Page 47 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 47
„Sîntem puternic mobilizaţi pentru
depăşirea pianului laminereu"
— Spre deosebire de a- abataje, la uzina de prepa şi o decadă din acest an.
ceeaşi perioadă a anilor rare, la celelalte puncte Ce realizări s-ău obţinut ?
trecuţi, în 1983, la între de lucru pentru realizarea — Bune, la toţi indica
prinderea minieră Barza exemplară a prevederilor torii. La producţia marfă
Anul XXXV, nr. 7 881 MARŢI, 15 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani s-a lucrat mai bine, toate planului, sporind neconte avem o depăşire a sarci
sectoarele adueîndu-şi o nit volumul de materii pri nilor planificate cu 2,6 mi
contribuţie importantă la me extrase pentru nevoile lioane lei, la total minereu
extragerea suplimentară a economiei naţionale. în extras cu peste 2 600 tone.
unor importante cantităţi mod firesc, comitetul de De asemenea, preconizăm
1 r K Ik^D Â ikl l A a Di lr' A i , I.' n r n i Ă V A D Â de minereu, la depăşirea partid, consiliul oamenilor
I wAMRANUa A^RICyLA De ¥1 ţliyiA^f/A KA | planului la indicatorii de muncii au pus şi pun un şi la „netă“ o depăşire sub
producţie. Vă rugăm, tova stanţială. O contribuţie în
răşe Andron Junea, se semnată la plusul de mi
cretar adjunct al comitetu nereu pe mină şi-a adus-o
Duminică-mobilizare susţinută lui de partid al întreprin I.M. BARZA colectivul sectorului Musa-
derii, să reliefaţi cum ac riu I, condus de inginerul
la efectuarea lucrărilor pe ogoare colectivele de accent deosebit pe finali mai în luna februarie a
Gheorghe Roşea, care nu
ţionează
muncă in vederea îndepli
nirii cu succes a sarcinilor, zarea obiectivelor cu ter extras suplimentar peste
mene de predare în acest
ce se întreprinde pentru an, menite să ducă la ex 1 200 de tone.
Şoimuş, mai mulţi coope finalizarea obiectivelor cu Un cuvînt de laudă şi
Duminică a fost o zi favorabilă pentru efectua ratori, împreună cu preşe termene de punere în func tinderea posibilităţilor de preparatorilor care au fă
rea lucrărilor care hotărăsc soarta producţiei agri dintele C.A.P., Aurel Luca, valorificare a bogatelor re cut eforturi pentru a creş
cole din acest an. Forţele şi mijloacele mecanizate au acoperit cu folie de ţiune în acest an ? surse locale existente în
— Conştienţi de necesi
s-au mobilizat la arături, pregătirea terenului, semă polietilenă solarul, au fă tatea creşterii producţiei zonă. Măsurile luate încă te randamentele de extrac
;3f '. natul culturilor din prima epocă, la fertilizări şi cut tăieri la pomii din in de materii prime şi resur de la începutul anului a- ţie a componenţilor utili
v curăţarea pajiştilor naturale. Iată cîteva aspecte con cintă. împreună cu oame se energetice — sarcină ex sigură un cadru propice din minereu rile prelucrate.
crete de muncă privind modul cum s-a acţionat Ia nii se aflau la muncă E- presă trasată de către se de 'desfăşurare a- lucrări Mai trebuie arătat că, în
efectuarea lucrărilor amintite. leonora Popa, secretarul cretarul general al parti lor, ritmurile şi avansările perioada la care ne refe
organizaţiei de partid din dului, tovarăşul Nicolae scontate. în ceea ce pri rim, I.M. Barza şi-a înde
satul Bălata, brigadier de Ceauşescu, la Conferinţa veşte producţia de minereu plinit si chiar depăşit pla
La defrişări, transportul gunoiului, cîmp, Ioan Mandula, secre Naţională a partidului şi trebuie subliniat un aspect nul la indicatorul „inves
tarul biroului executiv al la Consfătuirea de lucru deosebit de important: se tiţii totale", la lucrările în
regie proprie, inclusiv la
pregătirea terenului şi semănat consiliului popular comu de la C.C. al P.C.R. din acordă o maximă atenţie activitatea de construcţii-
calităţii minereului, creşte
nal. Duminică s-au reali
ianuarie a.c. —, oamenii
zat : 30 de ha de păşune muncii de la I.M. Barza, rii eficienţei muncii pres montaj.
