Page 40 - Drumul_socialismului_1983_03

) © SIMBATA, 12 MARTIE 1983 pag. 3

\ s
VOUNE LE CLEZIO 9 însemnări O
Kis'ViCdasseHtra 1 V igb \ GHEBE • Informaţii ®
s
irca carte a „Potopu/* W ig i Ţ\ O \
rial : „Visuri Strâbâtînd secolele, ca o © Note ©
ale“ — episo- \ mărturie a umanismului li­
care e însoţită de parteneri
muzică i teraturii universale, simfonia drept cuvint un eveniment. de excepţie ea Ioan Gârba, • Microinterviuri
coincide
Semnificaţia
titlului
: copiii — pro- păcii şi acuzarea războiului, cu obiectivul urmărit de co- Francisc Valkay şi Alina Ilie
\îzti cal-literar realizate in variate registre regraful-regizor 1 Francisc Val- (din ansamblu se detaşează
valorice, le intilnim la scrii­
animate kay: redobindirea valorii Ilie Filip, Constantin Gâdea ţ
it (le sâptămî- \ torii tuturor generaţiilor.
Lo Clezio, cel mai bun ro­ originare a dansului. Aban­ şi Margareta Dumitru) — e Nai bine la toamna../* Pe scurt
\ mancier al generaţiei sale, donarea vooabularuVui de ba­ cu atit mai interesantă cu «8
na politică cit eroina se confruntă, cu
seri realizează in „Potopul" (E- let tradiţional, în favoarea imaterialitatea capitolelor de
ditura „Facla") un cald ma­
al ® în prima decadă a
nifest pentru pace, un text- altuia, ce abordează drama­ viaţă încheiate şi cu mate­ î — Şti.ţi ce, părerea, sau punerea in practică a in­
it de s&pt&mi- avertisment, confruntindu-no turgia muzicală, izvorăşte în rialitatea contingentului tî- lunii martie, în secţiile
Telecnciclope- acut cu realitatea zilelor năr. t rugămintea mea, spuneţi-i venţiei ?
îdovision. Film noastre, cind omul cunoaş­ partea intîi („Dansul zilei şi cum vreţi, este ca deocam­ - Nu despre asta-i vor­ mase plastice şi sculărie
20,30), „Pasăre te o dublă deschidere: spre al amintirii") din inspiratul Partea a doua — impunînd ) dată să nu scrieţi nimic din cadrul întreprinderii
ă“ — episodul raţional şi iraţional. colaj cu prelucrările iui Ray- doi dansatori de mare cla­ ba, ci că se scrie despre chimice Orăştie, au fost
ianele umoru- Surprinde modul original, să: pe Aurora Caloianu despre lanolină - au fost lanolina obţinută prin acest
Mntecului. Al- sensibil şi subtil in care mond Lefebre, după Mo/.nrt, ( primele cuvinte cu care procedeu ca şi cînd pro­ omologate patru noi re­
îuzical-dlsirac- t scriitorul abordează proble­ Bach, Vivaldi, Rodrigo, Gie- (foarte muzicală, imprimînd pere pentru autoturismul
.cxte din litc- \ maticii societăţii contempo­ lespie, Covley şi Moroder, mişcării combustie drama­ ne-a intîmpinat, deloc în­ ducţia merge în plin. Dar „Oltcit". ® 56 de apar­
omână şi lini­ rane. Ca o realitate pluridi­ iar in a doua („Dansul zilei tică) şi pe Florin Brînduşă curajator, Ion Cocrean, in­ nu-i aşa. Deocamdată am tamente şi 80 garsoniere
mensională, aceasta se con­ (extraordinar de sugestiv) — l ginerul şef al întreprinderii
ai fruntă dramatic eu pericolul şi al bucuriei"), din mixa­ predat constructorului (T.C.I. în blocurile de pe stră-
