Page 34 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 34
SÎÎIÎJGÎS'M 3bjL 55îTO»4 ttkiv.
*alâ m l cm i
V
CONSFĂTUIRE DE LUCRU
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ!
g LA C.C. AL P.C.R.
u
ş
% ;d t. Ceauşescu, secretar general mentele de dragoste, sti scopul organizării superi
ă
l Nicolae
a
r
v
T
o
a
oare a activităţii în indus
mă şi recunoştinţă pe ca
S O C I A L I S M U L al Partidului Comunist Ro al petroliştilor le nutreşte, cu pregnanţă revoluţionar,
petrolului
ilustrează
tria
re puternicul detaşament
caracterul
mân, preşedintele Republi
novator
şi
asemenea întregului popor,
cii Socialiste România, a
propriu concepţiei secreta
faţă de conducătorul iubit
participat, joi, 10 martie,
la consfătuirea de lucru cu
vizînd perfecţionarea ca
nostru. *
cadre de conducere şi alţi al partidului şi statului rului general al partidului
Consfătuirea a analizat
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C oameni ai muncii din in modul în care au fost a- drului organizatoric al
muncii în toate sectoarele
dustria petrolului.
Ş l A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N Organizată din iniţiativa plioate indicaţiile condu economice de care depinde
secretarului general al cerii partidului referitoare progresul permanent şi
partidului, consfătuirea a la reorganizarea activităţii multilateral al patriei.
reunit membri ai Consi de foraj-extracţie. S-a dat Participanţii au subliniat
Anul XXXV, nr. 7 878 VINERI, 11 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani liului Naţional al Oameni o înaltă apreciere contri că aceste măsuri, larg dez
lor Muncii care îşi desfă buţiei determinante a tova bătute în unităţile Minis
şoară activitatea în dome răşului Nicolae Ceauşescu terului Petrolului, au întru
niile extracţiei de ţiţei, ga la elaborarea programului nit adeziunea tuturor pe
ze şi geologie, ai Consiliu de creştere mai puternică troliştilor, care şi-au ex
lui de conducere al Mi a producţiei de ţiţei şi ga primat convingerea că ele
nisterului Petrolului, spe ze naturale faţă de sarci vor determina îmbunătăţi
cialişti din Ministerul Geo nile iniţiale ale cincinalu rea substanţială a muncii,
logiei, secretari cu proble lui, la stabilirea măsurilor importante mutaţii calita
me economice ai comite ce se impun pentru reali tive menite să asigure în
telor judeţene de partid, zarea integrală a prevede deplinirea integrală a ac
directori ai trusturilor şi rilor acestui program a- tualelor prevederi cu pri
doptat de Conferinţa Na
vire la creşterea producţiei
schelelor, şefi ai brigăzilor
Toate sectoarele — angajate de producţie petrolieră şi ţională a partidului, astfel de ţiţei şi gaze naturale.
incit obiectivul fixat de
al brigăzilor de foraj, se
în discuţii s-a evidenţiat
cretari ai organizaţiilor de
In creşterea producţiei partid şi preşedinţi ai co Congresul al Xll-lea al faptul că recentele măsuri,
P.C.R., privind asigurarea
aplicate în întreaga indus
independenţei energetice a
mitetelor sindicale din u-
nităţi petroliere. ţării, să fie înfăptuit mai trie petrolieră, asigură e-
început de martie, mina Minerii au timp să ex extras 5 500 tone cărbune La sosirea în sala Ladio- devreme. liminarea unor verigi or
Lor».ea. A trecut mai bine tragă cărbune şi să-şi re şi, respectiv, 4 500 tone, televiziunii, locul de des în raportul prezentat de ganizatorice intermediare,
de o lună de la aplicarea zolve şl alte probleme în contribuind hotărîtor la făşurare a lucrărilor, tova ministrul petrolului, ca şi apropierea activităţii de
noilor măsuri privind per abataje, aprecia maistrul depăşirea planului pe sec răşul Nicolae Ceauşescu a Ln euvîntul participanţilor conducere de procesul pro
fecţionarea activităţii In principal miner Ioan Gră tor. fost intimpinat cu deose la dezbateri, s-a subliniat ductiv şi deplasarea unui
minerit. Timp suficient dinar, de la sectorul III. Rezultate bune au reu bită căldură, cu multă în în mod unanim că noile număr sporit de specialişti
pentru... primele concluzii. — Noi exploatăm falia şit şl alte brigăzi. Dorinţa sufleţire, toţi cei prezenţi măsuri iniţiate de tovară
Patru din cele şase sec a II-a, sub orizontul 460 — de a extrage cît mai mult reafirmînd vibrant senti- şul Nicolae Ceauşescu in (Continuare în pag. a 4-a)
toare ale minei şi-au rea reliefa interlocutorul. A- cărbune, de a obţine cîş-
lizat şi depăşit sarcinile de vem abataje mari, bune. tigurl frumoase este o ca
plan în luna februarie, Frontalele au pînă la 65 racteristică generală pen
după cum urmează : sec m. La trei zile minerii scot tru formaţiile de lucru de
torul I eu 1 378 tone, III două felii, iar în a patra la I.M. Lonea. După prima
cu 413 tone, IV cu 3118 săptămînă a lunii martie
tone, V cu 336 tone. Sînt — în frunte se situează
condiţii create ca, în scurt colectivele sectoarelor I,
timp, toate sectoarele să I.M. LONEA VI şl IV — se poate a-
extragă peste plan. precia că sînt condiţii ca,
Tovarăşul Augustin Gru- în continuare, toate colec
ber, secretar adjunct al îşi creează condiţii să taie tivele de muncă să-şi de
comitetului de partid al o felie pe zi. Cele mai bu păşească în mod ritmic
întreprinderii, sublinia că ne rezultate aparţin for prevederile de plan, să ri
s-a creat un cadru propi maţiilor conduse de Ion dice mai sus ştacheta pro
ce, mobilizator pentru rea Cojocaru, Dragoş Teleagă, ducţiei de cărbune extras
lizarea şl depăşirea sarci Costache Bîgu, iar la pre suplimentar pe întreprin
nilor. Schimburile şi bri gătiri a lui Va sile Pînza- dere.
