Page 36 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 36
! @ VINERI, H MARTIE 1983 pag. 3
Faza judeţeană a
VIZIUNE © însemnări ®
Festivalului naţional © Informaţii ®
iţii pentru in Mesajul revoluţionar al genului muzical coral © Note ©
tui superior © Microinterviuri ®
t' în limba Pe terenul fertil al Fes transe de suflu mobiliza introdus în repertoriu pie
i tivalului naţional „Cînta- tor, dătător de încredere se moderne interpretate la
i Loto rea României" genul mu şi optimism, formaţiile co înalte cote calitative. Co Am aflat,
n zical coral a cunoscut nu rale ajunse în faza jude rurile de cameră de ferpe-i La realizarea acestei rubrici semnalăm colabo
seri numai o creştere numeri ţeană au abordat un re — sindicat învăţămînt Hu rarea efectivă a tovarăşei primar Zamfira Ke- vă informăm
al că a formaţiilor sale, ci a pertoriu cu adine mesaj nedoara, Petroşani, Petrila, serii, oare, scormonind în aflarea subiectelor pen
atea economi- dobîndît şi caracterul unei revoluţionar, iar nivelul sanitar Hunedoara — au tru însemnările de mai jos, a făcut-o cu meticu
competiţii a valorilor. Re calitativ a fost unul din fost alte surprize în con lozitate... gazetărească, cu pasiunea omului ce-şi ® Cu toate că viaţa lor
faptelor. Ra- preţuieşte semenii şi meleagurile.
>rimarilor centa întrecere din faza principalele criterii ale curs, ca şi formaţia şi-o petrec mai mult cu
in studioul judeţeană a actualei edi prezenţei în competiţie. G.I.G.C.L. Deva, cea mai munţii, forestierii de la
ţii a festivalului a urcat Formaţii sensibil egale tînără de acest gen, care,
mondial la rampă peste 30 de for — corul mixt, cu acompa primind un sprijin deose Interviu ia.»» 40 de grade sectorul F.E. Baru şi-au
List ic : „între propus ca în această pri
Premieră maţii — de la cele mai niament de orchestră al bit din partea conducerii măvară să-şi amenajeze
Producţie a pretenţioase, cu acompa Combinatului siderurgic unităţii în pregătirea fazei - E cald aici, la dum deja răcite. Atunci n-o să pe lingă cabane _cîte o
ilor canadiene niament de orchestră sau Hunedoara (dirijor Marin judeţene, s-a afirmat cu neavoastră... mai puteţi face interviuri
al. coruri de cameră, pînă ta Dîrvă) şi cel al sindicatu succes. Corurile bărbăteşti — Acum e mai răcoare. la 40 de grade. grădină de legume şi, în
grupurile vocale. Desfăşu lui învăţămînt Deva (diri cu acompaniament de or Sub 35 sau 40 de grade, - Ştim despre dumnea acelaşi timp, să îngri
rată în două centre — Pe jor Adrian Beldî), recent chestră — clubului „Be- temperatura camerei-cuptor voastră, Aurel Deatc, că jească cîte o vacă pentru
troşani şi Deva — pe par intrat în viaţa muzicală a jan“ Deva, „Freamătul a- în care ne aflăm, n-are sinteţi cel mai vechi cera- lapte. © în zilele urmă
cursul a două zile, între judeţului — au relevat ca dîncului" Petrila, „Zarand" timp să coboare. Şi aşa, mist de aici. toare va fi dat în folo
cerea judeţeană a demon lităţi deosebite. Sunînd e- Brad, corul de cameră cu pentru a o reduce de la - Am 58 de ani de via sinţă noul bloc E, cu 12
l I : 6,00 Ra- strat marea putere de în- chiiibrat, cu sincronizare voci egale al sindicatului 1 250 de grade ne trebuie ţă şi 43 de ceramică. Aici
4inmieţii; 6,30 rîurire a muzicii corale sanitar Hunedoara, grupul a muncit tatăl meu aproa apartamente, o La C.A.P.
