Page 30 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 30
pagi S PRî’V./ JL SOCIALISMULUI NR. 7 8
Strădanii susţinute pentru „Bun venit la sectorul 1 1 1 1 “
diversificarea şi calitatea producţiei (Urmoce din pag 1) colae Dragomir şi toţi
ceilalţi. Vrem să demon 15.00 Fotbal :
Intre multiplele preocu Strădaniile colectivului tre- Referlndu-se la aceleaşi liolice şi să le realizăm în grijă, recuperăm. Uita- străm adevărata noastră Turcia,
directă
pări ale colectivului între bule orientate prioritar importante probleme de laboratoarele fabricii, re- ţi-vă ce front avem. De valoare". reş. In
prinderii chimice Orăştie, spre valorificarea superi- diversificare a producţiei ducînd astfel importul, deci regulă scoatem zilnic o Dialog scurt, edificator. rea l-ro
consemnate in recenta a- oară a materiilor prime şi şi de îmbunătăţire conti- efortul valutar al ţării cu fîşie, in jur de 300 tone Maistrul miner Carol blicitate
dunare generală a repre realizarea unor repere cu nuă a calităţii produselor, 40 la sută" reliefa ingine de cărbune". „Cum aţi Repaş, conducător de bri 10,45 Farmeci
zentanţilor oamenilor mun înalt nivel de competitivi- maistrul specialist Dumitru ra Rodica Munean, şefa încheiat luna februarie?". gadă, s-a scuzat şi a ple 17.00 Amfitea
cii, fiecare cu însemnăta tate, spre găsirea de înlo- Domnariu sublinia necesi- secţiei poliuretani. „Am dat aproape 200 to cat la treburile lui. L-am 17,50 1001 dc
tea ei — dar toate orien cuitori pentru materia pri- tatea pregătirii mai temei- Angajarea chimiştilor din ne peste plan. Nu ştiu înţeles. în februarie, bri 20.00 Tclejurn
tate spre îndeplinirea sar mă din import şi spre re- nlce a cadrelor, verifica- Orăştie are, deci, baze so exact, dar şeful de sec gada sa a contribuit în 20.15 Actuaiit.
cinilor de plan şi a anga ducerea consumurilor spe- rea şi repararea cu cea lide, iar acum, după două tor vă poate spune cit mare măsură la realiza că
jamentelor asumate in în cifice de materii prime, mai mare atenţie a matri- luni din acest an, are şi am realizat". „Sînteţi tâ rea planului pe sector, a 20,25 Forum
■' logic
trecerea socialistă — una combustibil şl energie. In- ţelor — la intervale mai acoperire concretă în fap năr...". „35 de ani...". „Vă dat aproape jumătate din 20,40 Film ai
ne-a reţinut în mod deo tregul colectiv al întreprin- rare, dar de calitate mal te Planul producţiei fizi ascultă oamenii ?“. „Păi cărbunele extras supli Ktory"
sebit atenţia: aceea pentru deşii ştie că în 1983 are bună — recondiţionarea şi ce din mase plastice a fost cum ? Nu pentru ei, pen mentar sarcinilor de plan. 22.15 Telcjurt
diversificarea şi calitatea depăşit cu 151 tone, pro tru noi toţi mă zbat eu ? „Noroc bun şi cît mai
producţiei. De aceea vom ducţia marfă a fost depă întrebaţi-i cum cîştigă. mult cărbune!“. Cu a-
insista azi asupra ei. La i şită cu 3,2 la sută, s-au li Munca-i muncă, plata-i ceastă urare ne despăr
La întreprinderea chimică Orăştie
— Este coordonata esen vrat suplimentar la export plată. Cine ' n-ascultă, ţim de „brigada Repaş",
ţială a activităţii noastre produse în valoare de 4,8 pleacă. Cu doi ortaci mai din frontalul 64, al secto
prezente şi de viitor, spu sarcina de a asimila şi refolosirea matriţelor vechi, milioane lei, iar în activi am de furcă: Nicolae Un- rului III — hoitărîtă, du BUCUREŞ'