X Tv. aproape inevitabil al auto­ rea a trei piese muzicale de prospectează o întreagă ga­ s „Vidra“ Orăştie. Cluj) toate proiectele insta­ • zile Eroilor şi, respecţi^,
( distrugerii, generat contradicţii. Jean-Michel Jarre: Oxigen, mă de experienţe umane. — Bine, dar este vorba laţiei, iar modul în care se Pricazuiui au reprezentat
cele
de
mai
flagrante
Coregrafia
optim
fructifică
Echinox şi Cimpuri magne­
„Mărţişorul" oferit orăş-
respectă graficele întocmi­
meditaţia
gravă
j Paralel cu contemporaneităţii, tice. imaginaţia coregrafică şansa desfăşurării în spaţiu \ de o invenţie premiată cu te de comun acord intre tienilor de edilii oraşului,
asupra
medalia de aur la Salonul
oscilind între civilizaţie şi a lui Valkay se mişcă cu (decorul şi costumele esen- \ proiectant, constructor şi o în perioada 7—15 mar­
s natură, între construcţia u- familiaritate in sfera baletu­ ţializate aparţin lui Dumi­ \ mondial al invenţiilor „Eu- tie, 12 unităţi de alimen­
t I : fi,00 Ra- mnnă şi nesocotirea legilor lui, convlngindu-ne că dan­ reka' de la Bruxelles. Iar beneficiar ne îndeamnă să
1
dimincţii; G,30 oare facilitează existenţa în­ tru Popescu), suprapuneri taţie publică găzduiesc
lei ' ' agricul- \ săşi a omului, romanul in­ sul pur poate emoţiona. de planuri servesc drept \ invenţia vă aparţine. Tre­ credem că termenul de în­ expoziţii de produse cu­
diojurnal; 8,00 corporează atitudini variate Partea intîi are ca temă fundal evoluţiei celor doi \ buie să recunoaşteţi că cheiere a lucrărilor (31 oc­ linare şi de cofetărie. ®
i; 8,10 Curic- privind perisabilitatea omu­ imposibila aventură a reîn­
ir; 0,00 Bule- lui în raport cu universul, toarcerii în timp. Persona­ protagonişti, care materiali­ \ este greu să renunţăm la tombrie a.c.) va fi respec­ O nouă cantină cu 500
0.05 Audienţa \ luciditatea, trecerea timpu­ jul feminin-simbol (interpre­ zează la o cotă valorică im­ un asemenea subiect. tat. Atunci, la toamnă să de locuri pe serie se află
0 Buletin de lui, fericirea, singurătatea, presionantă scopul desenului \ în curs de finisare la în­
tevista litera- dar. mai ales, viitorul. tat de excelenta Rodica Mur- coregrafic. — Vă înţeleg. Dar despre veniţi să faceţi poze şi am
10,10 Muzică
00 Buletin de \ Finalul optimist devine gu, care posedă o tehnică „Dans, dans, dans" este — \ procedeul de obţinere a să vă spun cîte doriţi de­ treprinderea mecanică O-
răştie. De menţionat că
în
desăvirşitâ)
reconstituie
n univers în- \ mobilizator: „Desigur, tu eşti în cei mai propriu sens al \ lanolinei din apele de spă­ spre materia primă ce o gospodăria anexă a noii
an; 11,35 Pu- -împotriva războiului. Dar... plan imagiiiar, prin prisma lare a pieilor de ovine cu vom folosi, adică apa re­
teouie s-o spui... Dacă ai
)0 Buletin de sentimentului şi raţiunii — cuvintului — un eveniment. \ păr lung, care a fost pre­ cantine are trecute deja
Uas cultural ; s fi singur, nu ai fi auzit. Dar trecutul. Antrepriza — in AL. COVACI zultată din spălarea pieilor în „inventar" o crescăto­
tu nu eşti singur !".