lei in agricul- Intre cor şi orchestră, cele vreo 6 zile. Răcirea cără Livadia au fost terminate
[liojurnal; 8,00 în sădirea trăsături 'or de două prestigioase formaţii coral cameral „Armonia", mizilor refroctare ss face pe tot atît. Şi m-am gîndit
i; 8,10 Curie- conştiinţă nobile şi înălţă vocat-înstrumentale au fost al Casei de cultură Petro lent, căci altfe! soarta ce că pînă ies la pensie ar lucrările de introducere
r; 9,00 Bule- toare, aderarea la acest revelaţia competiţiei, pro- şani, grupul vocal came trebui să-mi învăţ şi fecio a apei în alte două graj
9.05 Răspun- lor 38—40 de tone, produc
torilor; 10,00 gen a multor categorii de mîţînd sensibile urcuşuri ral al Şcolii .generale nr. ţia unui cuptor, ar fi rata rul să lucre ca mine. Greu, duri ale brigăzilor 3 Bă-
iri; 10,05 Mu- oameni ai muncii şi marea, în arta muzicală. Corurile 8 Deva, corurile mixte ale tă. Şi nu asta ne trebuie cine ştie ce, nu e I Vremea rişor şi 4 Petros. Prin
10,30 Ştiinţa neobosita şi competenta de cameră mixte au oferit Casei de cultură Orăştie, nouă. Nu vrem să ni se re căratului cu targa a pă-
Partidul, ini- captarea unor izvoare
)0 Buletin tic» -Participare la realizarea alte surprize plăcute, cel al C.S.V. Călan, grupurile co proşeze că oţelul de la Hu mîntului şi cărămizilor, a naturale şi căderea libe
•cau să ştiu ; unor formaţii de ţinută a Direcţiei sanitare Deva (di rale de muzică patriotică nedoara sau cel de la Ga cilindrilor a trecut. Acum
ite; 12,00 Bu- rijor N. Icobescu) evoluînd ale uzinelor nr. 1 şi 4 laţi n-are în ce să curgă ! cărucioarele duc. Totuşi, ră a apei, modernizarea
12.05 De toa- dirijorilor, în majoritate n-a necesitat nici un fel
turiştii; 12,30 cadre didactice. tn cel mai curat stil ca (C.S. Hunedoara), corurile Că oalele de turnare n-ar munca manuală, efortul fi
folclorului ; meral, iar al sindicatului mixte ţărăneşti de la Ghe avea cu ce fi căptuşite. Şi zic sînt principale. încărca de investiţie financiară.
remieră ra- Cunoscîndu-şî datoria de ţari şi Dobra au fost tot pentru că tot aţi adus vor rea unui cuptor, de exem 9 Sînt toate şansele pen
De la 1 la 3; a se apropia tot mai mult învăţămînt Hunedoara, ca
club; 16,00 de cântecele de masă, pă- re a sunat ca o orgă, a atîtea prezenţe de presti ba de căldura de aici, cînd plu, se face aici în 8 ore tru a se realiza planul
iri; 16,05 Ra- giu, urmate îndeaproape de afară de-,abia sînt 4—5 gra de către 6 femei şi doi propus în acest an la
16,25 Repere formaţiile „Lira" Deva, de, v-aş spune că atunci bărbaţi. Bărboţii clădesc,
Nicolae Kir- „Cantilena" Brad, corul miei. Deocamdată, pro
0 Coordonate cînd noua secţie a fabricii femeile mînuiesc cărămi centul de fătări bate
17,00 Buletin declamaţia a evidenţiat sindicat învăţămînt Lupani, „Refractara" din, Baru va zile. Ele sînt mai iuţi, mai
» Pentru pâ Casa de cultură Hunedoa fi pusă în funcţiune, cără îndemînatice, mat ambiţioa spre... 98 la sută. a în
ntece pionie ra (1. maghiară), Compania se. Nu e uşor să-ţi treacă satul Petros, gospodarii
re serii; 19,45 mizile astea grele între 3 şi
nai * Seară e x a c t a s p e c t e le pozitive... în acest an 2 000. nr li
e la A la Z; de pompieri Deva, Cămi 15 kg vor intra în cuptor prin mîini 40 de tone. Şi pământului an de săpat
0 O zi £ntr-o nul cultural Ţebea ş.a. modelate şi uscate şi vor asta, Afia UI ici, Minerva
„Marele succes de care
;ini alese din ieşi pe cealaltă gură a cup Ceaţă, Costea lancu o fac niari de şanţuri, pentru
ahoma" de Pornind pe urmele unei se servesc mîncăruri din s-a bucurat actuala fază torului gata „coapte" şi de mulţi ani, in fiecare zi. scurgerea surplusului de
10—3,00 Non scrisori anonime în care care nu lipsesc carnea sau se datorează în primul
se sesiza o seamă de ne preparatele diin carne, că rînd conducătorilor de for apă de pe culturi. 250
ajunsuri care ar exista la în depozitele şi cămările maţii — ne-a declarat prof. dintre ei sînt deja gata.
