Page 42 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 42

Aglomerat
                                                                                                                                                     peste pian

                                                                                                                                                     Colectivul  de  oameni
                                                                                                                                                   ai  muncii  de  la  fabrica
                                                                                                                                                   de  aglomerare  nr.  1  din
                                                                                                                                                   cadrul  C.S.  Hunedoara
                                                                                                                                                   depune  eforturi  susţi­
                                                                                                                                                   nute  în  producţie,  pen­
                                                                                                                                                   tru  a  realiza  şi  expedia
                                                                                                                                                   zi  de  zi  furnaliştilor
                                                                                                                                                   cantităţi  sporite  de  a-
                                                                                                                                                   glomerat  fondant.  Prin
                                                                                                                                                   exploatarea   raţională,
                                                                                                                                                   la  capacitate,  a  agrega­
                                                                                                                                                   telor,  aglomeratoriştii  de
                                                                                                                                                   aici  au  produs  supli­
                                                                                                                                                   mentar   sarcinilor   de
                                                                                                                                                   plan  de  Ia  începutul  a-
                                                                                                                                                   nului mai mult de 4 500
               Anul XXXV, nr. 7 880     DUMINICA, 13 MARTIE 1983      4 pagini - 50 bani                                                           tone  de  aglomerat  fon­
                                                                                                                                                   dant.  De  menţionat  că
                                                                                                                                                   acest  spor  de  producţie
                                                                                                                                                   a  fost  obţinut  integral
             'CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ                                                                                                       pe  seama  productivităţii
                                                                                                                                                   muncii,  care  marchează
                                                                                                                                                   o  creştere  faţă  de  pre­
               Se lucrează intens la pregătirea                                                                                                    vederile  de  plan  de  4,7
                                                                                                                                                   Ia  sută.  In  aceeaşi  pe­
                                                                                                                                                   rioadă,  colectivul  de  Ia
                         terenului şi ia semănat                                                                                                   aglomeratorul  nr.  1  a
