Page 39 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 39
”>aq. ? DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 7 81
Sînt necesare eforturi susţinute pentru
îmbunătăţirea activităţii de calificare Acţiuni gospodăreşti şi de înfrumuseţare
11.00 Din n
H Haţeg. Se desfăşoară, străzilor 23 August, Uni H Zam. Mobilizaţi de patriei
şi perfecţionare profesională a muncitorilor paralel, în trei zone ale rii, Tudor Vladimirescu deputaţii Ioan Hodor şi 11.30 Film s
oraşului, acţiuni edilitar- din Ilia, membri ai Or ELisabeta Haiduc, un nu des trăi
dul 1
gospodăreşti. • în cen ganizaţiei Democraţiei şi măr de 115 cooperatori 12.00 Ora d-
Pentru acoperirea nece ratori chimişti şi turnători cu 800 sub cel prevăzut. trul civic se demolează Unităţii Socialiste, între 12.50 Să cin
sarului de personal bine s-au înregistrat pierderi Avînd în vedere că lipsa unele construcţii vechi şl oare se remarcă Vasile efectuează — în Sălci va graf
pregătit, la Combinatul si de peste 40 la sută, iar în de personal se înregistrea se amenajează terenul Cibi, Vichente Hărăguş, şi Zam — curăţări de 13,05 De? -k
derurgic „Victoria" Călam cazul cursului de pregăti ză iu special la meseriile pentru o viitoare parca Alexandru Martoooşi, Sil păşuni şi fineţe, canale 13.30 nă (I) La sfii
s-a prevăzut formarea pro tor de şarje pentru secţia de bază — cocsar, fuma- re — lucrare la care par viu Marian, Partenie Jur- de irigaţii şi diguri. Şi 18,35 Săptăn
fesională a unui număr de aglomerare — G.M.P., pier list, tumătar-formatar, o- ticipă, pe lingă echipe ale ea au fost eei oare au în satele necooperativi- 18.50 1001 d<
2 334 oameni, din care 2 131 derea a fost de 62 la sută, perator chimist, aglomera- sectorului de gospodărie, răspuns primii la chema zate Micăneşti, Tămă- 19.00 Telejui
muncitori calificaţi şi 203 respectiv din 21 cursanţi torist, meserii specifice o- şi cetăţeni, locuitori ai şeşti şi Godineşti cetăţe 19.20 nă (II) La sfî
tehnicieni, maiştri, subingi- înscrişi au terminat cursul biectivelor de curînd in zonei, o Elevii şcolii ge rea consiliului popular dia. IVI
n-eri, ingineri şi alte cadre doar 8. trate in exploatare — co nerale nr. 2 pregătesc comunal, făcînd ordine nii — între care se re serial
de pr<
de specialitate. mitetul sindicatului şi con gropile pentru plantarea nu numai în faţa pro marcă Ionel Dobrean, 3. Mer
Asigurarea şi pregătirea siliul oamenilor muncii, unui număr de 200 de priilor locuinţe, ci spri Gheorghe Cătuţa şi Bu lui şi
profesională a forţei de Din activitatea conducerile secţiilor de duzi pitici, asigurînd ast jinind şi plantarea po jor Crăciun — participă manah
muncă în anul 1982 a con organizaţiilor producţie şi-au stabilit fel hrana viermilor de milor ornamentali şi gar în număr mare la acţiu tiv. pe
r alura
stituit obiectivul multor sindicale pentru anul 1983 o serie mătase pe care s-au an dului viu în parcurile din nile de toaletare a eîm- versal, ;
analize la toate nivelurile, de măsuri prioritare,, care gajat să-i crească, e Per centrul comunei. puluî. 22,10 Teleju
stabilindu-se de fiecare vizează îmbunătăţirea în sonalul muncitor de la 22.20 Noctm
dată măsuri menite să con Comitetele sindicale de tregii activităţi de recru fabrica de bere, abator
tribuie la realizarea pla secţii au avut o slabă pre tare, calificare şi stabili şi I.P.I.L.F. efectuează Notă. DE CE SE ARUNCA HlRTIA ?
nului forţei de muncă, mai ocupare pentru asigurarea zare a oamenilor.