găzile s-au echilibrat din ru, care execută o atacare LIVIU BRAICA
punct de vedere al forţei pentru o felie nouă, la
de muncă, disciplina s-a nr. 63. Pe Amenajarea
întărit, timpul efectiv de — Am lucrat cu posturi hidroenergetică
lucru în abataje este folo sub efectiv — arăta Aurel Rîu Mare-Rctezat
sit integral, iar aprovizio Moruş, şeful sectorului V.
narea cu cele de trebuin Totuşi, munca a decurs UN CÎNTEC AL
ţă a fronturilor este ritmi foarte bine. Am dat căr LUMINII NĂSCUTE
că, mai bună. Puţine sînt bune peste plan. Brigadie DIN APE C.S. „Victoria* Călan, secţia modclărlc. Echipa de modelor! condusă de Alexandru
brigăzile care nu reuşesc rii Ludovic Repaş şl Du (pag. a 2-a) Ghllea. echipă fruntaşă In Întrecere, în timpul execuţiei unui nou model.
în aceste condiţii să-şi mitru Ene, deşi n-au avut Foto: VIRGIL ONOIU
realizeze sarcinile planifi poziţie favorabilă, s-au
cate. mobilizat exemplar, au
fertilizări. S-au aplicat în
grăşăminte chimice la cul
\m 'Xi r\‘ Ă :
i ' 2
i k
n
' * ...wa*'’ n
: C4M|ANIA AQRICOI
Cartea de muncă • Â '• k A A k . l l A - a | , A A DE; PRIMA^Ak^. turile de trifoliene, pe 46
de hectare fineţe naturale,
la culturile de grîu şi orz,
— Tu, tu şi... tu (o ară ne-am dus, colea, la ba Mobilizare susţinută pentru existînd condiţii ca pînă
tat şi spre mine directoru'), racă, lingă pădure, la „gra la 15 martie a.c., această
daţi hirtiile Încoace, la sem fit". Păi şi baraca era lu lucrare să fie finalizată,
nat ! Vă angajez. Cu voi, cru mare dacă o prindea!. în ziua cind am fost pre
ceilalţi n-am ce tace. Mo, Şi după vreo şapte ani, încadrarea lucrărilor in grafic zenţi ln unitate, o echipă
mina nu e „toaie-verde". după ce s-a mai ridicat de cooperatori condusă de
Eu am nevoie de oameni Lupeniul, am primit şi noi Zilnic, pe ogoarele Coo fire ce sc vor obţine din re irigării unei suprafeţe Emilia Stan, din care au
care să lucreze, nu să-i apartament. Greu a fost, perativei agricole din Brad solar, astfel asigurîndu-se de peste 50 de hectare, si făcut parte Păscuţa Roşea,
bată vintu, $â-i ţină lopata dar a trecut. Acuma ori se acţionează cu răspunde condiţii ca o parte din a- tuate în locul numit .,Să- Ileana Jurca, Ana Raţ,
pe ei. Eram şi eu ceva mai cine vine la mină, gata* / re pentru asigurarea unor cestea să fie puse la dis veşti". Alături de legumi Cosfcan Şchiopa, Petru Da
mărişor, da nu cine ştie ce. se dă şi casă ! baze temeinice viitoarei poziţia cultivatorilor de le cultori, din rîndul cărora vid, Aurel Nan, Maria
Insă am tras că ştiam că David Ruţâ a rămas la recolte de legume, cereale gume din oraş. Pentru a- se evidenţiază brigadiera Giurgiu, Lia Raţ şi Raveca
la poartă găseşte directo mină. A absolvit şcoala de şi furaje. Cîteva aspecte coperirea întregului nece Geta Udvar, cooperatorii Nan, a reuşit să aplice în
rul oricind 3—4 in locul maiştri. Este şei de schimb de muncă sînt edificatoare sar de răsaduri la toate Maria Nistora, Maria Pas- grăşăminte chimice pe 5
meu,.. in brigada lui Blaga. Lu în acest sens. sortimentele, cît şi a creă cu, Voichiţa Ciocan, Auri hectare ocupate cu orz şi
Povestea şeful de schimb crează pe un complex me în sera unităţii, 4 000 mp rii disponibilităţilor de va ca Popa, Elena Rus şi al 6 iîa cu fîneţe naturale.