nea inginerul Vaier Gheor- realiza 220 de repere pen diminuînd şi pe această tatea de asimilări se în gureanu şi Radu Băieţe- pă cum am aflat la su dioprogramu
ghe, directorul întreprin tru autoturismul „OLT- cale cheltuielile de pro scriu deja multe repere lu; încă fac absenţe du prafaţă, să ocupe locul I La ordinea i
derii. Azi, cind economia CIT“, 131 pentru noile ducţie. „Avem condiţii să realizate din cele 450 care pă ce iau plata. Altfel...". pe sector şi pe întreprin tură; 7,00 R
naţională face paşi uriaşi modele de „DACIA", 40 lucrăm mai bine, sublinia fac p anul anului 1983. Aş „Dar cei mai harnici, dere în întrecerea socia Revista prci
spre dezvoltare, cînd tre pentru cabina autocamio inginerul Aurel Giurgiu, teptăm în continuare veşti care sînt?". „Şefii de listă —, şi ne îndreptăm rul meiodiil
buie să realizăm un export nului „ROMAN" şi 11 pen şeful atelierului de proiec la fel de bune de la har schimb Nicolae Rusu, Va- spre abatajul cameră 61, dc ştiri; S
dinamic, eficient, pentru tru autobuzul „MAN“, ca tări, dar să ne mobilizăm nicii ehimiştl din Orăştie. sile Anton, Iosif Hăbuc, unde lucrează grupa con ascultătorilo
echilibrarea în cit mai şi altele, pentru diferite mai energic inteligenţa minerii Iosif Cherteş, Pe dusă de destoinicul bri dc ştiri; 10,(
scurt timp a balanţei de aparate de uz gospodăresc tehnică, să reducem cit DUMITRU GHEONEA tru Zaneţ, artificierul Ni gadier Vasile Rusu. Iară; 10,30 I
plăţi a ţării — după cum (frigidere, maşini de spă mai mult faza proiectare- liste; 10,45 <
a afirmat cu justeţe tova lat, maşini de cusut etc.), execuţie, să fim tot timpul viziunii; 1
răşul Nicolae Ceauşeseu la solicitate şi apreciate la in pas cu progresul teh ştiri; 11,05
Conferinţa Naţională a export. în 1982 a livrat nic pe pian mondial". copiilor, t 11
partidului — ne revine suplimentar, la export, pe într-adevăr, pentru asi 12.00 Bulctii
sarcina de mare răspunde devize libere, îndeosebi în milarea în acest an a ce Din conioa
re de a susţine din toate semestrul al II-lea, produ lor 450 de repere auto, 12,25 Orizon
puterile acest efort finan se în valoare de aproape este nevoie de abnegaţie Avanpremic
ciar, valutar al statului. 12 milioane lei, cu un curs şi dăruire, de mobilizarea 13.00 Dc la
Şi în 1982 s-a desfăşurat de revenire foarte bun. tuturor eforturilor umane, Fotbal: Ror
o activitate fructuoasă la — Sîntem conştienţi că tehnice şi materiale de 17.00 Buleti
capitolul „repere auto", în acest an avem sarcini care dispune „Chimica" O- Tribuna ro
planul la produse noi şl mult mai sporite de asi răştie. Dar oamenii mun cîntccele s,
reproiectate fiind depăşit milări şi la export — spu cii de aici au dovedit de contempora
cu aproape 20 milioane nea Ioan Ferşedi, şeful atitea ori că sînt capa limbii rom
bili de realizări mari, aşa serii; 19,45
lei. Au fost asimilate şi in secţiei piese auto — şi ac incit există convingerea
troduse în fabricaţie 89 de ţionăm cu toată capacita Ia A la Z:
că şi în acest an îşi vor nai * Scări
repere auto, în valoare to tea noastră de muncă şi realiza şi depăşi prevede O zi Intr-i
tală de peste un milion de creaţie să le îndepli rile de plan. „Anul tre I.M. Paroşeni, sectorul IV. Schimbul Iui Alexandru Szabo din brigada condusă dc gini alese