moara folclo- \ \ zentat în Belgia, s-a scris cu lînă lungă, despre ran­ rie cu 200 porci, o gră­
Avanpremiera Romanul exprimă, cu mij­ \
.00 De la 1 la \ loacele artei autentice, con­ mult, chiar prea mult. Adi­ damentul obţinut prin uti­ dină de legume, sere. •
bal minut cu cepţia umanistă despre răz­ s că s-a făcut publicitate mai Şantierul V Orăştie din
1 Buletin de \ boi şi pace, speranţa că ra­ lizarea acestei tehnologii cadrul T.C.H. se află în
eridiancle cîn- ţiunea va învinge forţele oar­ \ multă decît ce am realizat simple şi eficiente, despre
' Orele serii ; \ be care ar arunca 6ivilizaţia pînă acum. Şi, să fiu sin­ fază avansată cu lucră­
rnal ★ Seară şi omenirea în neant şi răs­ \ depoluarea apei folosite. rile de construcţii la a-
Protagonişti ai punde imperativului zilelor cer, s-au mai strecurat şi Nu e falsă modestie, însă telierele-şcojrlă şi sălile
'.2,00 Radiojur- \ noastre. \
itaţie la dans; Prof. MARIA TOMA erori în cele prezentate. înţelegeţi-mă, mai bine în de gimnastică ale celor
on-stop muzi- \ \ — intîmpinaţi greutăţi in toamnă. două licee industriale (de
\ BALETUL TIMIŞOREAN \ mecanică şi chimie) din
oraş. • Pină la 20 mar­
\ LA DEVA s tie a.c., vor fi încheiate
\ „Daras, \ De ziua ta, mămică lucrările de curăţare şi
amenajare
parcului
a
\
lerea Imperiu- Primul cuvînt pe care în viaţă. Ei ii închin aceste central, activitate la ca­
> vadis homo s dcsrîs, dans** pruncii il rostesc este cu- versuri : re participă prin muncă
—
seriile I-II
a) ; HUNE- Recenta premieră a valo­ AURORA CALOIANU s vîntul „MAMA". Ea este ‘„De la masă pin-la scaun patriotică peste 130 de
tfărţirea — sc- rosului balet timişorean, pre­ fiinţa cea mai dragă nouă, Paşii vieţii ne-a-nvâţat cetăţeni. • în grădina de
icăra); Piedo- Foto : ECATERINA DORI \ Şi ca să dormim in tihnă. legume a C.A.P. Orăştie
— seriile I-1I \ zentată la Deva. a fost pe’ copiilor. Cea care ne în­ s-au efectuat lucrări de
); Campionul \ \ drumă în viaţă şi ne des­ Ceasuri lungi ea ne-a
n (Arta); A- chide porţi de aur spre vii­ c intat“. irigare naturală a unei
2on damnat pe suprafeţe de opt hectare,
2 (Constructo- tor. Ea a stat ceasuri în­ (DIANA DOGARU, ele­
ŞANI: Trepte tregi asupra noastră, ve- vă, ci. a lll-a D, Şcoa­ alte 15 ha urmînd să fie
ea) ; I se spu- irigate natural pînă la 15
ul (7 Noiem- ghindu-ne somnul liniştit, la generală nr. 1 O-
nII : Rămin cu ea ne-a învăţat primii paşi răştie). aprilie a.c.