                                                                                                                                                   economisit  120  tone  do
                                                                                                                                                   cocs  şi  0,7  kg  combus­
              Timpul  prielnic  a  per­  sadurilor  lucrează  cu  deo­  continuare  pregătim  tere­                                                tibil   convenţional   pe
            mis  ieşirea  în  cîmp  la   sebită  grijă şi  atenţie mun­  nul  pentru  semănatul  ce­  In exerciţiul funcţiunii — sondori de la I.P.E.G. Deva.   tona de aglomerat.
            pregătirea  terenului  şi  se­  citoarele  cu  înaltă  califi­  lor  14  ha  rădăcinoase,  lu­  8o forează spre noi resurso de substanţe minerale utile.
            mănatul  culturilor  din  pri­  care  Angela  Ienache  şi  Ma­  crare care începe de luni.
            ma  epocă  în  toate  fermele   ria  Pascal.  Tot terenul  des­  La  semănat  şi  la  între­
            legumicole.  Peste  tot,  aşa   tinat  culturilor  de  legume   ţinerea  răsadurilor.  Avem
            cum  am  constatat  cu  pri­  —  140  ha  —  a  fost  arat   realizaţi  2  200  mip  de  ră­
            lejul  unui  raid-anchetă  în-   din toamnă. Toată suprafa­  sadniţe,  iar  pe  2  000  mp
            trt   “ins  prin  mai  multe  u-   ţa  a  fost  fertilizată  cu  în­  am  semănat  varză,  gulioa­
              v
            nităţi  cultivatoare  de  le­  grăşăminte  chimice  (100   re,  conopidă,  ardei,  vine­
            gume,  se  Lucrează  intens   ha)  şi  cu  gunoi  de  grajd   te  şi  tomate  —  a  ţinut  să
            şi  cu  răspundere  la  pre­  (40  ha).  Sistemul  de  iriga­  ne  informeze  ing.  Viorel
            gătirea  terenului  şi  la  se­  ţie  a  fost  revizuit  şi  cînd   Cor  nea,  şeful  fermei  de  la
            mănat,  punindu-se  un  ac­  va  fi  nevoie,  putem  să  tre­  C.A.P.  Rapolt.  Echipa  con­
            cent  deosebit  pe  calitatea   cem la udat.          dusă  de  Victoria  Nuţiu,             Deschiderile şi pregătirile —
            lucrărilor.                                           din   care   evidenţiez   pe
              Au   terminat   plantatul    IN FERMELE             Cornelia   Paştlu,   Ileana
            cepei  şi  au  trecut  la  se­  LEGUMICOLE            Hada  şi  Iosif  Jurj,  lucrea­       cu un pas înaintea producţiei
            mănatul rădăcinoaselor.                               ză  la  semănat  în  răsadni­
            Timpul  fiind  foarte  bun  —                         ţe  (mai  avem  de  realizat   Hotărîtoare  pentru  bunul   cărbunelui  în  viaţa  ţării,   au  permanent  în  vedere
            ne  spunea  ing.  Ionel  Vot­  „Azi  pregătim  terenul  şl   încă  800  mp)  şl  la  întreţi­  mers  al  producţiei  de  căr­  a  trasat  sarcini  menite  să   modul  în  care  se  acţio­
            ca,  şeful  fermei  legumico­  mîine   începem   plantatul   nerea  culturilor.  Totodată,   bune  este  asigurarea  din   conducă  la  îmbunătăţirea   nează  în  această  direcţie
            le  a  I-A-S.  Simeria  —,  lu­  cepei".  Aceste  cuvinte  ni   recoltăm  şi  livrăm  la  I.L.F.   timp  a  viitoarelor  fronturi   activităţii   în   minerit   şi   iată  de  ce  la  noi  produc­
            crăm  cu  toate  forţele  la   le-a  spus,  în  ziua  de  11   spanac  şi  păstîrnac.  Meca­
                                                                                                                                                  ţia  „merge"  mină  în  mînă
            pregătirea  terenului  şi  la   martie,  ing.  Elena  Cîmpea-   nizatorii  Ioan  Fi'limon  şi   de  lucru  în  subteran.  Cum   geologie, la creşterea pro-  cu toate lucrările miniere.
            semănat.  Am  terminat  vi­  nu,  şefa  fermei  legumico­  Ionel  Mert  pregătesc  cele   se  acţionează  la  întreprin­                —  Mai explicit, vă rog.
            neri  plantarea  cepei  pe   le  de  la  C.A.P.  Simeria,   20  ha  pe  care  le  vom   derea  minieră  Lonea  în  a-                   —  La  „deschideri"  sîn-
            cele  20  ha  planificate.  A-   care   supraveghea  modul   planta  cu  ceapă.  Avem   ceastă  privinţă,  mal  ales   I.M. LONEA     tem  la  plan,  iar  la  „pregă­
            ceeaşi  formaţie  de  lucru,   cum  formaţia  de  mecani­  pregătite  10  ha  şl  de  luni   a-cum,  cînd  producţia  s-a             tiri"  avem  un  avans  de
            compusă  din  Vasile  Bir-   zatori  —  Iuliiu  Uţuţuc,  Ti-   trecem  la  plantat.  Tot  în   redresat,  am  aflat  de  la
            dian,  Petru  Ţigu,  mecani­  beriu  Panteş  şi  Ioan  Blriş   săptămîna   viitoare   însă-   Ioan  Burdea,  şeful  secto­  ducţiei  de  cărbune  şi  ma­  circa  şase  luni.  Dar  unele
            zatori,  Maria  Crăelunică  şl   —  lucra  la  pregătirea  te­  mînţăm  şi  cele  2  ha  de  ri­  rului  VI  —  lucrări  minie­  terii  prime.  La  mana  I.o-   sectoare  sînt  cu  mult  mal
            Zuzi  Zepciuc,  muncitoare   renului  destinat  culturii  de   dichi  de  lună  pe  care  le   re şl montaj.  nea  se  poate  aprecia  se­  înaintate  ia  aceste  lucrări.