dolari. în acest an, sarci nim integral, la înalt nivel cut ne-am angajat să asi Ioan Daniel depăşeşte constant sarcinile de plan. Foto : V1RGIL ONOIU randot" dc
nile sînt mult mai mari. calitativ. milăm componentele po- 5.00 Nou s
T1MIŞOA
tiu dc ştir
Păstrarea frumuseţii
prioritar' in
CONSILIUL POPULAR - ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA, Lucrări care hotărăsc soarta recoltei terea prod
cli; 18,45 1
(Urmare din pag 1] Serioase senine de între oraşului ! cial-politici
P E N T R U O B Ş T E şi consiliile populare se cu îmbunătăţirea compozi (Urmate din pag. 1) Nicolae C<
bare se ridică în legătură
Realitatea
preocupă cu mai multă ţiei floristice a pajiştilor. nesecat d<
răspundere de curăţarea şi Deşi s-a prevăzut să fie tei artere şi, după cum
Primăria in fruntea tuturor acţiunilor rale. Din cete peste 2 400 făcute supraînsămînţări, şi vedeţi, am executat o bu
fertilizarea pajiştilor natu
nă parte din munca bru
acestea pe suprafeţe destul
hectare păşuni fertilizate, de restrînse, nu s-au asi tă". Se aflau, printre cei
economice, de autoaprovizionare şi gospodăreşti mai mult de jumătate se gurat seminţele necesare care mînuiau târnăcopul,
găsesc în comuna Bretea de leguminoase. Scheiber Andrei, Samson DEVA :
— în cuvîntarea rostită — La ce măsuri vă re rea autoconducerii şi auto- Română. Pe lingă forma Cornel Nemet, inginerul Faur, Vasile Oiegaru, Pe triaj; Fam
pe Broadu
la marele forum al demo feriţi ? aprovizionării teritoriale. ţia de mecanizare consti şef al C.A.P. Nădăştie, ne tru Baran. NEDOARA
craţiei socialiste din 18—19 — în primul rînd am re Cum acţionaţi în acest tuită în acest scop, la spunea că şi la această u- în cartierul Micro 7 seriile I-II
februarie a.c., tovarăşul văzut amplasarea culturi sens ? C.A.P. Slncrai, Bretea Stre- nîtate s-au întreprins une constatăm că zonele verzi, din povesl
Citev
tul);
Nicolae Ceauşeseu spunea : lor, veghind ca toată su — Am alcătuit echipe — iului, Boşorod şi in alte le acţiuni la fertilizarea şi în marea lor majoritate lui I. Ol
„Am deplina convingere că prafaţa de teren ce poate din deputaţi şi cetăţeni — unităţi, au fost mobilizaţi curăţarea pajiştilor natura sînt împrejmuite cu gard Bonner £
toate consiliile populare, fi cultivată să fie pusă în care se deplasează pe la la fertilizări şi cooperato le, dar există o restanţă viu. „împreună cu cetăţe r>>!); pet
. (Unire;
toţi participanţii la confe cultură, să nu rămînă nici fiecare gospodărie şi stau rii. Curăţarea fîneţelor s-a de peste 200 ha la fertili nii — ne spunea deputatul _>uldozerul
rinţa pe ţară întoreîndu-se un petec de pămînt ne de vorbă cu toţi cetăţenii realizat pe 800 hectare. A- zarea fîneţelor din cauza Vasile Dejcă — am plan LUPENI:
la locul lor de muncă vor lucrat. în al doilea rând pe tema necesităţii de a ceste rezultate nu pot fi lipsei de îngrăşăminte chi tat pînă acum 300 bucăţi ou 300 kn
VULCAN:
acţiona cu întreaga hotă- am acordat o mare atenţie încheia contracte pentru considerate însă nici pe mice. De asemenea, deşi tuia şi 100 de ienuperi, lui Romm
rîre pentru îndeplinirea fertilizării terenului. La livrarea de lapte, carne, departe ca satisfăcătoare, s-a stabilit să fie făcute materiale puse la dispo LONEA: V