ales pentru secţiile nou prezenţei la aceste cursuri, Cu totul altfel stau lu lucrări de curăţări, igie Bulevardul Rusca din toarnă din coşul de plas
puse în funcţiune. Numai atît a muncitorilor cît şi crurile în privinţa perfec nizări şi împrospătări a Hunedoara. Se face toa tic, într-un loc la întîm- BUCUR EŞ
zonelor verzi, incintelor
în anul 1982 au fost înca a lectorilor, cărora li s-au ţionării calificării oame şi trotuarelor, dînd ast leta copacilor ce mărgi plare (nici măcar în re dioprogram
draţi în muncă peste stabilit sarcinile ce le re nilor muncii. La indica fel faţadelor şi, implicit, nesc trotuarele, se spală cipientul pentru resturi), La o>"’ ; nea
tură ; 7,00 l
l 000 de oameni ai mun vin în pregătirea muncito ţiile tovarăşului Nicolae străzii Progresului un as vitrine, se mătură. în o mulţime de hîrtii. Revista piu
cii. rilor. De asemenea, comi Ceauşescu, date cu prile pect civilizat. totală contradicţie, însă, „Nu v-a spus nimeni că rul melodi
tin de ştir
Cu toate analizele şi mă tetul sindicatului şi biroul jul vizitei de lucru efec H Ilia. S-a declanşat, cu preocuparea generală hîrtia trebuie recupera radio; i
surile stabilite, planul de de învăţămînt din combi tuată în combinatul nos în satele comunei, o am pentru curăţenie este as tă?". întrebarea rămîne ştiri; 10,05
tru, în toamna anului tre
nat, deşi au sesizat fe
ră
radio;
asigurare şi pregătire a plă acţiune de gospodă pectul micii coline din fără- răspuns. îl aşteptăm populară;
forţei de muncă nu a fost nomenul descompletării cut, au fost luate măsuri preajma liceului nr. 2 i ştiri; 11,05
cursurilor şi celelalte ne pentru organizarea cursu rire, care cuprinde vărui- oricum din partea ^Con tr-un ghio
realizat. Cauzele sînt mul ajunsuri, nu au acţionat cu rilor de perfecţionare pen rea copacilor de pe mar grămezi întregi de hîrtii ducerii liceului, careevio""' blicitate; l
tiple, principala însă au hotărîre pentru îndrepta tru toate categoriile de oa ginea şoselelor, curăţarea pe lîngă containerele su buie să facă ordine, atît ştiri; *2,05
12,35 Din
constituit-o plecările înain rea lucrurilor. meni ai muncii. Acestea rigolelor, zugrăvirea faţa praîncărcate şi ele. Pe în problema recuperării rului; 12,41
te de termen ale celor se Combinatul siderurgie se desfăşoară săptămînal, delor şi vopsirea garduri cînd ne apropiem de hârtiei cît şi a curăţeniei radio-tv. ;
lecţionaţi pentru a se pre „Victoria" Călan are un pe locuri; de muncă şi me lor şi porţilor. Cetăţenii curtea şcolii, o elevă răs- din j ur. 3; 15,00 F 1
minut ;
găti prin cursurile de ca indice de fluctuaţie foarte serii,, cu tematici care cu ştiri; 17,05
ridicat. Mai exact, la 10 prind în mod obligatoriu tecului; 18
lificare ia locul de mun instrucţiuni tehnologice vi- 20,00 Radii
că. Sub această formă s-au nou încadraţi pleacă 7. Din Activitate intensă pe frontul punerii culturală i
această cauză, în prezent zîind reducerea consumuri şlagărelor;
înregistrat pierderi consi lor de materii prime, ma nai ; 22,30 1
derabile. De pildă,, la ope numărul muncitorilor este 23,30—6,00
teriale, combustibil şi e- în valoare a noi rezerve de minereuri cal.
nergie, organizarea locului
W Q de muncă, ridicarea cali (Urmare din pag. 1) bului de opt ore şi intro trate efective puternice,
Lucrări fi tăţii producţiei, probleme ducerea acordului global sînt cele de la Căzăneşti,
de legislaţie a muncii etc.
