Page 46 - Drumul_socialismului_1983_03

naq î DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 88

Perfecţionarea profesională- CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ

o necesitate obiectivă O zi de muiîcă rodnică 15.00 Tt
15,05 Consult
miterea
tul su
Discutind La tînăra în­ cursuri de calificare în în­ policalificării, este cuprin­ la curăţarea şi fertilizarea pajiştilor 15.30 (fizică)
Emisim
treprindere de tricotaje-tip treprindere, cu o durată de să în planul de perspec­ german,
lină din Hunedoara cu to­ 6 luni pentru toate fazele tivă. Şi ne gîndim să poli- Miercuri, 16 martie, la mion Ciaco, directorul şco­ — ani avut şl la acţiunile 17,25 Tragere
varăşa Salvina Igreţ, In­ de lucru : bobinatori, tri- calificăm aproximativ 100 Bretea Română a fost o zi lii, lucrători de la coope­ organizate în satele Vâl­ 17.30 La volt
17.45
1001 do
spector cu probleme de în- coteri şi confecţioneri. Ul­ de lucrătoare şi lucrători de muncă rodnică. Dis-de- rativa de producţie, achi­ cele, Bretea Strei, Gînţa- 20.00 Tele*un
văţămînt din cadrul birou­ timii 62 de lucrători au fost din cei mai bine pregă­ dimineaţă, grupuri-grupuri ziţii şi desfacerea mărfuri­ ga şi Ruşi. Duminica tre­ 20,20 Actualit
Serial
lui personal, învăţămînt, calificaţi anul trecut. Dar, tiţi". dc cetăţeni din satul reşe­ lor şi alţii. S-a muncit cu cută, de pildă, la Gînţaga 20.30 pul urn
retribuire şi administrativ alături de calificarea oa­ Aşadar, perfecţionarea dinţă al comunei au ieşit spor, într-o atmosferă de au ieşit la curăţarea şl fer­ 21
pe tema perfecţionării pro­ menilor pentru o anume continuă a personalului la cîmp, adunîndu-se lin­ bună dispoziţie. tilizarea păşunilor peste 20.45 Un . c£n
fesionale a personalului u- fază tehnologică, şi-a făcut constituie la întreprinde­ gă podul de beton de peste — Cooperativa agricolă 140 de oameni. sa dv.
aităţii, dintru început ni loc în preocuparea celor rea de tricotaje tip lînă rîul Strei. Ioan Gelu din Bretea Română — ne-a — Din cîte ştim, Bretea 20,50 Cadran
21.15
Film ai
s-a făcut o precizare: „O de aici şi o a doua treaptă din Hunedoara o problemă Buzdugan, vicepreşedinte spus Ioan Gelu Buzdugan Română a avut greutăţi Aţi gre
unitate nouă, fără tradi­ de creştere în acest dome­ de prim ordin. Chiar şi al biroului executiv al — are un efectiv mare de mari, in anii din urmă, cu 22.15 Tclcjun
ţie, fără specialişti, are o- niu : perfecţionarea în me­ directoarea unităţii urmea­ consiliului popular şi pre­ bovine şi ovine ce va creş­ asigurarea furajelor pentru
iligaţia de a-şi forma ca- seria practicată. Pe aceas­ ză un curs la CEPECA, şedinte al cooperativei a- te substanţial în acest an. animale.
