Page 41 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 41
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 879 © SÎMBATA, 12 MARTIE 1983
COMBINATUL MINIER CLUJ
încadrează pentru :
Mesajaî Partidului Comunist Roman — EXPLOATAREA MINIERA BAlŞOARA,
şi suveranitate în America n cu sediul în comuna IARA, judeţul Cluj, pre
adresat Concrresnhii Partidului Centrală şi Caraibi - in- • cum şi la
formează agenţia Notimex.
— EXPLOATAREA MINIERA ŞUNCUIUŞ,
Socialist de Stinsa din Norvegia PRETORIA. - Mai bi- j cu sediul în comuna ŞUNCUIUŞ, judeţul Bihor,
ne de jumătate din popu- f © INGINERI în specialitatea exploatări
OSLO 11 (Agerpres). — lui, t o v a r ă ş u l Nicolae ffl WASHINGTON. - Pre laţia adultă a Republicii » miniere pentru activitatea din subteran cu
La Oslo au continuat, vi Ceauşescu, delegaţilor la şedintele S.U.A., Roncild Sud-Africane este analfa minimum 4 ani vechime în specialitate.
Reagan, a proclamai „zo
betă, iar 97 la sută dintre
neri, lucrările celui de-al congres, tuturor membrilor nă economică exclusivă" cei ce nu ştiu să scrie şi I , © INGINERI în specialitatea prepararea
V-lea Congres al Partidu şi simpatizanţi’or partidu apele de coastă ale State să citească sînt negri sau J minereurilor, cu minimum 3 ani vechime în
lui Socialist de Stingă din lui le-a fost transmis un lor Unite pe o lăţime de locuitorii de provenienţă a- » specialitate.
Norvegia. salut cordial de către to 200 de mile marine (370 siatică. Aceste statistici di- I încadrarea, conform Legii nr. 12/1971 şi
în numele Comitetului varăşul Ion Cîrcei, mem km), inclusiv apele din ju fuzate de Centrul de cer- | ' Legii nr. 57/1974.
rul teritoriilor din Pacific cetare asupra ştiinţelor u-
Centrai al Partidului Co bru al C.C. al P.C.R., vi aflate sub tutela ori juris manitare din R.S.A. consti- ' Informaţii suplimentare se pot obţine la
munist Român, al secreta cepreşedinte al Colegiului dicţia americană. Prin a- tuie un „argument" al „gri- 5 sediul exploatărilor miniere Băişoara şi Şun-
rului general al partidu Central de partid. ceastâ decizie, care a intrat cuiuş, sau la biroul personal-învăţămînt-retri-
imediat în vigoare, S.U.A. jil" faţă de om al regimu- >
Raoortul G.A.T.T. cu privire îşi extind suveranitatea a- lui apartheidului de la Pre- s I buire din Combinatul minier Cluj, str. Horea
nr. 78, telefon 34288, interior 162 sau 181, zil
supra tuturor resurselor mi
toria. '
nerale şi de altă natură din
la comerţui mondial pe amil 1982 zona respectivă. De altfel, Ş WASHINGTON. - Po- ; nic între orele 7—15.
în proclamaţia preşedintelui trivit unei statistici date pu- t
GENEVA 11 (Agerpres). a rămas totuşi la o me Reagan se menţionează că blicitâţii la Washington, *
— Sub impactul recesiunii die de 8 la sută. „zăcămintele recent desco cinci dintre cele mai săra- |
globale şi al diminuării ex Deteriorarea condiţiilor perite în aceste teritorii ce zece oraşe ale S.U.A. »
porturilor de ţiţei, volumul economice — arată rapor submarine ar putea fi o se află, în prezent, în Nord,
comerţului mondial a scă tul — a afectat cel mai importantă sursă de mine principala cauză fiind creş
zut, în 1982, cu 2 la sută, puternic ţările în curs de reuri strategice — arată a- terea deosebit de mare a
revenind la nivelul din a- dezvoltare. Preţurile pro genţia UPI. şomajului, îi. special în in- ,
nul 1979 — se arată în ra duselor de bază exportate dustriile siderurgică şi con- t
portul Acordului General de acestea (cu excepţia ţi Si CANBERRA. - Andrew structoare de maşini. Cel J
pentru Tarife şl Comerţ ţeiului) au scăzut cu 13,5 Peacock a fost ales în func mai sărac oraş este consi- »
(G.A.T.T.), dat publicităţii la sută. derat, în prezent, oraşul !
