Page 33 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 33
Vizita de lucru a tovarăşului
Nieolae Ceauşescu In unităţi
petroliere din judeţul Prahova
T o v a r ă ş u l Nieolae Ceauşescu în scopul creş tori, locuitori ai oraşului
Ceauşescu, secretar gene terii mai puternice a pro au făcut secretarului gene
ral al Partidului Comunist ducţiei de hidrocarburi, ral al partidului o caldă
Român, preşedintele Repu astfel îneît să se realizeze şi entuziastă primire.
blicii Socialiste România, mai devreme obiectivul T o v a r ă ş u l Nieolae
a făcut, miercuri diminea stabilit de Congresul al Ceauşescu a fost întâmpi
ţa, o vizită de lucru în u- XH-lea al P.C.R. privind nat de tovarăşul Virgil
ni-tăţi petroliere din jude asigurarea independenţei Cazacu, prim-secretar al
ţul Prahova. energetice a patriei. Au Comitetului judeţean Pra
Vizita tovarăşului Nieolae fost analizate, la faţa lo hova al P.C.R., de membri
Ceauşescu în unităţi ale cului, rezultatele obţinute ai conducerii institutului.
industriei de petrol se prin aplicarea acestor mă T o v a r ă ş u l Nieolae
înscrie în cadrul preocu suri care asigură creşterea Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi
părilor constante ale se răspunderii tuturor oame din conducerea partidului
cretarului general al parti nilor muncii din această şi statului nostru sînt in
dului de a ridica nivelul ramură pentru îndeplinirea vitaţi să viziteze o repre
întregii activităţi în sec sarcinilor de plan şi lega zentativă expoziţie, orga
toare de primă importan rea retribuţiei personalului nizată la Intrarea în insti
ţă ale economiei naţionale muncitor direct de rezul tut în care sînt reunite o
de care depinde nemijlo tatele activităţii fiecăruia serie de realizări obţinute
cit progresul susţinut şi în sporirea producţiei de de colectivul de atol în
multilateral al patriei. ţiţei şi gaze, influenţa a- activitatea de cercetare în
în centrul dialogului se cestui sistem de retribuire domeniul forajului sonde
cretarului generai al parti asupra realizării producţi lor şi extracţiei de ţiţei şi
dului cu factori de răspun ei, acţiunile ce urmează a gaze.
O brigadă de mineri - tehnicieni dere din ministerul de fi întreprinse in continua Directorul general al in
cu specialişti şi
resort,
re în scopul ridicării efi
muncitori, au stat proble cienţei economice a între stitutului, Gheorghe Aldea,
informează că activitatea
îm aceşti ani, de cînd Nieolae Voin, directorul gîndiim că agregatul tale me privind modul în care gii activităţi.
-mecanizarea a pătruns tehnic al minei. O bri în steril şi armează o ga se aplică programul de Primul obiectiv al vizi acestuia este îndreptată
puternic în mineritul Văii gadă care lucrează şi stă- lerie cu diametrul de 4,8 organizare superioară a tei a fost Institutul de cer spre punerea în valoare
de noi rezerve de zăcă
Jiului am avut deseori pîneşte cu pricepere unul metri. activităţii, de creştere a cetări şi proiectări pentru minte de ţiţei şi gaze. Se
prilejul să ne convingem dintre cele mai moderne, Andrei Tokoş te impre producţiei de ţiţei şi gaze, petrol şl gaze din Cîmpina.
de avantajele ei, de mai mari şi automatizate sionează de la început program elaborat din ini La sosire, numeroşi petro arată că, avîndu-se în ve-
schimbările pe care le-a utilaje din mineritul eu prin forţa ce o degajă ţiativa tovarăşului Nieolae lişti, cercetători şi munci
adus în munca şi viaţa ropean, unic, deocamdată, întreaga-i făptură. Mic (Continuare in pag. a 4-a)
minerilor. Dar parcă nici în ţara noastră, combi de stat, dar lat în spate.
odată n-am simţit mai na de înaintare în steril Ca o stâncă. Spre deose
profund, n-am înţeles atît cu tăiere în secţiune pli bire de muncă, se urneş
de clar rolul benefic al nă — DEMAG. te mal greu la vorbă. CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA
mecanizării şi automati ...Iată-ne, deci, împreu Insistăm. ' *■" ' * *' riV-;:rJVvV., a --------
zării în subteran, revo nă cu maistrul mecanic — D-apoi ce să vă zic.