cantina „Constructorul", cantinei există din belşug Corneliu Bogariu, mem Rămine de făcut restul !
WA: aparţinînd T.C.H. Deva cartofi, varză, legume, bru al juriului etapei ju 9 17 purcei au fost vîn-
BgaBBaaaa (m în care de slabă calita zarzavaturi, murături, com deţene —, care dovedesc duţi din CA.JP. Livadia
te, insuficientă din punct poturi, fructe etc., îneît multă răspundere în a-
?rea Imperiu- de vedere cantitativ, ser pînă la noua recoltă nu se ceas.tă activitate extraşco- celor care au contractat
- seriile I-II carne pentru fondul cen
vadis homo vire neconformă cu cerin va duce lipsă de nimic. în lară. Au apărut formaţii
i) ; I-IUNE- ţele igienei, cămările goa marea Lor majoritate pro noi, diversificate, cum este tralizat al statului, o De
lârţirea — se- le etc.), am rămas de-a dusele provin dina ferma cea vocal-instrumentală de
căra); Piedo- la 24 de absentomani, ca
— seriile I-II dreptul surprinşi de cele unităţii (11 ha), cultivată la Deva, care, sub bagheta re existau în noiembrie
;
; Campionul constatate; Tot ce se afla în exclusivitate prin mun dirijorului ei, sperăm să se
1 'Arta); A- ca voluntar-patriotică a ridice la sonorităţi simfo anul trecut la „Refracta
ondamnat pe aşternut pe hîrtie era ero lucrătorilor de la cantină nice. Elementul nou, aproa
(Constructo- nat, scris pur şi simplu cu ra", în martie a.e., numă
5ANI: Trepte şi a constructorilor din pe şocant ni l-au oferit pie rul lor a ajuns la 4. Au
a) ; I se spu- rea credinţă. Cine o fi Deva. „Suprafaţa acesteia sele contemporane cu so
il (7 . Noiem- „prietenul" administrato — ne spunea responsabilul noritate contemporană în rel Rus, Victor Morar,
I: Rămin cu IIie şi Sînzian Muntean
); VULCAN : rului sau personalului a- cantinei, Vasile Haţegan repertoriul unor formaţii
jentru riduri cestei cantine, nu ştim. — avem de gînd să o ex ca cele ale sindicatului în- sînt cei care mai pătează
LONEA : în vâţămînt Hunedoara şi
Lil) ; PETRI- Aurel Deatc este garanţia şi niilejslea pregătirii tine încă ordinea şi discipli
f or mula unu „Armonia" Petroşani". rilor ceramişti. Foto : ŞTEFAN TERENY na întreprinderii.
ANINOASA: Pe urmele unei anonime Mesajul încărcat de su
nt al alergă- flu mobilizator, dătător de
toresc); URI- .
(Retezatul) ; V — Mîncarea ce ni se tindem, eu sprijinul con încredere şi optimism al ES .STUDENTA LA 50 DE Fel de fel... prinsul comune» a.e află ci
’ate cu flori serveşte, dimineaţa, ia siliului popular municipal, repertorillor, calitatea in ANI. Mulţi* foarte mulţi neva dornic să-şi altoiască
teaua roşie) ; terpretativă au dat etapei ani, Veturia Oprişu a fost portocalii set* t&mîu* dum
edone africa- prînz şi seara este gus întrucît anul acesta vrem dăscăliţa copiilor din satul ocolească Baru. Oricum, nealui se oferă cu plăcere.
