Silviculturii este tarea apiculturii, sericicul
silvice, de districte, briga
dieri silvici, directori şi îndeplini,tă de tovarăşul turii, a economiei vânatu
Cooperatorii şi mecaniza şi plante furajere. Supra mai mult de 1 200 tone şefi de fermă din între Gheorghe Stoica, secretar lui şi a producţiei de peşte.
torii din Consiliul unic a- feţe nefertilizate cu îngră gunoi de grajd. prinderi de îmbunătăţire al C.C. al P.C.R. Prim-vi- După discuţii, plenara a
groindustrial Călan sînt şăminte chimice au mal Inginerul şef al consiliu cepreşedinte este tovarăşul adoptat în unanimitate
preocupaţi să-şi aducă o rămas la CA..P. Batiz şi lui unic agroindustrial, şi exploatare a pajiştilor Ion Cioară, ministrul sil documentele supuse dezba
contribuţie tot mai însem Strei, unităţi unde nu s-au Gheorghe Boldea, ne spu din zona montană şi peri- viculturii, iar vicepreşe- terii.
nată la realizarea sarcini primit cantităţile de azo nea că sînt asigurate toa o
lor din programul de auto- tat repartizate. La coope te condiţiile ca pînă la
cbnducere şi autoaprovizio- rativele agricole din Boşo- sflrşltul acestei luni să fie
nare teritorială. în acest rod şi Bretea Streiului, un însămânţate eşalonat cu
scop ei au acordat şl acor de culturii intensive de mazăre peste 120 de hec
dă în continuare atenţie cartofi îi sînt repartizate tare, reprezentând mai
sporită efectuării lucrărilor cîte 30 şi, respectiv, 15 hec mult de 50 la sută din su
care hotărăsc soarta vii tare s-a făcut şi fertiliza prafaţa planificată a se
toarei recolte la toate cul rea cu sare potasică. cultiva la C.A.P. Batiz,
turile, precum şi celor ca în privinţa transportului Strei, Boşorod, Ruşi şi în
re decid obţinerea unor îngrăşămintelor organice alte unităţi. Important de
producţii mai mari de fu este de reţinut că progra relevat este că s-a stabilit
raje. mul aferent perioadei s-a să se lucreze în toate uni
Un loc prioritar pe agen îndeplinit integral, în cîmp tăţile cu agregate comple
dă îl deţin acţiunile de fiind duse peste 5 200 tone xe în scopul împiedicării „Bun venit la sectoryS iii!"
fertilizare a culturilor în gunoi de grajd, din care pierderii apei din sol şi e-
sămânţate în toamnă, cît cea mai mare parte sînt conomisirii combustibililor. în 1 martie, la mina spre ziuă. Pe benzi, trep tot mai clare. Prin pădu-
şi a suprafeţelor destinate aplicate la cultura carto Cunoscînd greutăţile cu Lonea a fost o prezenţă tat, treptat, creşte şuvo rea de stîlpi metalici, în
însămînţărilor de primă filor. Cu acuitate se impu care unele unităţi s-au bună la program în toate iul de cărbune. Semn că uşoară pantă, se disting
vară. Cu îngrăşăminte chi ne mobilizarea forţelor la confruntat în privinţa asi cele trei schimburi. Cu oamenii abatajelor îşi fac adevăraţii mineri. Oame
mice au fost fertilizate su C.A.P. Ba'tiz, Ruşi, Bretea gurării bazei furajere, con mici excepţii, cei 2 400 de cum trebuie datoria. în nii cărbunelui.
plimentar peste 2 600 hec ducerile unităţilor agricole mineri, după ce acasă au soţitorii ne lămuresc. „A
tare, folosindu-se întreaga Română şi Boşorod la îm- NICOLAE TIRCOB aninat la pieptul celor ajuns schimbul. Varsă „Am ajuns" — ne spu
cantitate repartizată pen prăştierea îngrăşămintelor, dragi gingaşul simbol al bine". Mergem în liniş ne maistrul Grădinar. Ne
tru culturile de grîu, orz existând încă în grămezi (Continuare In pag. a 2-a) părăseşte pentru o clipă,
primăverii — „mărţişo te. Doar rolele neunse se îndreaptă spre doi
rul", au coborât în sub sparg cu melodia lor stri mineri care fixau un stîlp
teran, la locurile lor de dentă tăcerea aşternută de susţinere şl-i întrea
muncă. în galerie. Părăsim ma bă: „Undc-i Repaş ?“. „La
Am coborît şi noi în gistrala şi după cîteva rostogol" — i se răspun
mină, împreună cu pri sute de metri ajungem la de.