            cu  înaltă  calificare,  a  tre­  ceapă.  Pină  marţi,  15  mar­  avem în pian.   —  A  neglija  „deschide­  riozitatea  şi  răspunderea   Revenind  la  „deschideri",
                                       tie,  terminăm  plantatul  ce­                        rile  şi  pregătirile"  înseam­                      ai>cl avem trei fronturi oa-
            cut  la  semănatul  rădăcl-                                                                                întregului  colectiv  pentru
            noaselor  —  20  ha  pătrun­  lor 15 ha cu ceapă. în                 N. BADIU   nă  a  ne  autocondamna,   asigurarea  viitoarelor  re­           LIVIU BRAICA
            jel,  morcov  şi  păstîrnac  —,                                                 pînă  la  urmă  a  închide   zerve.  Comitetul  de  partid,
            acţiune  care  se  va  încheia    Aplicarea îngrăşămintelor                     mina.  Ceea  ce  nu  se  poa­  conducerea întreprinderii  (Continuare in pag. a 2-a)
            săptămîna  viitoare.  Avem                                                      te   !   Tovarăşul   Nicolae
            pregătite şi semănate 1 000                                                      Ceauşescu,  secretarul  ge­
            mp  răsadniţe  pentru  pro­   nu nai suferă nici o amînare I                     neral  al  partidului,  la  con­                       Garoafele
            ducerea răsaduri or de var­                                                      sfătuirea  din  ianuarie  a.c.,
            ză,  gulioare,  conopidă.  Am   în  unităţile  agricole  coo­  că  suplimentară  a  culturi­  de  la  C.C.  al  P.C.R.,  a  re­            minei
            început  şi  semănatul  to­  peratiste  din  Consiliul  unic   lor de toamnă, eu excepţia  liefat  din  nou  importanţa
            matelor  în  răsadniţe.  La   agroindustrial   Brad   s-a                       economică primordială a        La  puţ,  lume  multă.  Fan­
            semănat  si  întreţinerea  ră­  încheiat fertilizarea chimi­  (Continuare în pag. a 2-a)                     fara  antă  voios.  Pionieri   muzicii.  întregul  cor  dă  o
                                                                                                                         cu  garoafe  aşteaptă  emo­  serenadă  la  fereastra  Ile­
                                                                                                                                                 nei  Pop,  dirijoarea  cu  su­
                                                                                                                         ţionaţi   clipa   întilnlrii   cu   flet  mare,  de  ziua  ei,  şi-l
                                                                                                                         minerii   care   au   depăşit   inminează,  în  acel  Hor  co­
                                                                                                                         normele.  Colivia  scoate  la   mun,  un  mare  şi  frumos
                                                                                                                         ziuă  pe  oamenii  care  for­  buchet de garoafe.
                                                                                                                         mează brigada sărbătorită.  Se  intimpiă  alte  şi  alte
                                                                                                                           Se  căsătoresc  doi  tineri  evenimente   omeneşti   la
                                                                                                                         de  la  mina  Aninoasa,  că­  care  sint  prezente  garoa­
                                                                                                                         rora  li  se  aduc  frumoase  fele  roşii,  garoafele  albe.
                                                                                                                         buchete   de   garoafe,   ca  Sint  aduse  din  sera  minei,
                                                                                                                         simbol   al   sincerităţii   şi  seră  de  care  se  ocupă  ca
                                                                                                                         bucuriei.               de  un  suflet  Hegediis  An­
                                                                                                                           Este  ziua  dirijoarei  co­  drei,  Ocsi,  cum  ii  cunoaşte
                                                                                                                         rului  mineresc  din  locali­  toată Aninoasa.
                                                                                                                         tate,  cor  umblat  prin  ţară   La  puţ,  ia  primărie,  la
                                                                                                                         şi  cîştigător  in  atitea  con­  serbarea  de  slirşit  de  an,
                                                                                                                         cursuri.  Coriştii,  cu  aceeaşi  la...  sint  aduse  garoafele.
                                                                                                                         emoţie  cu  care  aşteaptă  Acum,  cind  Ocsi  a  trecut
                                                                                                                         deschiderea   cortinei   aduc,  de  35  de  ani  de  cind  se
                                                                                                                         intr-o  seară  senină  de  mai,  ocupă  de  seră,  ii  întindem
                                                                                                                         un  omagiu  femeii  care-i  şi  noi  o  garoafă,  cu  toate
                                                                                                                         face  pe  mineri,  lăcătuşi  şi  urările  de  bine  ce  I  se  cu­
                                                                                                                         electricieni   să   simtă   cu  vin.