irele necesare pentru a tă linie se înscriu cele 6 iar maiştrii, un curs de gricole de producţie din Am înţeles din cuvântarea — Aşa este, deoarece pe
trece mai uşor de impedi­ cursuri de perfecţionare 4 luni, în întreprindere, a- localitate le-a arătat celor păşunile şi fîneţele de ca­
mentele debutului produc­ vînd săptămînal ore în ca­ prezenţi ce au de făcut, t o v a r ă ş u l u i Nicolae re dispunem s-au făcut
tiv. întocmai s-a procedat re $e predau cunoştinţe de apoi s-a trecut La treabă. Ceauşescu la Conferinţa lucrări superficiale. Or, su­ BUCUREŞ1
ji la noi. Pentru a porni tehnologie specifice unită­ pe ţară a preşedinţilor prafeţei destinate produce­ dioprogramu
activitatea s-au recrutat La întreprinderea ţii şi se prelucrează bule­ Unii, cu topoarele, au tăiat consiliilor populare că pen­ rii de iarbă şi fîn trebuie La ordinea :
tură; 7,00 R
din Hunedoara aproape de tricotaje — tinele şi revistele de mo­ lăstărişul şi vegetaţia lem­ tru a realiza o activitate să-l fie acordată aceeaşi Revista pres
600 femei, tinere în marea tip lină Hunedoara dă pentru a fi permanent noasă, alţii au împrăştiat bună în zootehnie trebuie atenţie ea oricărui teren rul melodiile
de ştiri ; S
lor majoritate, care au la curent cu modelele de muşuroaiele, iar femeile, să se acorde o preocupare agricol. Pornind de la a- ascultătoriloi
fost trimise pentru califi­ tricotaje cerute de piaţă. sub coordonarea brigadie­ mult mai mare decît pînă cest fapt, comitetul comu­ de ştiri; 10,0!
care la fabrici cu profil care funcţionează începînd Mai poate fi amintit şi rei Brînduşa Neiconi, au acum producerii furajelor. nal de partid şi consiliul ţa ; 10,25 i
similar din Oradea, Sighet, din ianuarie a.c., timp de faptul că întregul personal administrat manual îngră- Iată de ce, în această pri­ popular au hotărît să a- 10,50 Partide
11.00 ^ulctin
Roman, Rădăuţi, iar o par­ 6 luni, la care participă TESA este cuprins în şămintele chimice. Printre măvară, am organizat mul­ corde pajiştilor atenţia pe Vreau să şl
te dintre acestea au fost tricoterii şi bobinatorii, ur- cursuri de perfecţionare a cei prezenţi l-am notat pe te acţiuni pentru curăţarea care o merită. în primul citate; 12,00 I
instruite chiar la Hune­ mînd ca din această lună activităţii, iar 11 cadre de Romulus Petca, deputat în şi fertilizarea pajiştilor na­ rind, am acţionat pentru 12,05 De toi
turiştii; 12,31
doara de către absolvenţi să fie organizate alte perspectivă vor urma a- consiliul popular comunal turale. Avem deja curăţa­ igienizarea păşunilor şi fî- folclorului;
ai Facultăţii de textile din cursuri de perfecţionare cu nul acesta un curs de pre­ şi unul din organizatorii te cLrca 75 ha de păşune neţelor — avînd pînă a- mieră Rădic
iaşi, repartizaţi să lucreze 530 confecţioneri şi 48 con­ gătire ta Centrul de per­ acţiunii, cooperatorii Pătruţ şl fineţe, dar nu ne vom cum curăţată o suprafaţă Ia 1 la 3; 15,(
1G,00 Buletin
aici. Dar întreprinderea şi-a trolori tehnici de calitate, fecţionare a cadrelor Bucu­ Pădurean, Ioan Luţ, Nan- opri aici, ci vom continua de circa 1 000 ha. Acordăny Radioreflecti
început activitatea cu un e- care vor avea o durată de reşti,' care, după absolvire, dra Coposescu, Avram Nei­ acţiunea pînă la curăţarea o mare atenţie fertiliza. * ce patriotice
fectiv de aproape 1 000 de 4 luni. vor deveni conducători de coni şi Ioan Petrescu.. Ul­ întregii suprafeţe. pajiştilor naturale, în prin­ natc econon
Ictin dc ştii