mul schimb al zilei. Mais puţul orb numărul 10. Două-trei minute mal
trul miner principal Ioan De aici, colivia ne urcă tîrziu, în timp ce ne
Grădinar, de la sectorul la orizontul 460. în loc strîngem mîinile, se pre
III, şi inginerul şef de de oricare altă explicaţie, zintă: „Carol Repaş, şef
schimb Ştefan Robu ne-au inginerul Robu ne spune: de brigadă: la abatajul
însoţit peste tot. „Bun venit la sectorul frontal 64“. „Cum merge
...Prima escală la ori III !“. Continuăm tra abatajul ?“ — îl între
zontul 400. Coborîm din seul, adresînd şi răspun băm. „S-ar putea şi mai
colivie şi vreme de o ju zând celor întâlniţi tot bine. De vreo oră ne chi
mătate de ceas străba mai des tradiţionalul „No nuim să desfundăm rolul
tem magistrala benzilor. roc bun !“. Sînt echipele (rostogolul). Am pierdut
La lumina „neoanelor" de la aprovizionare. Ne ceva cărbune, dar nici o
care • preschimbă aici apropiem. Simţim abata
noaptea în zi, privim cu jul. Zgomotul perforatoa LIVIU BRAICA
admiraţie fluviul negru, relor creşte în intensita
strălucitor al cărbunelui te. Vocile bărbaţilor sînt (Continuare in pag. o 2-a)
Tofi £©făfer&ii să participe
Ia păstrarea frumuseţii ©raşialoi I
— Tovarăşe prim-vice- cinci străzi, tăieri de co executăm astfel de trans împrejmuindu-le încă din
preşedinte Ioan Puşcaş, recţii la arbori pe alte formări la cel puţin 30 de anii trecuţi cu sîrme, pla
aţi întocmit, la nivelul cinci străzi, plantări de platforme. Tot în scopul se, ţevi, lemn, crengi, ta
consiliului popular muni trandafiri şi gard viu în păstrării permanente a blă ş.a., pentru a-şi prote
ÂBugajamenl de constructor cipal, un program propriu parcul „Corvinul", în zo stării de curăţenie am ja straturile cu zarzava
cu acţiuni concrete de gos nele din strada George luat măsuri pentru con turi. Nu vor să înţeleagă
Colectivul Trustului de cînd vom cumpăra produ podărire şi înfrumuseţare Enescu şi din cartierul fecţionarea unor con că zona din faţa blocului
construcţii Hunedoara-De- se din noua piaţă a mu a cartierelor Hunedoarei. Micro 7. tainere şi coşuri pentru trebuie să fie destinată flo
va a obţinut în anul 1982, nicipiului Deva ? Ce s-a întreprins în scopul — Ce lucrări edilitar- hîrtii, ca şi pentru repa rilor, a căror protecţie s-o
cele mai bune rezultate din - Cu siguranţă înaintea materializării lui, cum aţi gospodăreşti se execută în rarea băncilor din parcuri asigurăm cu gard viu“.
activitatea sa de peste 30 termenului planificat ini repartizat responsabilitatea Astfel de aspecte am
de ani. Realizările de anul ţial, respectiv înainte de 23 înfăptuirii în continuare a întîlnit şi în microraioane-
trecut i-au mobilizat pe August anul curent. Lu acţiunilor, astfel ca luna ORAŞUL CUM LE le nr. 3 şi 4, de unde de
GOSPO
constructori la o muncă crăm aici cu forţe sporite, aceasta şi cea care vine să CARTIERUL NOSTRU ducem că dacă n-a fă
mai susţinută în acest an, avem tot sprijinul necesar fie cu adevărat luni ale BLOCUL .. DĂRIM 1 cut-o încă, consiliul popu
cînd sarcinile pe care le şL,ne vom respecta promi- gospodăririi şi înfrumuse lar trebuie să asigure îm
au prezintă un grad sporit silinea. ţării ? binarea utilului cu frumo
de calitate. Ei s-au anga — întregul program l-am prezent în circumscripţiile şi jocurilor pentru copii, sul într-o idee unitară.
- Dar locuitorii Lupeniu- oraşului 7 care vor fi curînd ampla ...Pe strada Pomilor, 20
jat, între altele, să reali lui, cînd vor cumpăra pîi defalcat pe cele 45 de cir
zeze suplimentar planului ne proaspătă de la fabri cumscripţii electorale şi — Pe platformele gos sate în zonele prestabilite. de cetăţeni săpau un şanţ.
50 de apartamente, să pre am repartizat sarcinile, cu podăreşti, consiliul popular -k „Din cauza pantei — ne
dea în avans, în acest an, ca de piine din oraşul termene şi responsabilităţi a iniţiat o acţiune de re- Am efectuat, după în explică Aurel Teodorescu
600 de apartamente şi lor ? concrete pe deputaţi, or amenajare a acestora, ast cheierea acestei discuţii, — apa se scurgea din
curţi în stradă, transior-
cinci obiective industriale - De asemenea, înaintea gane de conducere colecti fel îneît să se creeze ac un raid prin cîteva car
termenului planificat de vă din unităţile socialiste, ces carosabil la fiecare tiere şi străzi. în cartierul mîndu-se pe timpul iernii
şi administrative, între ca punct şi, paralel, să fie Micro 2, membri ai aso într-un strat de gheaţă,
re piaţa agroalimentară din punere în funcţiune a fa preşedinţi ai asociaţiilor amplasate containerele în ciaţiei de locatari 37 exe împreună cu consiliul
municipiul Deva şi Fabrica bricii. Cu vreo trei luni. de locatari şi comitete ale eît să ajungă şi copiii la cutau lucrări de gospodă popular am hotărît să tre
de pîine din Lupeni. Respectiv în luna iunie a.c. cetăţenilor. De la începu rire a spaţiilor verzi şi cem la finalizarea unei
Aşteptăm cu încredere tul anului pînă în prezent gura acestora, pentru a
- Aşadar,-tovarăşe sub- s-au efectuat acţiuni a că răsturna resturile menaje platformelor pentru resturi propuneri anterioare a ce
inginer Florea Bărbulescu, împlinirea angajamentului ror valoare se ridică la 1,5 re. Primul experiment «Je menajere. „Unii cetăţeni — tăţenilor, locuitori ai aces-
secretar al comitetului de de constructor. milioane lei şi care se ma acest gen îl efectuăm în ne spune A. Vesa — au ESTERA SiNA
partid al şantierului nr. 2, G. DINU terializează în lucrări de cartierul Micro 2. Inten interpretat greşit destina
întreţinere şi reparaţie a ţionăm ca în acest an să ţia zonelor dintre blocuri, (Continuare in pag. a 2-a)
