Page 35 - Drumul_socialismului_1983_03

pag 3 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 8

„ . . i Pe Amenajarea hidroenergetică Rîu Mare-Retezat

avanposturile muncii UN GÎNTEC AL LUMINII NĂSCUTE DIN APE i 15,05 Consi
15.00
Telex
S văţăir
teimii
| ţie cu care vom dubla cade la cea mai mică a- constructori de ieri, de Î3 5 30 Eir lisi
germ;
vitezele de betonare", a- tingere. Nu le putem lăsa azi nici Dionîsie Fuiiip, n,25 Trage
daugă maistrul. aşa. Galeria trebuie să Nlcolae Budrincă, Aron 17,35 La v.
La kilometrul „4" de prezinte înainte de beto­ Ştefănic, Gheorghe lones- 17,50 1001 ■
la casa vanelor spre a- nare un perete şi un ta­ cu, Vasiie Ostaci. 20.00 Tcleji
monte lucrează formaţia van sănătos, să fie cura­ Ieşim din aducţiunea 20.15 Actua
de befonişti condusă de' te". „Cu toate greutăţile, principală. în memorie că
VasdJe Ciobanu. Şi el noi ştim să ne facem da­ şi pe retină ne stăruie 20,30 Dialoj
portul
este un veteran al şantie­ toria, adaugă şeful de atîtea imagini' cu valoa­ 20,45 Invita
S relor. A început acum 20 schimb Teodor Munteanu. re de unicat, dar ne stă-' 21.00 noştri
de ani la Bicaz, a lăsat
Cadra
dovezi ale priceperii sale Nu sîntem constructori de cuie mai presus de orice 21,20 Film
încrederea oamenilor în
cei d
\ la Porţile de Fier şi la hidrocentrale de azi de ei, în reuşită. pe (a
ieri". Desigur, nu sînt
Lotru, iar acum betonea-
\ ză pe aducţiunea principa­ stil din
\ lă de la Rîu Mare-Rete­ DE AICI VOR IZVORÎ KILOWAŢII 22.15 Tcleji
zat. „N-aş putea spune ce s-au terminat ori sînt 1
In imensa grotă a cen­
cîţt kilometri de galerii tralei subterane, construc­ în stadiu final alte lu­ ESP”* ®®,
am betonat, toreretat, in­ torii au lăsat loc colegi­ crări. Şi aici o premieră.
jectat în aceşti ani, spu­ lor de la Trustul energo- Distribuitorul, a cărui HS&waSl£iSS!S&
ne el. Ştiu însă că fieca­ bucure:
re lucrare cere maximum montaj Bucureşti. Ca să probă de presiune se pre­ di op am
de responsabilitate şi o ajungi la mentorii celor găteşte, este pentru pri­ La ' j cl
minuţioasă pregătire. A- două turbine trebuie să ma oară montat într-o tură; 7,00
Revista pi­
poziţie înclinată. Plasarea
şa am înţeles să lucrăm cobori cam atîtea trepte lui în această poziţie a rul melodi
întotdeauna. Şi eu şi cei cîte ai urca într-un bloc fost o operaţie deosebit tin de ştii
cu care străbat zi de zi eu 10 etaje. Am cobortt de dificilă, pe care mun­ dem ascu
Buletin de
această galerie de la Rîu la ei. Formaţiile conduse citorii conduşi de Gheor­ zică uşoai
în aval la Ostrovul Mic prinde contor şi prima hidro centrală din seria celor de Mare : Mihai Stan, Emil de maistrul Kiss Antal ghe Urdă — Gheorgfte , şi viaţa; 1(
putere mai mică ce sc vor construi in viitor pe Rîu Mare» pe Ungă hidrocentrala „ma­ Diimovici, Ioan Gogoaşă, se desfăşoară în centrală ma ţării;
mă" de la Brazi. Constantin Macovei, cei­ pe un front larg. Im tur­ Adam, Gheorghe Rusu, ştiri; 11,05
11,35 Fubli
1
lalţi* . bina numărul unu lu­ Nicolae Stancu, Traian letin de şt
i Despre constructorii sis­ re şi Rîuşor, de la Nuc­ diu de idee, apoi cînd se înaintea betoniştiior sînt crează echipa lui tom Marian — au rezolvat-o te pentru i