lucrătoare şl lucrători, Pentru buna desfăşurare ateliere şi secţii de pro­ timul dintre ei, deşi are Gheorghe Cuteanu, se­ cipal cu îngrăşăminte na­ patrie; 17,45
mulţi dintre ei necalificaţi. a procesului de producţie ducţie, organizatori ai a- peste 80 de ani, lucra cu cretarul comitetului comu­ turale. La C.A.P. Vîlcele Bradu ; 18,0
Procesul de calificare al a trebuit să se apeleze u- telierelor de întreţinere şi hărnicie, ţinînd pasul cu nal de partid, prezent şi el aplicăm o metodă care ni 20.00 Radioj
zi intr-o or
acestora a stat pe primul neori la treceri de la o fa­ reparaţii ale utilajelor, con­ cei mult mai tineri. Mai la faţa locului, ne-a spus : se pare bună : din trei în ţiuni din op
loc în activitatea celor ca­ ză de lucru la alta. De ducători ai activităţii de apoi, în sprijinul coopera­ — Aceasta nu este pri­ trei zile mutăm tîrla oilor. ciul ţiganilo:
re se ocupă cu formarea aceea, a apărut şi necesi­ personal, ai organizării şi torilor au venit elevii cla­ ma acţiune de acest fel de Non stop n
oamenilor. Au fost organi­ tatea perfecţionării lucră­ normării muncii etc. selor a VII-a şi a VUI-a pe raza comunei. Astfel de Am amenajat nişte lese u- TIMIŞOAR
zate în acest scop chiar de torilor pentru mai multe ale şcolii generale din lo­ participări numeroase — şor de montat şi de de­ maţiile zilei
Ia înfiinţarea unităţii faze. Această problemă, a VASILE PÂJAN calitate, în frunte eu Si- de zeci şi sute de oameni montat ce sînt duse din tatea in ind
loc in loc. Pe raza comu­ imperative 1
nei avem peste 5 000 de prioritar —
şantierul Fa
oi, astfel că prin tîrlire garlnă şi uit
PATRIEI-CIT MAI MULT CĂRBUNE, vom îngrăşa natural o ma­ ra; 18,20 Cir
natul — mu
re suprafaţă, în fiecare an.
18,45 Revista
De asemenea, acţionăm Ritmuri pen
OÎT MAI MULT MINEREU! pentru defrişarea acelor dv. ; 10,30-
suprafeţe care cîndva au cu artele: (
arădeană.
produs iarbă, dar treptat
0 activitate descoperită: au fost lăsate să se împă­
durească. . Aici, pe malul
Streiulud, unde se munceş­
Descoperta te azi, a năpădit vegetaţia
lemnoasă şi nu prea mal DEVA : Co
creştea iarba. înşepînd din Frontiere (j
(Urmare din pag. 1) exista greutăţi. Se pare acest an cele 3 ha vor fi DOARA: Ce
însă că sînt prea multe. redate producţiei de iarbă. ra); în spaţ
utilajele din carieră nu Şi această problemă spi­ tul); Celebr
Provocarea
au fost livrate. Se duce noasă a pieselor de schimb, S-a lucrat cu hărnicie (Constructor
lipsă de distribuitoare la a lubrifianţilor trebuie să pînă tîrziu după-amlază. ŞANI : Pap
In ziua de 16 martie s-au
i nstalaţiile hidraulice, de stea mai mult în atenţia curăţat 20 ha şl s-au fer­ 1« I-U (l
mîn ou tine
lanţuri pentru şenile, în- bazei de aprovizionare a LUPENI: De
tinzătoare de lanţ, furtune Combinatului minier Va­ tilizat cu îngrăşăminte chi­ riile I-II (C
Aspect de la plantarea cartofilor Ia ferma 3 a Asociaţiei horticole de stat şi coo­
le înaltă presiune. peratiste Deva. mice peste 13 ha. CAN: în sp
lea Jiului. rul); LONEc
— Aţi amintit mereu de Producţia de extracţie a TRAIAN BONDOR vecin Sam ■
excavatoare, a continuat (Minerul); I
Eliodor Mihăileanu. Ei bi- cărbunelui în carieră nu '''rin miliat
ANIN
':);
ne, principalul vinovat de trebuie să sufere. Deci, se Pînă cînd cooperatorii j işti lor sau de îmbunătăţiri infernală
„căderea" lor în această impune urgentarea lucră­ din Sălişte mai aşteaptă funciare a rămas doar In Semănatul culturilor din prima URICANI:
(Retezatul);
■iarnă a fost uleiul de mo­ rilor de descoperta. Iar invitaţii Ia muncă ? faza de... intenţii. Pînă meu vecin ,
l-n
(Şleau;