                Vasile Birdian lucrează la pregătirea terenului pentru    Petru Ţigu, Maria Crăciu nică şi Zuzi Zepciuc plantea-   toată liinfa lor frumuseţea  CORNEL ARMEANU
              semănatul răilăctnoaselor Ia ferma I.A.S. Simeria.       ză ultima suprafaţă cu ceapă la ferma I.A.S. Simeria.
             fp   v-   O-   -*
              La  Combinatul  siderurgic                                                                                                          constructorul  trebuie  să-şi
            „Victoria"  Călan  este  pre­  Ritm şi calitate în realizarea investiţiilor Elib^fOreO UrCp@r&td O UftOf                              mărească  ritmul  de  mun­
             văzută  intrarea  în  funcţiu­                                                                                                       că.  La  ora  actuală  benefi­
            ne,  în  cursul  acestui  an,  a   omplosomeriîe-soreiiiâ prloritorâ a beneficiarului                                                 ciarul  a  asigurat  toate  uti­
             mai  multor  capacităţi  de                                                                                                          lajele  necesare,  cur-  excep­
             producţie.  Unele  sînt  în­                                                                                                         ţia  exhaustorului,  care încă
             târziate  din  anii  trecuţi  şi   ful  serviciului  investiţii  al   « Bateria a Il-a a C.T.E.  structorul  şi  proiectantul   schimburi.  Aşa  că  în  mod   n-a  fost  livrat  de  I.C.M.
             reprogramate,   altele   au   C.  S.  V.  Călan,  Ervin   2  are  termenul  de  punere   analizează   zilnic   stadiul   cert  la jumătatea, lunii cu­  Reşiţa,  deşi  trebuia  s-o
            termene fixate pentru 1983.   Schmidt,   şeful   biroului   în  funcţiune  col  mai  a-   realizărilor.   Problemele   rente  vor  începe  probele   facă din 1982.'
             Care  este  stadiul  realizării   plan-investiţii  şi  subiogi-   propiat  :  30  martie  a.c.  Ca  tehnologice  „cheie"  au  fost  de  punere  în  funcţiune,   o  Turnătoria  a  IV-a  de
             lor,  ce  perspective  sînt  să   nerul   Alfred   Ilatzinger,                                            iar  la  data  convenită  ba­  piese.  Aici  sînt  finalizate
             i.ntre  In  funcţiune  la  da­  diriginte  de  şantier  coor­                                             teria  a  II-a  va  intra  în   toate  lucrările  rămase  res­
             tele  programate,  ce  grevea­  donator,  am  reţinut  urmă­    C.S. „VICTORIA" CĂLAN                     producţie.                 tante  din  anul  trecut,  cu
             ză  asupra  bunului  mers  al   toarele  aspecte  referitoare                                               •  Banda  a  II-a  de  aglo­  o  excepţie:  centralele  de
            activităţii ?              la  stadiul  execuţiilor  şi                                                    merare  (termen  de  pune­  ventilaţie  (CV  1,  2  şl  3),
                                       modul  în  care  acţionează,   urmare,  constructorul  şi-a   rezolvate  integral,  cu  cî-
                 ARE CUVINTUL                                     sporit  forţele  la  acest  o-   teva  zile  în  urmă,  intrând   re  în  funcţiune  —  iunie   care introduc aer cald în
                 BENEFICIARUL          ia  fiecare  din  cele  patru   biectiv.  Pentru  eliminarea   în  rodaj  şl  ultimele  utila­  a.c.).  în  general  lucrările
                                       obiective  amintite,  lucră­                                                    sînt  în  grafice,  mal  puţin    M1RCEA LEPĂDATU
              Din  discuţiile  purtate  cu   torii  şantierelor  II  şl  III   operativă  a  oricăror  nea­  je.  Cel  care  montează  in­  eleetroflitrul  de  1,1  milioa­
             inginerii  Ionel  Stoicoi,  şe­  ale l.C.S. Hunedoara s  junsuri,  beneficiarul,  con­  stalaţiile  lucrează  în  trei  ne  mc  capacitate,  unde  (Continuare In pag. a 2-a}
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47