la acest şantier prioritar, pe secţie au dus la îmbu unde se acţionează intens
Trebuie să recunoaştem în lunile ianuarie şi fe nătăţirea activităţii de pro pentru extinderea cercetă DEVA: (
si... lucrări însă că şi în această acti bruarie aici s-au bătut ducţie, la mobilizarea mai rii zonei Valea Sasului, de lui Romai
(Patria);
vitate. există unele neajun toate recordurile obţinute bună a tuturor forţelor la Măgura Tobei, unde vor sapiens ( (
Combinatul siderurgic ria electrică nr. 2. Nu poa suri., Sînt, oameni care ma în producţie de la începe pentru realizarea şi depă începe lucrările de cerce DOARA: I
l iunedoara. Multe dintre te fi eliberat constructo nifestă dezinteres în per rea lucrării : o depăşire a şirea prevederilor de plan, tare în adîncime prin fo riile I-IJ <
ne african
lucrările de investiţii în rului amplasamentul din fecţionarea pregătirii pro sarcinilor fizice cu peste a angajamentelor asumate raje subterane, de la Troi (Siderurgis
cepute anul trecut, sau anii cauza a... două întreprin fesionale. De aceea, prin 22 la sută. în întrecerea socialistă. ţa, unde se execută gale — seriile
trecuţi s-au apropiat de deri dim cadrul aceluiaşi mijloacele de care dispu Preşedintele comitetului rii de coastă (orizonturile tun ci i-an
toti la mo.
termenul de punere în minister, unităţi care nu De remarcat că faţă de sindical al secţiei, Ştefan +100 şi +50 m), de la Mo- rul); PET
funcţiune. Ne mai despart şi-au respectat angajamen nem, îniăturînd cu hotărî 1982, s-au făcut progrese Proca, a ţinut să eviden neasa, unde se va intensi pc cer (U:
re deficienţele care se mai
doar citeva zile ori săptă- tele asumate, nu s-au în în privinţa aprovizionării. ţieze citeva dintre cele fica activitatea de cerce nea Buldc
bric);
LU
mîni de ziua cînd la Hu cadrat în propriile grafice manifestă, trebuie să ne „La fiecare loc de muncă, tare prin puţuri şi şanţuri tine (Cult
nedoara va intra în flux de execuţie. Grupul’ de, sporim contribuţia la lăr arăta Gheorghe Roşu, con mai harnice brigăzi care şi de la HălmagiU (Groapa Prea tine
prima capacitate de pro şantiere de drumuri şi po girea continuă a orizontu tabilul şef al secţiei, exis în mod constant obţin re Matildei), unde se va or (Luceafăr;:
ducţie la separarea şi re duri şi întreprinderea de lui politic, profesional, teh tă strictul necesar de ma zultate bune; cele conduse ganiza un nou şantier, în spaţiu (M
LA : Pilot
cuperarea metalului din construcţii căi ferate, am nic şi de cultură generală teriale, o preocupare evi de Romuluţ Demian, Gheor- vederea explorării zonei. (Muncitorc
zgură şi prima capacitate bele din Timişoara. Deşi a tuturor' oamenilor mun dentă din partea fiecărui ghe Pataky, Ioan Joja (ra Colectivul Secţiei Brad a Visul do
de La desprăfuirea gazelor cii din combinat, ca o con muncitor pentru economi ion Vaţa), Vasile Zăvoia- I.P.E.G. Deva este hotărît torului (M
CÂNI:
Sfi
arse şi preîncălzirea şarje ultimele lucrări aveau ter sirea celor întrebuinţate". nu, Petru Pascu, Andro- să depună eforturi susţi BRAD : I
lor (la O.E. II). De aseme- mene de finalizare ia 31 diţie esenţială a îndepli Cu siguranţă că discuţiile nic Bugdan (raion Troiţa), nute pentru punerea, rapi de cimp
tea, in scurt timp va in- decembrie 1982, nici pînă nirii sarcinilor de plan ce ORA ŞTIE
ne stau în faţă. purtate cu muncitorii, şefii Stan Ferecatu, Petru Coif dă în valoare a tuturor Fraţii (Fia
nul — ser
VIRG1L SĂVULESCU de echipe, geologii, eu toţi (raion Hăimagiu), iar de la substanţelor minerale, chiar BAI : V
preşedintele factorii din şantiere, pre foraj — Traian Tuhuţ şi şi a celor sărace în con cultură);
Ritm şi calitate in realizarea Comitetului sindicatului cum şi măsurile luate du Liviu Tomuţa. ţinuturi utile, pentru-! .c^î- meu vecii
i-ir (Daci;
din Combinatul siderurgic pă trecerea la programul Cele mai importante lu gurarea economiei naţio şa meniul
investiţiilor „Victoria" Călan de lucru cu durata schim crări, la care sînt concen nale cu asemenea resurse. LAN : Cc
Santa Lux
tură); SIIV
tru infern
Grăbeştc-1
cpe producţia la instala la această dată nu se în
ţia experimentală de vată trevede o posibilitate de
minerală din zgura lichi urgentare a execuţiei. Ulti
dă. în faza de montaj fi mul lor angajament este
nal se află şi maşinile de pentru... 31 martie 1983.