tor „M 20 Super 2". Fiind pentru aceasta — aprovi­ cînd au de gînd consiliul RAŞTIE: Fe
Deşi pe ogoarele C.A.P. popular comunal şl consi­
necorespunzător, ne-a dis­ zionarea cu cele necesare, Sălişte sînt multe treburi liul de conducere al C.A.P. epocă trebuie grăbit! sn mare (F
trus 5 motoare de excava­ întreţinerea corespunzătoa­ de făcut în această primă­ să tărăgăneze începerea fantastici (FI
GIU-BAI:
s
de
tor şi ne-a scos din ter­ re a maşinilor şi utilajelor, vară, pînă acum nu s-a (Urmare din pag. 1) ră intensivă. La transpor­ ţii cultură);
(Dacia);
schiţat nici un gest în pri­ lucrărilor agricole, iar coo­
menul de garanţie încă utilizarea la capacitate a peratorii să tot aştepte in­ tul gunoiului de grajd .au gonul vine ,
vinţa declanşării lucrărilor ne; CALA
lucrat cu spor Ion Dandea,
două. mijloacelor de încărcare de sezon. Organizarea ac­ vitaţii să participe la mun­ ră întîrziere de către mem­ Anton Todea, Nicolae Stan- (Casa de ci
brii cooperatori. Tot la a-
Nu negăm faptul că n-ar şi transport. ţiunilor de curăţare a pa- că 7 RIA : Conţi
ceaetă unitate, mecanizato­ ciu şi Viorel Ştiop, iar Vio- Santa Luda
' ®~ •“ • — • — • — — • — • — • — • — • — • - • — m — » rul Ion Fruptu a realizat rel Olea a pregătit terenul 1LIA: Trei t
(Lumini
loşi
fertilizarea culturilor de pentru insămînţarea sfe­ Milă pun tru
Stimularea iniţiativei cetăţeneşti — toamnă şi a pajiştilor na­ clei furajere. Cooperatorii rul).
turale.
sînt mobilizaţi la împrăş-
O activitate intensă am tierea gunoiului de grajd.
Pe ogoarele C.A.P. Ro-
pîrghie in acţiunile de înfrumuseţare a localităţilor întâlnit pe ogoarele Com­ moşel s-a acţionat pe un
plexului
intercooperatist
Vaidei, unde Gheorghe Pa- front larg la pregătirea ce­
raschiv şi Cornel Dragota
(Urmare din pag. 1) catari care se bucură de colţ vorbeşte de la sine fcrat cu grijă, că în edu­ lor 30 de hectare care se
Timpul
pr
un prestigiu binemeritat. despre vrednicia unor ce­ caţia copiilor — care stri­ au pregătit terenul pentru însămînţează cu coriandru, azi, 18 marţii
Nicolae Mara : Sînt pre­ Elena Mihăilă: Locuiesc tăţeni ca Florin Cotoară, că de multe ori zonele Insămînţarea lucernei pe la desţelenirea unor pa­ va fi frumo
şedintele asociaţiei de loca­ în blocul 16 din Micro 2. Iosif Gura, Ion Gîrlişte, verzi — trebuie să se facă 10 hectare. Doru Cibian, jişti slab productive care cu cerul ser
tari nr. 1 de mulţi ani. Zo­ Aş propune să ni se pro­ Florlca Irimie, Silviu Bog­ mai mult simţit rolul pă­ Valentin Goiu, Dan Mun- vor fi însămînţate cu plan­ dimineaţa, ii
bdă. Vîntui v
nele verzi sînt întreţinute cure gard viu, cu care să dan, Iulian Gruiescu, Ele­ rinţilor, al şcolii. teanu, Ispas Todea şi Ion te de nutreţ, la fertilizări rat din sud,
cam tot de ..celaşl locatari. conturăm spaţiile pentru na Urfica şi alţii, care în­ Silviu Oproescu : Consi­ Boandea au lucrat la arat şl aplicarea tratamentelor nele iratensifi
scurtă durat,
ţeleg să participe cu dă­
Unii n-au ieşit şi nu ies, fiori. E~:dropt că nu toţi ruire la continua bună der că prlntr-o împărţire şi fertilizat. In această u- fitosanitare in livadă. O rile minime
cu toate insistenţele noas­ locatarii răspund unor ast­ a unui anumit număr de nitate sînt transportate în contribuţie meritorie la a- se intre 2 ş
fel de chemări. Ba mai gospodărire a cartierului. blocuri pe conducători de cîmp 4 000 tone gunoi de cele maxime
tre, niciodată. Eu consider Avem însă şi în asociaţia unităţi economice, în func­ grajd. O altă formaţie de ceste lucrări şi-au adus-o grade.