sarcinilor de mare răspun ora actuală avem fertili lină ş.a. Pînă în prezent impunîndu-se ca la aceste suipraînsămîn ţări cu grarni- ziţia noastră de către con le I-Il (M
dere ce le revin...". Cum zată chimic toată suprafaţa s-au încheiat contracte acţiuni să fie mobilizaţi nee şi leguminoase pe 100 siliul popular". LA : Regi 1
(Muncitore
acţionează consiliul popu cultivată în toamnă cu pentru întreaga cantitate toţi locuitorii satelor şi hectare fineţe, acţiunea ...Pe bulevardul „Dacia" SA: Zboai
lar pentru înfăptuirea aces grîu şi orz. Pe terenurile de lapte, pentru miei şi crescătorii de animate, aşa este sortită să rămînă doar şi pe strada Avram Iancu citoresc);
tei indicaţii, tovarăşe Ioan ce le vom semăna în pri lină stabilite pe 1983. în cum a stabilit Conferinţa ca o simplă intenţie, de se efectuau tăieri de co rul roşu
C
BRAD:
Căstăian, primar al comu măvară am transportat şi intenţia noastră este să ne pe ţară a preşedinţilor con oarece procurarea seminţe recţie la arborii ce măr (Steaua
nei Romos ? împrăştiat peste 1 360 to realizăm sarcinile la toţi siliilor populare. Concomi lor este incertă. Anemic se ginesc trotuarele; pe bu BARZA:
(Minerul);
— Am început cu e- ne îngrăşăminte naturale. indicatorii. tent este necesar să se pu porneşte şi la alte lucrări levardul „Rusca" şi cen pidul 34
la bora rea unui program Am organizat acţiuni de — Primăria are datoria nă un accent deosebit pe pe pajişti cum sînt: asi trul civic era în curs o meu Aii
concret, însuşit de co curăţare a fîneţelor şi pă să fie cel mai de seamă calitatea lucrărilor de a- gurarea a două adăposturi, amplă lucrare de sistema GEOAGIU-
munişti, de către toţi şunilor, avînd acoperită gospodar al localităţii. Ce mellorare a pajiştilor na amenajarea taberei de va tizare şi dirijare a circu porară (C
locuitorii comunei. Cuvîn- pînă acum o suprafaţă de se va realiza în Romos în turale. ră şi altele. laţiei. HAŢEG: '
BRA
cia);
tarca tovarăşului Nicolae 280 ha. Vrem ca în acest acest domeniu ? Există, după cum am LAN: G l
Ceauşeseu, Rezoluţia Con an să producem în între — Se lucrează la termi Răspuns la întrebările cititorilor constatat, interes din par (Casa de
ferinţei au fost larg şi a- gime toate furajele de oa narea blocului de locuinţe PREVEDERI LEGALE PRIVIND REGIMUL tea consiliului popular pen RIA: Şapt
ILIA:
Tar
profundat dezbătute în re are nevoie zootehnia de la complexul Vaidei, TĂIERII ANIMALELOR tru conducerea şi îndruma lui (Lumii
toate organizaţiile de comunei. pe care-1 vom da în folo rea activităţii de gospodă
partid, în adunările cetă — Avînd ca obiectiv sinţă pînă la 1 Mai. Tot Art. 27. — Constituie fără examen trichinelo- rire a municipiului în an
ţeneşti, cu care prilej s-au principal sporirea produc în acest an vom termina contravenţie la normele scoplc a cărnii provenite samblul ei. în mare parte
cristalizat şi modalităţile ţiei agricole, n-aţi neglijat construcţia căminelor cul privind regimul tăierii de la porcii tăiaţi pentru el se bucură de sprijinul
de lucru pentru traducerea celelalte sarcini ? turale din Romos şi Romo animatelor următoarele care acest examen este comitetelor de cetăţeni, al