Deva.
iecojlt bare rotunde, de la Chiar cu o conducere uni orele 17 ş
laminorul nr. 2 semifabri- că, Ministerul Transportu matic Co
ate. rilor şi Telecomunicaţii n aştern t<
Toate aceste obiective, lor, cele două unităţi reu stă“ ae ']
am precizat, în scurt timp şesc să se... încurce reci
vor intra în funcţiune. La proc, grevînd activitatea
alte obiective vor demara celor de la întreprinderea
lucrările de execuţie în a- do construcţii siderurgice
ccst an. Se urmăreşte ex Hunedoara şi chiar activi Pentru
cluderea importului de că tatea de producţie de la Vremea \
rămizi dolomltice, iar pen o-ţelăria electrică. Da, de lă. Cerul
nor os. Vo
tru aceasta se construieşte la punerea în funcţiune a vor avea
de către I.C.S.H. o fabrică oţelăriei electrice s-a pier versă. Iz(
de cărămizi şi blocuri do- dut mult oţel diin cauza însoţite şi
Lomitice. Constructorul e- neexecutării pasajului şi a lectrice.
moderat
xecută deja primele lu nedevierii liniei de cale vest, ap<
crări: fundaţia halei de ferată. Nici la această da Temperaţi
presare. tă stadiile fizice de execu dere, mai
mele vor
O forjă mare, de 3 200 ţie nu arată prea... încu 2 şi 7 gri
între 7 şi
t£, cum n-a mai avut com rajator. Există încă un vo rolog de :
binatul, se preconizează a lum îfjare de lucrări la te- cenco).
fi construită în cadrul uzi rasamente, la suprastructu (Urmare din pag. 1) vintulir. parcă respira cu
nei nr. 5. Va fi destinată ra liniilor, la podul pasaj poftă adine. Erau la lu CENTRUI
PAIV1
prelucrării cilindrilor din şi la devierea unor conduc cru Ioan Sicoe, de la In AU ÎNCHEIAT PLANTATUL CEPEI SEISMOL!
oţel pentru laminoare, pie te de canalizare sau apă ca 260 — la curăţarea şi spectoratul judeţean al sil în ziua
1983, ora
selor de schimb si a lami industrială. în schimb, cele fer irizarea unei întinse viculturii şi Alexand u Lucrătorii de la ferma pe 25 de hectare. în ră secunde, :
natelor cu un grad marc două unităţi amintite cau suprafeţe de teren. în frun Brăteanu, şeful Ocolului sadniţe sînt însămînţate giunea Vj
de coroiaj. tă „chichiţe" la beneficiar, tea acţiunii s-au situat In- silvic din Dobra, care au de legume a I.A.S. Siime- legume timpurii pe 1000 mea de l
Numai că în combinatul plătesc penalizări pentru sif Pâdurean, Maria Ro asigurat asistenţa tehnică a ria pun, în aceste zile, ba mp. mur cu î
5,0 (pe s<
hunedorean mai, exista o nerealizări şi bat pasul man, T.ulhts Dobrean, Ma- lucrării. Elisabeta Bulan, ze temeinice recoltei vii ÎTntru contribuţia adusă topşitaţea
lucrare ce n u poate fi în riţa Crisovan, Elena An.u- secretara comitetului de toare de legume. Ei au în ion a epic
t
pe loc. Iar producţia de
cepută deoarece n-a fost oţeluri înalt aliate a com cuţa, Livia Farcaş, Iulius partid de la C.A.P. Ohaba, cheiat plantatul arpagicu la aceste acţiuni merită V-VÎ gi
Mer călii),
finalizată o alta. Este vor Fio rea. ca şi Ioan Cîmpureanu au laude lucrătorii Petru Ti- fost simţ
ba de construcţia unei in binatului... suferă. Şi can Vremea era frumoasă, fost în fruntea acţiunii care lui pe cele 60 de hectare gu, Maria Crăciun ieă, Su- în alte o.
stalaţii de tratare a oţe titativ şi calitativ. pămîntul, sub razele soa s-a desfăşurat pînă după planificate şi au început sana Zepciuc, Maria Pas Nu s-a;
fel de p
lului în vid pentru oţelă- DORIN CORPADE relui şi adierea blinda a orele 17,30. semănatul rădăcinoaseior cal, Angola Enache şi alţii.