La munte,
că celor care se manifestă sînt şi din aceia care scu­ noastră locatari care nu ţie de domiciliul fiecăruia, Aurel Cornea, Ion Oprea, frumoasă şl
cu rea-voinţă în mod re­ tură covoarele pe geamuri vor să înţeleagă că este o mecanizatori, din care li Ion Plutea, Petru Cosmoiu, să se Ineălze
sau întind rufe în balcoa­ cît şi printr-o colaborare amintim pe Leontin Mihai,
petat, trebuie să li se apli­ datorie civică să-ţi prime­ mai bună între membrii Gheorghe Paraschiv şi alţi fi variabil, ir
ne. Poate că o gazetă de Dorel Boca şi Constantin mecanizatori. Vîntui va su
ce sancţiuni, aşa cum pre­ neşti casa nu numai în in­ comitetelor asociaţiilor de pînă la tare
vede legea. perete care să prezinte terior, ci, prin muncă, să locatari s-ar rezolva în Căta au fertilizat cu gunoi După modul cum acţio­ sudic.
regulile de convieţuire în dai faţadei şi, implicit, de grajd cele 10 hectare nează în aceste zile pentru Pentru uri
Ana Ispas : Pentru că bloc va rezolva multe ne­ străzii aspectul plăcut. bună parte problema ieşi­ destinate sfeclei furajere zile : Vreme
cel care dă tonul în păs­ rii la acţiuni. Şi pentru că la C.A.P. Vaidei. urgentarea insămînţărilor caldă, cu ce
plăceri, iar un colţ satiric Nicolae Mara: Deputa­ e vremea să se treacă la de primăvară, cooperatorii mai mult ne
trarea şi înfrumuseţarea ar stimula pe cei deosebit, tul ar trebui să fie mai La C.A.P. Cigmău se a- şituJ intervaJ
fapte concrete, trebuie să
zonei este i esponsabilul de de comozi. mult prezent între alegă­ ne mobilizăm şi să ne im­ cordă atenţie sporită fer­ şi mecanizatorii din aceste alocuri va p
unităţi fac dovada răspun­
scară, cred că ar trebui Mihail Guţu: Sînt admi­ tori, să le explice că tot plicăm cu hărnicie noi tilizării celor 30 hectare derii faţă de soarta recol­ râturile mini
9 grade, iar
întărit rolul acestuia. Aş nistratorul asociaţiei de ceea ce s-a făcut prin e- toţi, cetăţenii oraşului, la repartizate culturii de car­ tei şi de înfăptuirea im­ intre "yşl 2
propune să fie numiţi res­ locatari nr. 4 din zona forturile statului s-a făcut tot ceea ce înseamnă curat, tofi, din care pe 15 hecta­ perativelor autoaprovizio- teorol, le :
Dorel Valorii
ponsabili de scară acei lo- Poştei. Frumuseţea acestui pentru noi şi trebuie păs- frumos, elegant. re se vor realiza în cultu­ narii teritoriale.