luţia pe care a provo Ion Jocea, la puţul nr. 4, Sîntem 30 de ortaci în Sarcinile fiecărei unităţi agricole —
cat-o în conştiinţa mine în colivia care ne coboa brigadă. Olteni, moldo
rului, în statutul său, ră la orizontul 400. Dru veni, maghiari, momîr-
ca într-una din, zilele tre mul parcurs prin galerii lani de aici, de pe Jiu. îndeplinite ireproşabil!
cute cînd am petrecut cale de o oră şi jumă Da, sîntem ca o familie.
mai multe ceasuri în ga tate pînă la „gura de Şefii de schimb sînt toţi
leriile minei Uricani, ală sac“ unde munceau or foarte buni la treabă. Şl
turi de ortacii din briga tacii lui Tokoş a fost fă Vasile Răucescu şi Kacso DE LA COMANDAMENTUL JUDEJEAN PENTRU COORDONAREA
da lui Tokoş Andrei. ră incidente, dar plin de Laszlo şi Ion Irimie, şi ACTIVITĂŢII DIN AGRICULTURA
O brigadă formată din învăţăminte în materie Laszlo Islay. Pe toţi mă
mineri, electricieni, lăcă de minerit. De la mais bizui la fel. Iar combi
tuşi, electronlştl chiar, tru am aflat că brigada na... oho, combina, nu Ieri, Comandamentul judeţean pentru agricole cu nutreţuri, acolo unde nu sînt
de fapt o brigadă de de la DEMAG a început mai s-o vedeţi ce „ştie" coordonarea activităţii din agricultură a asigurate cantităţile necesare pînă la ie
minerl-tehnicleni, în care, acest an în forţă, reali- face. Şi cum arată, după analizat stadiul îndeplinirii sarcinilor de şirea la păşunat, constituie probleme ce
începînd cu TBkoş An zînd în ianuarie o avan plan în sectorul zootehnic şl ai lucrărilor trebuie soluţionate operativ şi cu întrea
drei, toţi sînt meseriaşi sare de 130 ml, iar în fe MIRCEA LEPĂDATU din campania agricolă de primăvară, sta ga răspundere, la nivelul fiecărui consi
de înaltă clasă — aveam bruarie de 140 ml, rezul bilind măsuri concrete menite să asigure liu unic agroindustrial. Cu sprijinul coo
să aflăm de la inginerul tate foarte bune dacă ne (Continuare în pag. a 2-a) înfăptuirea obiectivelor din programul de peraţiei de producţie, achiziţii şi desfa
autoconducere şi autoaprovizionare teri cerea mărfurilor să fie acoperit deficitul
torială. existent la fibroase, iar unităţilor care
au stocuri insuficiente de furaje să li se
CREŞTEREA EFECTIVELOR dirijeze cu prioritate ciocălăi şi alte nu
ŞI A PRODUCŢIEI ANIMALIERE — treţuri.
OBIECTIV PRIORITAR • în fiecare fermă zootehnică să fie
întronată ordinea şi disciplina în desfă
® O atenţie deosebită se impune să fie şurarea întregii activităţi, punînd accen
acordată organizării judicioase a repro tul pe organizarea şi conducerea judici
ducţiei la toate speciile de animale, ur oasă a selecţiei, pe creşterea în cele mai
mărind • ridicarea indicelui de natalitate bune condiţii a tineretului femei desti
şi realizarea efectivelor planificate din nat reproducţiei şl îngrăşării.
prăsită proprie. Organele agricole jude • în fiecare unitate agricolă şi locali
ţene, consiliile populare, conducerile uni tate trebuie organizate acţiuni largi, cu
-
tăţilor agricole şl fermelor zootehnice, participarea tuturor cetăţenilor, pentru
precum şi cadrele din reţeaua de repro ridicarea potenţialului productiv al pajiş
ducţie şi saniitar-veterinară au datoria să tilor naturale şi asigurarea din producţie
se preocupe cu întreaga răspundere de proprie a întregii cantităţi de furaje ne
realizarea, pînă la 20 martie a.c., a mon cesare în perioada viitoare de stabulaţie.