Cristian. La numai 37
\ temului hidroenergetic şoara şi pînă Ia Gura A- găsea în construcţie la cei de la pregătiri. Co­ de ani are 21 de ani pe cu succes. Din comoa
Ave
12,45
Martori de o zi cu in­
pei, în vîrful muntelui
rectează abaterile de pro­
dio-tv. ; 13
» Rîu Mare-Retezat am — la Netiş, ori acolo un­ atelierul de confecţii me­ fil după excavaţii, cură­ şantiere. „Lucraţi eu pie­ strumentele muncii ziaris­ 15.00 Studc
scris şi vom mai scrie cu
talice de ia Brazi. Un ma­
\ respectul cuvenit autori­ de se înalţă un adevărat re meriit în realizarea ei ţă şi consolidează cavită­ se grele, la instalaţii tului la ceea ce se clă­ Buletin de
dioreflectoi
complicate. Nu v-a fost
V lor marilor episoade ale munte în munţi, care să l-a avut maistrul Costa- ţile rămase în pereţi sau niciodată teamă de res­ deşte de peste şapte ani componistii
istoriei construcţiei socia­
\ lismului în România. Pen­ bareze calea apelor spre che Folea. Acum puteţi în tavan, armează. în ponsabilitatea unor ase­ la poalele Retezatului, culescu;
economice;
i-am avut în tot momen­
urma lor vine instalaţia
a le transforma în izvor
vedea şi ce lucrări facem
\ tru a înţelege pe deplin de forţă şi lumină, în cu ea“. Intrăm prin „fe­ de betonare. Trebuie să menea lucrări ?“ — l-am tul interlocutor pe unul de ştiri; i
trie; 17,45
întrebat. ,,Mi-a fost oda­
dintre cei mai consec­
\ dovezile zilnice de abne­ imensa grotă creată de tă. La Porţile de Fier. venţi şi mai împătimiţi reşti; 18,00
Agriculturi
\ gaţie ale icelor peste 3 000 om ce va adăposti uria­ Cînd am început să mon­ constructori de hidrocen­ 20.00 Rădic
şele agregate, sau poate
de constructori din Rete­
culturală;
tăm piese de cîte 600 de
I zat ar trebui să te afli mai la vale, în cîmp des­ tone. După acel examen trale, inginerul Viorel oră; 23,00
Dănilă, directorul grupu­
opereta ,,
chis, către Ostrovu Mic
simultan în măruntaiele nu-mi mal este teamă. lui de şantiere de aici. Rodgers;
şi Clopotiva. în fiecare stop muzii
muntelui, pe galeriile de din aceste locuri, zi de zi Am învăţat că multe stau Mereu prezent acolo un­
aducţiune de Ia Rîu Ma­ se dă o mare bătălie. în puterea oamenilor". de „arde mai tare", so- ~ A V
„Aici montăm în prezent
luţionînd cu oamenii pro­
i PUNCT FIERBINTE suportul lagărului t'irbi- blemele la faţa locului,
nei nr. 1, după care vom
ascultîndu-i, întrebîndu-i,
* trece, poate după o săptă- spunea : „Durăm aici o
DEVA: C
e la primul contact roi, de sus curge apă. mînă, la asamblarea ro­ operă în a cărei trăinicie lui Romar
cu şantierul, aflăm Trebuie înfundate cu be­ torului cu arborele, arăta avem încredere. O înal­ (Patria); C
că cea mai dificilă ton găuri imense pentru maistrul Kiss. Sînt lu­ ţă oamenii. Şi încrederea sapiens (;
DOARA: r
problemă tehnică pe ca­ a bara calea noroiului. crări de mare complexi­ în trăinicia operei vine riile I-ll (
Peste 140 mc de beton
\ re trebuie s-o rezolve la au fost turnaţi pînă a- tate tehnică. Oamenii îşi din tăria încrederii oa­ ne african
cunosc sarcinile, îşi fac
această oră minerii teh­
(Siderurgis
\ nicieni şi specialiştii şan- cum şi pare să nu se cu­ datoria. Notaţi-i pe cîţi- menilor în puterea lor. — serj vie