la Geneva. Acesta — se Raportul face, în înche ţia de lider al Partidului Newark, din statul federal *
Liberal din Australia, de New York, unde 32,8 la su- |
menţionează în raport — iere, o serie de recoman opoziţie. El l-a înlocuit în tă din populaţie trăieşte »
este cel mai slab rezultat dări menite să ducă la o sub limita de pauperitate
această funcţie pe fostul
din ultimii şapte ani. depăşire, pe calea unor e- stabilită oficial. *
prim-ministru al ţârii, Mal-
în ţările industriale oc forturi coordonate, a „di ÎNTREPRINDEREA METALELOR RARE
colm Fraser, care a demi STOCKHOLM. - Peste
cidentale — relevă rapor ficultăţilor de bază“ exis
sionat în urma înfrîngerir 13 000 de muncitori indus- | B U C U R E Ş T I
tul G.A.T.T. — produsul tente In situaţia economi
partidului său in alegerile trial! suedezi au început, J
naţional brut cumulat a că mondială, în special
scăzut cu aproape 0,5 la prin sporirea exporturilor legislative anticipate de la vineri dimineaţa, o grevă SECŢIA V ALBA IULIA
sută, iar producţia indus statelor în curs de dezvol 5 martie. în sprijinul cererii lor de » ÎNCADREAZĂ DE URGENŢA
trială — cu aproape 4 la tare şl limitarea importu B MANAGUA. — Din ini îmbunătăţire "ti condiţiilor
sută. Şomajul a crescut la rilor acestora, fiind nece ţiativa Comitetului nicara- de muncă şi de viaţă. ' • mineri pentru şantierul Săvîrşin, jud.
o medie de aproape 9 la sară abandonarea politici guan pentru pace, intre 21 Arad.
sută din populaţia activă, lor protecţionis'tc şi restric şl 23 aprilie a.c., la Mana Retribuirea se face conform Legii nr. 57/
iar Inflaţia, deşi a înregis tive la care recurg ţările gua se vor desfăşura lucră 1979 şi Legii nr. 4/1978 — pe reţeaua mine
trat o anumită încetinire, industrializate. rile conferinţei pentru pace subteran ,,B".
Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul
Âpei 3a solidaritate cu populaţia secţiei, str. Miciurin, nr. 59, Alba Iulia, sau
sud-aîricană oprimată ETAPA A DOUA A CAMPIONATULUI telefon 13126.
DIVIZIEI A DE FOTBAL
NAŢIUNILE UNITE 11 le împotriva populaţiei a-
(Agerpres). — Intr-un apei fricane majoritare şi a po Campionatul diviziei A Politehnica Timişoara — J
la solidaritate cu populaţia La fotbal continuă azi cu A.S.A. Tg. Mureş; F.C. (
sud-africană oprimată, a- liticii de agresiune. „Co desfăşurarea jocurilor ce Bihor — Corvinul Hune- .
dresat cu prilejul Zilei in munitatea internaţională — lei de-a doua etape a re doara ; Petrolul Ploieşti I
ternaţionale pentru elimi a spus el — trebuie 6ă turului. în capitală, este — Dinamo ; F.C. Olt — J
narea discriminării rasia treacă imediat şl efectiv programat un singur C.S. Tîrgovişte ; Politeh
le, preşedintele Comitetu la acţiune pentru a evita meci : Sportul studenţesc nica Iaşi — Jiul Petroşani. *
Toate întâlnirile vor în-
lui special al O.N.U. îm un conflict mai larg şi a — F.C. Argeş (stadionul cepe la ora 15. Posturile | ,
Politehnica). Iată celelal
potriva apartheidului, Yu- permite popoarelor din A- te întâlniri : F.C.M. Bra noastre de radio vor 5
suff Maitama Sule, a con frica de Sud şi Namibia şov — F.C. Constanţa; transmite pe programul 1
damnat ferm regimul de să-şi stabilească state li Chimia Rm. Vîlcea — aspecte de la aceste I
Steaua ; Universitatea jocuri. J
la Pretoria pentru inten bere, ne-rasiste şi democra
Graiova — S.C. Bacău ; (Agerpres) i -----------------------------------------------------------------------------------—j.
sificarea represiunii bruta tice" .