telor ia toate animalele apte pentru a da « Defrişarea vegetaţiei lemnoase nefo
produşi în acest an. lositoare, distrugerea muşuroaielor, supra-
e Recuperarea restanţelor înregistrate însămînţărlle şi fertilizarea pajiştilor re
la efective necesită măsuri hotărîte pen prezintă acţiuni care trebuie realizate pe
tru evitarea oricăror pierderi şi ieşiri di» toate suprafeţele planificate şi la un ni
efectiv, urmărind îndeaproape situaţia vel calitativ corespunzător.
tătarilor la bovine şi ovine, printr-un ® în vederea sporirii producţiei de
control permanent al activităţii din fie furaje, să fie evitat păşunatul timpuriu
T.M. Lupeni. Şeful de brlgadi Victor Butnaru, de la sectorul V, împreună cu cîţlva care fermă. pe fîneţele naturale ; se vor desţeleni şi
ortaci discută mulţumiţi după un „şut“ în care şi-au depăşit sarcinile . de extracţie. ® Gospodărirea cu chibzuinţă a furaje
Foto : CRISTIAN ŞTEFAN lor şi organizarea întrajutorării unităţilor (Continuare în pag. a 2-a)
Rezultate notabile, dar şi posibilităţi lărgite de afirmare Plenara Consiliului Uniunii judeţene a C.A.P.
Ieri a avut loc, la Deva, sarcinilor economtoo-finan-
întreaga activitate de pentru găsirea şi aplicarea zultate remarcabile: un cu caracter tehnic, con plenara Consiliului Uniu ciare de către unităţile a-
creaţie ştiinţifică şi tehni în producţie a soluţiilor spor de producţie de aproa cursuri pe profesii, vitri
că desfăşurată în între care vizează reducerea con pe 11 milioane lei, redu ne ale calităţii şi expozi nii judeţene a C.A.P. gricole cooperatiste şi aso
prinderile şi institutele de sumurilor de materii prime cerea cheltuielilor de pro ţii, proiecţii de filme, re La lucrările plenarei a ciaţiile economice în anul
cercetare - proiectare ale şi materiale, energiei elec ducţie cu peste 11 milioa ferate de specialitate, pre participat tovarăşul Marin trecut, cit şi aspecte ale
municipiului Deva a fost trice şi combustibililor, ne lei şi un spor de bene cum şi diferite studii pe Vasile, preşedintele Uniu întăririi democraţiei coo
orientată în anul 1982 spre recondiţionarca şl introdu ficii de 3 170 000 lei, pre probleme tehnice.
soluţionarea unor proble cerea în circuitul produc cum şi reducerea Importu Evidenţiem pe această nii Naţionale a Cooperati peratiste. în problemele a-
me aflate în strînsă legă linie preocupările susţinu velor Agricole de Produc nalizate au fost aprobate
tură cu obiectivele şi sar In activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică te şi rezultatele bune ob ţie. măsuri corespunzătoare
cinile stabilite de Congre ţinute de comisiile de Plenara a dezbătut ra pentru îmbunătăţirea ac
sul al XlI-lea al partidu din municipiul Deva creaţie de la I.E.C. Mintia,
lui, aduse în actualitate G.I.G.C.L., I.M.C., I.R.E., portul asupra îndeplinirii tivităţii de viitor.
de plenara din iunie a tiv a unui volum sporit de lui cu mal bine de 2,5 mi T.C.H., I.C.I.T.P.L.C.I.M.,
C.C. al P.C.R. piese de schimb şi suban- lioane lei valută. C e n t r a l a minereurilor,
Din cele 478 teme asu samble, creşterea mai ac în scopul activizării şi
mate de comisiile de crea centuată a productivităţii stimulării activităţii comi IOAN VASILE PETRI LAI
ţie din unităţile producti muncii. Prin acţiunile în siilor de creaţie şi ale In şeful sectorului
ve şi institute şi-au găsit treprinse de comisiile de ginerilor şl tehnicienilor, muncii politice de masâ
rezolvarea 457, cărora li se creaţie şi cele ale ingine în cursul anului- trecut au la Comitetul municipal
adaugă 10 invenţii şl 8 ino rilor şi tehnicienilor au fost fost organizate 51 mese de partid Deva
vaţii. cuprinşi peste 5 800 oameni rotunde, 19 simpozioane,
‘Prioritar s-a acţionat * ai muncii, obţinîndu-se re 62 dezbateri şi conferinţe (Continuare in pag. a 2-a) IN PAGINA A 3-A •