I-II (Patria); toasă, îndestulătoare, de să creştem cel puţin 200 judeţene incontestabile va
) ; GEOAGIU- calitate. Azi, bunăoară — capete porcine şi peste 50Q lori educative. Petros şi a celor din Baru. pasiunea iul Ion Dan pen Pentru primăvară îşi pre
lul (Casa de LUCIA LICIU Munco la catedră i-a întă tru Idei cît mai năstruşnice găteşte grădina care sâ-i
VŢEG; Bunul ne spunea Dumitru Chiri- păsări. Or, pentru aceasta
am (Dacia) ; lă, conducător auto pe o e necesară o mare canti rit convingerea că pregăti nu încetineşte. Cu aceeaşi găzduiască iepuri* fîntr-unul
amentul Con- autobasculantă a S.U.T. —, tate de furaje. Pregătirile rea, instruirea prolesionaJă dragoste îngrij'eşte cele 18 din anii trecup a livrat sta
\N : Contra- nu pot conteni odată cu perechi de papagali. In tului 280 kg de teme}. Din
Santa Lucia am fost serviţi dimineaţa pentru cultivarea acestei Transilvania, trecerea timpului. Aşa se fiecare dimineaţă urmăreş
ură); SIME- cu pateu de ficat, ceai şi suprafeţe le-ara şi început, tre pasiunile trecute: creş
>entru infern pîine, ia prînz. cu ciorbă iar pentru extinderea fer iace că pe cind viaţa sa te evoluţia dafinilor plan terea tazanSfar* abţinerea
LI A; Grăbeş-® de legume, sărmăluţe şi nr. 211983 număra vreo 48 de ani, s-a taţi în tădiţete ţinute în bureţilor de ktg in pro
mina); GI-IE- mei de porci la 200 cape hotărît să urmeze cursurile casă. Cum campania de pria-! ciuperaărie,. întocmi
ea lui Buddy cornuieţe cu dulceaţă, iar te avem deja efectivul de
Il)v pentru cină avem ciorbă scroafe matcă asigurat. Au în afară de interesan Facultăţii de ştiinţe natura recoltare a... bambusului rea primei ceJkxpi de ca
BBBB—I de legume cu fidea şi sa început, de asemenea, lu tele rubrici cu care le şi geografie din Cl'uf- s-a încheiat în luna trecu nari din zonă, precum şi
Ndpoca, pe care, după 5
ne-a obişnuit, recentul
întregirea caUecpei găinilor
tă, fon Dan a pregătit pen
lată orientală. Pline şi cior crările de amenajare a bo
rACOLEI număr al prestigioasei ani, le-a absolvit Tn rind tru toţî prietenii-pescări be de rasă, cu care a împîn-
bă se serveşte şi supli xelor pentru porci şi adă
mentar. Dar în general sînt posturilor pentru păsări, reviste sibieme se bucu cu toţi studenţii de ta fază ţele undiţelor. Dacă în cu- zit tot satuL
sa de cultu- puţini cei care solicită su în general am încheiat a- ră de data aceasta şi de frecvenţă. Şi acum, foştii
Opera româ- pliment. aul 1982 cu rezultate bu o bogată colaborare hu- dumneaei elevi îşi amintesc
oara: „Dans, nedoreană. Astfel, pre de buna tor învăţătoare, isprava şi atonei a în
— spectacol Am interpelat şi alţi a- ne. Planul l-am realizat şi cedat de. un pertinent şi care la clasă ii deprindea junghiat oala pe care mai
crn. Premie- bonaţi, care ne-au confir depăşit la toţi indicatorii, apoi aşa, murdară de
mat că meniurile sînt de iar prin munca' voluntar- amplu portret semnat cu tainele abecedarului, iar tîrîtul pe dram, a dus-o
calitate, servite în condiţii patriotică a lucrătorilor de criticul Vasile Chi- in amfiteatru era o bună
ammexma for, scriitorul Radu Cio- studentă. La sediul C.A.P, metivînd:
ireproşabile de igienă, în cantinei, La ferma vegetală o N-am auzit că pe „sacrificare de necesi
destulătoare. De asemenea, şi la cea de creştere a pă banu publică un frag ^3 ION DAN NU-I... undeva, prin lume, s-ar tate" .