David Rufă. Da, mina n-a canizat, intr-un abataj cu sînt destinaţi culturilor de lorificat se vor amenaja ţii participă în zilele de Acţionând cu răspundem
fost „toaie-verde". Căldu o lăţime de 105 metri. Să castraveţi şl tomate, care încă 1000 mp răsadniţe în producţie la efectuarea lu şi pricepere la efectuarea
ră mare sub pâmint, cu tot tai la cărbune ! De fie promit o recoltă bună In strat rece. în vederea ob crărilor în legumicultură lucrărilor de sezon pe o-
gura năclăită de praf şi care dată cind ii vine un primul ciclu de producţie. ţinerii unor producţii spo şi personalul TESA al coo goare, cooperatorii din
hainele de sudoare, cu ortac nou şi cind vede că Tot aici, pe 1000 mp s-a rite de legume la hectar, perativei. Brad asigură temelii trai
mîinile încordate pe coada acesta e deja cu un... pi organizat producerea răsa se acţionează intens, cu Preşedintele unităţii Mir- nice recoltei acestui an la
toate culturile, creînd ast
„inimii", cu lemnu-n circă cior In tren, nu uită să-l durilor pentru legumele sprijinul acordat de lu cea Oprişa este prezent zil fel condiţii, ca şi în anul
povestească prin cite a tre timpurii — îndeosebi văr- crători de la I.M. Barza, nic la punctele de lucru
şl cu ortaci mai bătrini ce zoase şi gulioare. Se vor pentru efectuarea unor lu din cîmp, urmărind în anterior, pentru obţinerea
cut el. Le arată că mina
coborau in abataj cu „pun produce cel puţin un mi crări de îmbunătăţiri fun deaproape calitatea lucră unor însemnate venituri
nu mai e ce-a fost, le do băneşti şi beneficii.
ga cu sfinţi" pentru a dţe lion de fire «ăsaduri, la ca ciare. Accentul este pus pe rilor. în ultimele zile s-a
vedeşte că dacă muncesc, re sc adaugă alte 200 000 crearea condiţiilor necesa acţionat cu forţe sporite la NICOLAE TÎRCOB
„beşteli" cu ei cind li se
se lac oameni. Unii l-au
părea că o laşi mai moale.
înţeles şi au rămas. Dacă Martie — luna pomiculturii
Eh, toate astea au fost
au norocul să dea peste
odată. Atunci mi-am făcut
acest dascăl din subteran ACEEAŞI ATENŢIE curs de executare tăierile alţii lucrează sub condu te cu înfiinţarea planta
prima mea carte de mun ÎNGRIJIRII LIVEZILOR şi fertilizarea cu îngrăşă cerea şefului de fermă Pe ţiei, caprele au fost lăsate
sau de alţii ca el, cu sigu
că... La Lupeni am lăcut-o, ŞI POMILOR RĂZLEŢI minte chimice. Tot aici tru Bolea. Aceeaşi atenţie în voie să facă „tăierile"
ranţă vor rămine.
de la Lupeni o scot cind s-au făcut fertilizări cu în privinţa îngrijirii se pe care ar fi trebuit să le
Să ai ambiţia să-ţi scoţi Pomicultorii din Brad îngrăşăminte organice şi acordă şi pomilor răzleţi. execute cooperatorii (!). De
mă pensionez. Dacă stau
cartea de muncă de acolo acordă atenţie sporită rea arături pe aproape jumă o situaţie mai bună nu se
şl mă gindesc parcă totuşi lizării producţiei de fruc tate din suprafaţa stabi ÎN SEAMA... CAPRELOR bucură nici pomii răzleţi,
de unde ţi-ai lăcut-o, este
necazurile astea din mină te, în conformitate cu sar lită. De asemenea, în liva aceştia fiind căutaţi doar
o dovadă că... oamenii
au fost „floare la ureche“. cinile ce le revin din pro da de nuci, care ocupă o Această soartă o are Li toamna la recoltat. Consi
buni prind rădăcini chiar şi gramul de autoconducere suprafaţă de 2 hectare, s-a vada din brigada Băieşti liul popular comunal ce
Mi-a venit rindu' să mă-n-
in pămintuTi mai grele. şl autoaprovizionare teri realizat fertilizarea cu în a C.A.P. Pui. Deşi merii părere are despre modul
sor. De unde casă la bloc? torială. Ca dovadă, în li grăşăminte complexe. Po şi perii aveau o bună cum a „organizat" şl se
Ml-am luat nevasta şi DORIN CORPADE vada de meri şi pruni a- micultorii Cornel Faur, Ion dezvoltare, promlţînd re desfăşoară lucrările in po
flată pe rod, sc găsesc în Roşea, Teodor Codru şi cuperarea investiţiei făcu micultura acestei comune 7