1); VULCAN:
pentru riduri C h e m a r e a m u n t e l u i
LQNEA : în
rul); PETRI -
: formula unu
; ANINOASA: Ajunsă h cea de a /X-a fără contenire schiori pe la ziarul „Steagul roşu“ Din cronica
int al alergă- ediţie, cea mai populară pirtiHe din preajma caba­ Petroşani (şi ei cu vete­
:itoresc); URI-
(Retezatul) -ţ competiţie de schi din Va­ nei I.E.F.S. De la copii de ranii Ţiţîrcă Toma şi Bălan gîndirii novatoare
trate cu flori lea Jiului, organizată in 5 ani, ca Lucian Balogh losil in formaţie) — nu mai
Steaua roşie) ; masivul Paring şi dotată pridideau să împartă cupe­
iedone africa- sau Gabriel Oneţiu, şi pină • în cadrul întreprin­
I-II (Patria); cu Cupa ziarului „Steagul la sexagenarii Constantin le, troleele şi diplomele. derii mecanice Orăştie,
a) ; GEOAGIU- roşu“ din Petroşani, a reu­ Şi, indiferent că acestea secţia maşini-unelte, se
mul (Casa de Ballaa, Hegeduş Zoltan ori s-au numit „Ghiocelul",
ATEG: Bunul nit şi în acest an la start Fodor Alexandru — în fru­ află în fază de experi­
5am — seriile „şute de practicanţi ai schiu­ „Speranţei", „Sp ortiv ităţi i", ment noile repere de roţi
BRAZI: Deta- moase costume şi cu schiu- „Tinereţe lără bătnneţe", dinţate pentru cutia de
ncordia ; CA- lui, alături de alte sute de rile pe umeri. Ciţiva care „Cea mai numeroasă fami­ •viteză de la strungul
abandiştii din Iubitori ai muntelui in orice iubesc muntele... cu maşina
(Casa de cul- lie participantă" etc., toate SN 320. Aceste repere,
IA: Cinci pen- anotimp, de pasionaţi inve- pină la cabană, sau alţii, au generat satisfacţie, mul­ confecţionate din metale
iureşul); ILIA: teraţi ai frumuseţilor na­ indigene, reduc în mare
Tcet (Lumina). turii. a căror plăcere de a veni ţumire, bună dispoziţie. „Tu
la munte se confundă cu ce eşti, băieţei sau fetiţă măsură importurile. în
însoţind timp de două „Pe mine mă cheamă Ba- acelaşi timp, prin schim­
zile această curajoasă lume aceea de a bea, a fuma barea tehnologiei de fa­
TACOLEI şi a minca din abunden­ logh Lucian şi am 5 ani şi
Dmm a muntelui, parcurgînd cu sint schiorSchiori erau şi bricaţie, se vor obţine
piciorul potecile, pe sub te- ţă... in mijlocul naturii, au scurtarea ciclului unor Aspect de Ia una dintre şedinţele de lucru ale subre-
;a de cultură, rămas în cabană, la „pa­ „speranţa" Cristina Fiidan, faze şi operaţii şi impor­ dacţiei „Cuvint pionieresc** de pe lingă Casa pionierilor şi
i. Teatrul dra- lescaun şi pe lingă pirtii, de la Şcoala generală nr, şoimilor patriei din Orăştie. Foto : N. FUSŞEItlU
utţa : „Nu ne trăind alături plăcerile ză­ siunile" lor. Cei mulţi au tante economii dc mano­
a aceeaşi vir- gustat muntele sus, în ae­ 2 Lupeni şi „ghiocelul“ A- peră şi energie. ® însem­
)r n^pescu. pezii, am desprins consta­ rul puternic ozonat de ver­ drian David, şi fraţii Ţipţer nate reduceri aie efortu­
tări menite să îndemne la şi surorile Cristina şi Da­ lui valutar se obţin prin Orăştie, căuta „o pilă"
Effi3ffiHB5KES353 reflecţii din mai multe dele permanent al pădurii niela Ciortan — fiicele mul­ introducerea în flux a care să-i facă rost do-un
de brad, spre pitirile exce­
puncte de vedere. tiplului campion naţional preparării componenţei camion cu lemne. Ce a