COOPERATIVA DE PRODUCŢIE ACHIZIŢII
— • — • — « — • — e — a o — • — » — • — ® — • — • — ® ® — ® — o — • — e
Şl DESFACEREA MĂRFURILOR SĂLAŞ
S ă r ă c i i d i n ţ ă r i l e b o g a t e judeţul Hunedoara
î n c a d r e a z ă :
Propagandei occidentală, drepturilor omului, ci doar Despre ce drept la viaţă mianalfabeţii se numără cu j © FRIZER
escamotînd adevăratul con a celor mai elementare! poate fi vorba, ca să ne zecile de milioane, iar u- J
ţinut al umanismului, a Ei ştiu că, în mod firesc, referim la un alt aspect, nui tînăr, ca să poată ur- j © CIZMAR.
lansat cu surle şi trîmbiţe între valorile vieţii un loc cînd unui om ce trăieşte ma cursurile unei univer- ‘
aşa-numita „problemă a indiscutabil şi prioritar re doar din propria-i muncă sităţi îi sînt necesari 5 000— ,
drepturilor omului" care, vine drepturilor omului. îi iei şi această unică sur 10 000 dolari anual ; de un- j
ici sau colo pe glob — Dar între acestea, priorita- să de trai şi împlinire ? i de ? Dreptul la asistenţă •
Doamne fereşte, oricum, tea-priorităţilor o are Dar dreptul la învăţătu socială ? Presa americană ]
nu In lumea occidentală! dreptul la viaţă ! Or, de ră ? Formal, în toate ţări recunoaşte că onorariul .
— ar fi încălcate flagrant. spre ce drept la viaţă se le industrializate occiden medicilor, costul spitaliză- j
Ea, această propagandă, e poate vorbi în superlndus- tale, orice om poate aece- rii şi ale medicamentelor J
adresată prioritar omului îndepărtează o bună parte i
de pe stradă , din propriile DOSARELE „AGERPRES" a populaţiei de la gîndul J
ţări spre a-i întoarce pri de a-şi mai îngriji sănă- >
virile — să zicem — fie trializatele societăţi occi da la orice grad de învă- tatea. Milioanele de oameni '
şi de la cele peste 30 mi dentale, cînd o cursă a ţămînt: realitatea însă con fără un acoperiş deasupra [
lioane de şomeri din lumea Înarmărilor, în special nu trazice aceste slove aşter capului atestă, de aseme- {
capitalului şi, desigur, în cleare, exacerbată de ele, nute pe hîrtia constituţii nea, cum se asigură în lu- »
disperata încercare de a reprezintă un pericol imi lor. în Italia, de pildă, un mea capitalului dreptul la 3
împiedica această armată nent pentru om ? I Iată, copil din zece, de vîrstă locuinţă ; chirii exorbitan- . mul său drum pc cel ce a
3
de persoane „excedentare", recunoaşteri oficiale chiar şcolară nu păşeşte pragul te, la bunul plac ai mari- î fost un bun soţ şi ginere, u.n
i
unclii iubilor, un dernn frate
în continuă creştere, să a- în S.U.A.: J. Bingham, se unei clase; în Sud acest lor proprietari, lipsa unui , şi cumnat TRAIAN BUDA.
ducă climatul social la nator democrat: „Eu cred procent ureînd la doi sau venit sigur din pricina şo- ! Ii vom păstra o vie amintire
temperaturi critice. Dar ea că neînfrînatul val de chel trei copii din zece ! Numai majului etc. frustrează în J DECESE în inimile noastre.
încearcă, evident, să esca tuieli militare îl neliniş 3,4 la sută din copiii mun S.U.A., Marea Britanie, > O Mulţumim pe această oa
moteze şi alte realităţi ca teşte pe americani". Bob citorilor din Franţa pot R.F. Germania zeci şi sute I O Familia Îndoliată mulţu le tuturor celor care prin pre
zenţă, flori, telegrame şi cu
meşte tuturor rudelor, priete
re ar arunca o lumină vie Michel, lider al minorită urma învăţămîntul secun de mii de familii de bc- * nilor, vecinilor, colegilor de la vinte au participat la marca
asupra respectării — in a- ţii republicane în Congre dar, iar în S.U.A. — sta neflciul acestui drept ele- | I.M. Deva şi I.C.S.M. Deva, noastră durere pricinuită de
oare
a
ceste state autointitulate sul S.UA..: „Creşterea bu tul capitalist cel mai dez mentar al omului. • consătenilor şi tuturor cunoş dispariţia celui SLAKOVITS fost
ALEXANDRU
—
„apărătoare ale drepturilor getului apărării va trebui voltat şi cel mai „demo tinţelor care au adus un ul şi avocat pensionar. Familia ne-
lacrimi
omagiu,
tim
prin
omului" — nu a tuturor să fie... mai modestă!". crat" — analfabeţii şi se ŞTEFAN ZAIDES ^ flori şi l-au condus pe ulti mîngiiată. (356)
-OLEGIUl DE REDACŢIE ) Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
Preţul abonamentelor t lunar — 13 lei : trimestrial — 39 lei : pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA» 2 700 Deva ştr. G?r. Petro (Sroza, nr. 33
Telefoane • 11275, 11585. 12157. Telex t 7228a 78 lei i anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 lei lunar.
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 33 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.