unii flotanţi, între care sărilor am obţinut produ ment din romanul Că „DON QUIJOTE‘~. înainte organiza un... maraton al
11 martie : Deac Vasile, din Oradea, se în valoare de 95 000 lei“, lăreţul de fum, aflat în vreme, oamenii se temeau oilor.' Ciobanul Nicolae 9 De şapte ani, în co
caldă cu veni.t cu treburi de servi Ne-am convins că rezul pregătire Ia Editura Mi să treacă prin Baru din Ardelean, de la C.A.P. muna Baru, medicii vin
mai mult ciu la Deva, ne-a spus că tatele bune obţinute aici pricina viaturilor care ba Lîvadia, nu prea ar fi pentru cîte o toamnă.
u-şHul inter litară. Valeriu Bârgău teau aici nâpraznic. Unul Vin, stau ce stau şi plea
ni totul izo- „meniul este bun, con 1}e datoresc în mare măsu este prezent cu o poe de acord cu noi, căci el că. Cu toate că dispensar
e ploi slabe. sistent, servit în mod ci ră şi efortului permanent din primăvară pîeră~n toam a început deja antrena
moderat cu vilizat, tomnai datorită a- al organizaţiei de partid, zie, iar criticul Silviu nă, altul de tocmea pînă mentul... oilor pentru o există şi nevoie de un
cale de 40— cestui fapt, ori de cîte ori Guga semnează cronica primăvara. Acum însă, cind asemenea competiţie. Şi medic este (comuna are
est şi nord- al consiliului oamenilor
turile mimi- fac deplasarea la Deva, muncii şi comitetului sin volumului de reportaje pensionarul lan Dan şi-a nu oricum. Avînd de aproape 4 000: die locui
prinse între mănînc aici". în concluzie, dicatului pentru bunul incursiuni în fantastica construit un motor eoImn transportat de la o bri tori), nimeni n.u catadic
■, iar cele vertical, ar fi necesar nu gadă la alta două . oi,
.2 şi 17 gra- o cantină cu o bună „carte mers al activităţii canti realitate realizat prin seşte să-şi prelungească
eursul dimi- de vizită", ceea ce o con nei. colaborarea mai multor cine ştie... uragan ci un le-a trecut cîte o funie şederea. Numai toamnele
oduce ceaţă firmă şi faptul că nume Aşadar, anonima tenden scriitori hunedoreni. în vintuleţ cu a viteză de 30 de gît, prinzîndu-le apoi sînt „atrăgătoare" La R;v
roase ioturi de sportivi (a- ţioasă ne-a facilitat posi sfârşit, revista remarcă km pe oră, care să fie pre de căruţa cu care călăto ru ?
Vremea va ceştia sînt, după cîte ştim, bilitatea să aştemem pe făcut de motorul său în 700 rea. Nesinoronizarea mer
iumonsâ cu într-o notă ediţia Emi W, suficient pentru a ali sului oilor cu cel al cai
Vintul va mai pretenţioşi), snrvesc hîrtie o experienţă bună, nesciana a „Amfiteatru menta cu energie electrică
eu intensifi- masa tot Ia cantina „Con ce merită generalizată. E- lor a făcut ca una din
de 50—60 structorul.". ram bucuroşi dacă acest lui artelor" din Deva, întregul consum al gospo mioare să moară. Doar Rubrică ireelSzeite de
>log de ser- ţinuta ei. aleasă şi ma dăriei sale. Dar, deocam cînd a ajuns la destina CQNSm&WfMV
icen co). Urmărind şi alte aspecte lucru l-ar fi făcut autorul POPESCUT-CORPADE
relatate am constatat că sesizării anonime. rea afluenţă de public. dată, violurile continuă să ţie ciobanul şi-a văzut
zilnic, la prînz şi seara, VASILE PĂŢAN