Este un real cîştig uman
tun ci i-arr
\ '-.tierului nr. 2 este deblo­ noască. în ce condiţii se va dintre cei mai destoi­ pe care-1 realizăm în pa­ toţi la mo;
\ carea capului maşinii de scoate noroiul şi se intro­ nici : Iacob Petruţ, Virgil ralel, pe Rîu Mare". rul); PET
Guierez, Mate Domokos,
pe cer (Ui
duce betonul este greu
forat la secţiune plină,
Zi de zi, centrala sub­
\ peste care s-a prăvălit de imaginat. Dair oame­ Balint Eugen. Este pen­ terană prinde contur. Di­ nea Bulei o
LUI
brie);
\ muntele cu şuvoi de nă­ nii, oameni ca Andronic tru prima dată cînd mon­ ficila operaţie de monta­ tine (Culţi
Mihăilă, Radu Topai, Ra­
tiner
Prea
tăm într-o centrală sub­
mol şi piatră şi cu ploaie
\ ca~n timpul marilor aver­ du Tulai, care conduc terană utilaje în întregi­ re a agregatelor şi a in­ spaţiu (Mi
(Luceafăru
stalaţiilor conexe a în­
\ se. Inginerul Alexandru ceas de ceas, in trei me de concepţie şi con­ căput pe inîini bune. LA : Pilot
strucţie românească".
(Munci torc
Duducă, şeful iotului Va­
Zi de zi, pe aducţiuni-
\ lea Jurii şi specialistul schimburi, lucrările de Pentru ca lucrurile să le principală şi secunda­ Visul de ;
deblocare, drumul maşi­
\ numărul unu ai maşinii nii în munte, minerii Mi- meargă din capul locu­ ră se înaintează metru torului (Mi
CANT: Sfi
i de forat, ne-a arătat pe hai Păduraru, Dumitru lui pe un făgaş bun, fur­ cu metru. Se excavează, BRAD : II
o planşă drumul parcurs Bordenciu, Nlcolae llies- nizorul de utilaje — în­ se betonează. Din cei de cîmp
s de această maşină, potic­ cu, mecanicii Ion Vizitiu, treprinderea de construc­ 18,4 km de galerie prin­ nul — ser;
ORAŞTIE :
i nirile ei în evenimente Dorel Olari, Gheorghe ţii de maşini Reşiţa — cipală a mai rămas de Fraţii (Fiat
BAl
Vi
:
geologice. Fiecare dintre
Lazăr uu dau nici un
are aici un reprezentant
excavat o treime.
\ aceste „evenimente geolo- moment înapoi. „Păcat permanent. „Şl pentru Zi de zi, uriaşul baraj cultură);
meu vecir
\ gice“ a reprezentat deo­ că natura ne-a fost po­ noi, utilajul hidrocentra­ de an roca mente se înal­ BRAZI: D.
cor di a: C
trivnică tocmai în aceas­
potrivă o lucrare ingine­
\ rească şi o probă de foc tă lună cînd urmăream Se montează. lagărul turbinei nr. 1* lei de pe Rîu Mare este ţă centimetru eu centi­ bandiştii t
(Casa de
metru. Oameni şi maşini,
a curajului şi dîrzemei un record de înaintare“, o premieră din mai mul­ RTA: Cine
oamenilor. Răspundem in­ ne spune inginerul Ale­ reastra" Vaie.t Jurii în găseaseă pereţii galeriei te puncte de vedere, re­ într-un efort continuu, (Mureşul);
vitaţiei de a vedea unul xandru Duducă. „Vă daţi aducţiunea principală.. ca în proiecte. „Nu este lata Nicolae Arnăutu, de sincron, mută un deal şi te-te încet
Po
LARI:
dintre episoadele acestei seama că primii care do­ Maistrul Mieriici dă aană- chiar simplu ceea ce fa­ la întreprinderea aminti­ un munte, consolidînd un Holly (Mii
mari încleştări eu mun­ resc arzător să depăşeas­ nunte- despre importanţa cem noi şi nici chiar u- tă. Hidrogeneratorul este alt. munte pe albia Rîu-
tele. Este cea mai grea că acest moment, sin tem galeriei, despre dificultă­ şor, zice mai vechea noas­ pentru prima oară com­ lui Mare.