lente de schi sau pur şi şi Maestru al Sportului la oliureice pentru spuma căutat, a găsit 1 J-a dat
, 12 martie : S1NTEM SCHIORI... simplu alergind prin zăpa­ navomodetism, Leontin Cior­ poliuretanieă semiflexibi- o într-un oraş aflat în 1000 de lei „pe încrede­
leveni insiabi- da afinată. tan, şi profesorul de 27 de. lă destinată mai multor plină dezvoltare, aşa cum re" lui Constantin Şuţu,
fi mai mult repere auto, produs obţi­ din Moreni, om fără că-
idea ploi oare Dimineaţă. Viatul aspru După ce competiţia s-a ani, de la Clubul sportiv este Orăştie, deviza con­ pătîi şi fără loc de mun­
oaracter de a- şi burniţa şfichiuiau obra­ terminat, în jurul orei 74, nut în secţia „poliuretan" structorilor este „Să laşi
ploile vor fi şcolar Petroşani, Toth Zol­ din cadrul întreprinderii ceva în urma ta !“. Trus­ că, acesta promiţîndu-i
descărcări e- jii. Dar lelescaunul aducea organizatorii — colegii de tan, cîştigătorul „Cupei chimice Orăştie. Este ro­ că într-o zi-două, camio­
ntul va sufla mori", împreună cu elevii tul de construcţii Hune­ nul burduşit cu lemne va
;are din sud- dul preocupărilor colec­ doara şi Trustul de con­
lin nord-vest. săi, pe care-i iniţiază cu strucţii industriale Cluj opri în faţa casei sale.
in uşoară scă- sirguinţă şi conştiinciozita­ tivului de cercetători con­ A tot aşteptat N.B. nu o
a ziua. Mini- dus de inginerii chknişti lasă, intr-adevăr, în tre­ zi-două, ci mal mult de
euprinse intre te în tainele schiului şi din Ana Sasu şi&Rodica Mu- cerea lor, blocuri fru­
iar maximele care are ambiţia - după moase, platforme indus-' nouă. Şuţu luase camio­
«rade. (Meteo- nean. • Tot pe agenda nul, dar pentru a fugi
iciu: A. Pron- Bir S cum mărturisea — să scoa­ dc lucru a acestui colec­ triale moderne. Mai lasă din oraş. Şi uite-aşa, din
insă, din păcate, şi alt­
tă 2—3 campioni şi mulţi,
iSf mulţi alţii. l-am văzut tiv se mai află înlocuirea fel de... urme : de noroi credulitate, păgubaşul a
E FIZICA a w m m m & reticulanţilor ce încă se cărat de roţile maşinilor, rămas... fluierînd a pa­
ULUI ŞI schiind, am discutat cu mai importă, cu dietilel- gubă. Mai încearcă cine­
s anunţa : IP* mu /fi dintre ei. sau căzut din bena aces­
1
11 martie ■ M t}. glicol şi trictanolamină, tora, urme adinei pe zo­ va ? Cu un alt Şuţu, că
29 minute, 55 Le-am înţeles încă o dată produse fabricate In ţa­ nele verzi dintre blocuri, acesta e prins m alte tre­
produs, în re- satisfacţia de a fi schiori,
ea, la adîncl- ră. în prezent, se fac ul­ pe unde unii conducători buri—
m, un cutre- auzindu-f, ta plecare, cin- timele probe şi teste, re­ auto şi-au trasat „scurtă­
îitudlnea de I'S l find frumosul imn al schio­ turi". Pentru aspectul es­
Richter). In- zultatele obţinute permi-
.remurului în rilor. Este intîla şi cea mai ţînd anticiparea trecerii tetic al oraşului, astfel
ală a tos) dq Si puternică chemare a mun­ de urme ar fi de dorit
(pe seara în scurt timp la înlocui­ să se... şteargă cit mai
utremuru! a telui in anotimpul alb. rea acestui produs atît repede.
Bucureşti şi Cabana Rusu — un permanent punct de atracţie in acest • Nicolae Buda, factor Rubrică reolaold de
sezon, în Paring. Foto . VIRGIL ONOIU DUMITRU GHEONEA de costisitor pentru eco­
odus nici un nomia naţională. poştal la Oficiul P.T.Tc. MIRCEA D1ACOWU
■e materiale.