în viaţă a sarcinilor ce ne — Bineînţeles că nu. Ne şel şi a unei grădiniţe în fapte, dacă nu sînt să- obligatoriu potrivit nor asociaţiilor de locatari şi Pentru ;
revin. Direcţia principală preocupă sporirea numă ^satui Vaidei. Pentru dez vîrşite în astfel de con melor sanitar-veterinare î unităţilor socialiste. . Nu Vremea v
de acţiune este sporirea rului de animale în gospo voltarea sericiculturii vom diţii Incit, potrivit legii e) contractarea sau a- însă peste tot şi nici în moaşă cu
producţiilor agricole. Pe ra dăriile populaţiei. Vrem să planta 1 ha de duzi. Vom penale, constituie infrac chiziţionarea bovinelor toate cazurile. Deşi străzi noros. i
precipitaţi
ţiune :
za comunei există patru ajungem ca fiecare familie acorda, de asemenea, o destinate tăierii sau în- le fuseseră măturate de ploaie, cr
cooperative agricole — la să crească cel puţin o vacă, preocupare mult sporită a) tăierea femelelor grăşării, precum şi a căr dimineaţă, după numai caracter <
Romos, Romoşel, Vaidei şi un porc, oi. în această pe gospodăririi şi înfrumuse gestante, altele decît ce nii de bovine rezultată cîteva ore, pe alocuri erau va sufla r
silicări te
Pişchinţi — şi o asociaţie rioadă se inmînează fiecă ţării comunei. te menţionate la art. 26 ; din tăierile provocate de împrăştiate hîrtii, mucuri 50—70 km
economică intercooperatis- rei gospodării planul de Obiectivele ce le avem b) tăierea porcinelor, o- situaţiile prevăzute la de ţigări, chibrituri, alte Temperaţi
tă pentru creşterea vacilor producţie pe 1983. Vom a- în vedere sînt mult mai vinelor şi caprinelor la do art. 9, bună pentru con resturi, deşi numai de o fi cuprin
grade, iar
cu lapte. C.A.P. Romos şi naliza lunar în biroul exe numeroase decît cete la miciliul deţinătorilor, fă sumul uman, în alte con zi fuseseră afişate anun tre 7 şi
C.A.P. Vaidei au obţinut cutiv al consiliului popu care m-am referit. Primă ră certificarea stării să diţii sau de către alte ţuri in locurile de afişaj
La munl
recolte bune în fiecare an, lar planul de monte şi fă- ria se va situa, ferm, în nătăţii .animalului sau cu persoane fizice ori juri acestea erau deja rupte, bătoare c
celelalte unităţi agricole tărl urmărind, totodată, fruntea obştii, onorîndu-şi încălcarea normelor obli dice, decît cele prevăzu împotriva unor astfel de cădea |
însă nu şi-au realizat sar îmbunătăţirea activităţii încrederea acordată de gatorii de igienă ; te la art. 6 şi 7 ; atitudini, ale acelor indivizi sub form
f)
tăierea animalelor
cinile de plan. Consiliul sanitar-veterinare. masele de oameni ai mun c) tăierea animalelor în destinate fondului de stat care nu ştiu şl nu vor să averse de
va. sufla
popular a hotărît să se la — Un alt obiectiv la ca cii. „Cu primăria în frun abatoare şi secţii de tă ştie ce este conştiinţa ci nă la 70
de carne, sub greutatea
măsuri care să asigure re s-a referit tovarăşul te" nu este şi nu va fi la iere de către persoane minimă stabilită, cu ex vică să formăm opinie co nord. Loc
obţinerea unor rezultate Nicolae Ceauşeseu este Romos o lozincă, ci o rea neautorizate j cepţia celor prevăzute la lectivă. Să nu-i lăsăm să la ceaţă,
serviciu :
superioare în toate unită creşterea contribuţiei loca litate. d) punerea în consum art. 9 şi art. 11, alin 2, nesocotească munca alto
ţile agricole. lităţilor rurale la înfăptui TRAIAN BONDOR ra !