de pînă acum din drumul noi, cei care lucrăm eu ţile tehnice pe care ie im­ tră cunoştinţă, Vasiie Gă- pus din trei părţi, care Zi de zi, pe Rîu Mare,
de peste patru kilometri maşina. în condiţii nor­ pune betonarea ei, pe ur­ burea.nu, şeful uneia din se asamblează la faţa lo­ în Retezat, se adaugă pa­
pe care l-a parcurs ma­ male, cu rocă dură şi fă­ mele maşinii de forat la formaţiile de la reprofi­ gini de muncă tenace în O Deva.
şina, săpînd un tunel prin ră evenimente geologice, secţiune plină. N-a fost lări. Uitaţi-vă aici, ce cului, în centrală. Cola­ epopeea devenirii noastre ră, orele
care poate trece orice lo­ am realiza recordurile pe dintotdeauna constructor rămâne în perete în. zo­ borez bine cu colegii de socialiste. nă din T
dans, da:
comotivă a căilor noastre care ni ie propunem", a- maistrul Mieriici. A în­ nele în care maşina de ia montaj. împreună so­ de balet
ferate.. firmă minerul Mihai Pă­ ceput să îndrăgească a- forat a avut dificultăţi: luţionăm pe Ioc orice ION CiOCLEl ră absolut
Călcăm pe urmele di­ duraru. ceastă meserie la Bicaz, lemn, fier, goluri pericu­ problemă tehnică". DUMITRU GHEONEA
rectorului' amenajării, că­ în asemenea momente unde era învăţător, ca şi loase prin care piatra La casa vanelor sferi­ Fotografii AUREL ANCA
tre fundul de sac unde fierbinţi nu-ţi poţi permi­ soţia sa, la copiii con­
\ s-a împotmolit capul ma­ te să ţii prea mult oame­ structorilor de pe şantie­
\ şinii. Uneori trebuie să te nii din lucru. Mad avem rul hidrocentralei. „Am, Pentru
\ strecori tirîş printre fia­ însă răgaz să consemnăm iuat-o de ia zero intr-o Vremea v
nouă profesie. Mai întîi
cerul vâri
re şi stîncă, sub o ploaie
subinginerului
spusele
\ necontenită. în fundul Andronic Mihăilă : „Cre­ ca muncitor necalificat. nor os spri
valului, cl
\ de sac lucrează oameni. dem că in cinci zile vom Am lucrat şi am învăţat". lat sînt pc
Muncind ;.i învăţînd, fos­
Vin tul va
Puţini la număr. N-ar a-
\ vea loc mai mulţi pe reuşi să dăm drumul ma­ tul învăţător a străbătut intensifică
şinii, dfcjj nu ştim cu ce
50 kr/n /h cl
\ spaţii cît podul unei pal­ alte necunoscute ne mai cu constructorii de hidro­ vest. Ten
centrale un drum lung.
\ me. Din lateral curge no­ intimpină muntele". Ajungem la instalaţia de me vor f
—1 f 4.1
\ O IDEE TEHNICĂ A DEVENIT FAPT betonare. Este realizată maxime îr
de. Izolat,
\ în cea mai mare parte neţii se v
pe văi,
\ Facem cunoştinţă cu un ţiunii principale, în sec­ din piese neuzinate. Ca La tnum
orice unicat. „Realizăm
torul Valea Jurii-aval, se
\ om reţinut ia vorbă. îl foloseşte o tehnologie de cu ea viteze de betonare li în gen c
cheamă Vasiie Mlerlici şi
cer
varia
i este maistru miner. Are betonare în premieră. de aproape 250 m pe lu­ Pentru copiii constructorilor din Retezat au fost create toate condiţiile necesare unei sufla mod
eări tem p
nă. în eurînd vom primi
„Aţi mai scris despre ea.
37 do ani. Aflăm de ia
km /li. (Mi
\ el cri la betonarea aduc- Atunci cînd era în sta­ încă o asemenea unstala- evoluţii optime către deplina afirmare. viciu : L.