— La acţiunile de mun Nicolae Gheorghiu. La curăţată, 3 ha defrişate, un în frunte cu comuniştii, tate de fiecare muncitor.
că pc care le-am organi transportul şi administra- hectar de teren nivelat, 80 sînt puternic mobilizaţi în — Au trecut două luni LIVIU BRAICA
zat în toate satele — ne rrvp cmnninliii dp f*rpid In— Imnp cMînnî transTWrtfl t cţ
relata tovarăşa Maria Ci-
ronei, primarul comunei FRUMUSEŢEA LOCALITĂŢII NOASTRE DEPINDE DE CONŞTIINŢA
Şoimuş —, aflată în cîmp,
participă peste 300 de ce CIVICĂ A FIECĂRUIA DINTRE NOI
tăţeni. Lucrăm la defri
şări, curăţări de păşuni, la
nivelări şi transport de gu Acţiuni edilitar-gospodăreşti în localităţile
noi, la alte lucrări gospo
dăreşti.
în lunca Mureşului, la judeţului cu participarea a 55 mii ie cetăţeni
Bălata se aflau la defrişări
peste 100 de oameni între
care: Petru Hăncilă, Ni- „Toţi cetăţenii au îndatorirea de a asigura întreţinerea şi cură
colae Maicr, Ioan Nelega,
Ioan Costan, Aurel Toraa, ţenia locuinţelor, a anexelor gospodăreşti, a curţilor şi împrejmuirilor
Gheorghe Luca, Toader acestora, precum şi de a pax-ticipa la realizarea tuturor măsurilor pri
Groza, Nicolae Filimon, La- vind buna gospodărire a localităţilor".
zăr Crăciun, Aron Crijmar,
('Din Legea cu privire la obligaţiile şi răspunderile consiliilor populate, uni
Ioan Turcu, Ioan Jula. în tăţilor socialiste şi ale cetăţenilor pentru buna gospodărire, intreţinere şi cură
timp ce unii tăiau vegeta Buldozeristul Ioan Istrate nivelează terenul după defri
ţia lemnoasă, alţii degajau şarea arboretului. ţenie a localităţilor urbane şi rurale, păstrarea ordinii şi disciplinei).
administrat, amenajarea so în localităţile judeţului
larului şi curăţarea pomi au avut loc, duminică, am
lor. ple acţiuni gospodăreşti,
în comuna Vcţel au fost menite să dea cartierelor
prezenţi la muncă în cîmp şi străzilor, arterelor de
aproape 200 de locuitori circulaţie, parcurilor şi
ai satelor. La C.A.P. Veţel spaţiilor dintre blocuri, li
s-au curăţat 30 ha păşuni, vezilor şi păşunilor un as
s-a adunat şi scos piatra pect civilizat, bine gospo
de pe 10 ha cultivate cu dărit. Iniţiativele cetăţe
păioase, iar cu atelajele neşti au cunoscut în aceas
s-au transportat 16 tone de tă zi de martie o partici
gunoi. La C.A.P. Leşnic pare numeroasă — peste
s-au curăţat 6 ha păşuni 55 000 de cetăţeni, — con-
şl s-au făcut 1 000 ml canale firmîndu-se încă o dată că
de deseeq^e. Totodată, s-a primăvara este anotimpul
transportat şi administrat bunilor şi harnicilor gos
gunoi pe 5 ha teren desti podari.
nat culturii cartofului. Îm
preună cu cetăţenii se a- gj HUNEDOARA. Peste La curăţarea şi reamenaja rea celor 10 ha de zone verzi
flau cadrele de la primă 15 000 de hunedoreni — — una din lucrările de gospodărire efectuate duminică in
C.A.P. Bîrsău. Mecanizatorul Gavrilă Casvan fertilizea rie, preşedinţii şi inginerii tineri, elevi şi vîrstnici — municipiul Hunedoara — şi-au adus contribuţia şi elevii şco
ză cu superfosfat terenul destinat culturilor de cartofi şi au efectuat 61 000 ore de lilor generale, dind faţadelor şi incintelor un aspect or
sfeclă de zahăr. _________________ şefi de la C.A.P. donat.
Intens s-a muncit dumi muncă patriotică la reîm
terenul, iar în urmă, me erau mecanizatorii Aurel nică şi în cadrul fermei prospătarea şi refacerea
canicul Ioan Istrate nivela Tamşa, Iloria Cuteanu şi zonelor verzi şi parcurilor la săpatul în jurul arbo relor, la tăieri de corecţie
cu un buldozer pămîntul Aron Alb. în satele Bejan, N. BADIU din cartiere şi de la inter rilor ornamentali şi cură la un număr de 2 300 ar
sub îndrumarea ingineru Păuliş şi Bobolt se lucra secţia marilor bulevarde, ţenia străzilor şi trotua bori, ca şi la plantarea a
lui şef al C.A.P. Şoimuş, la' curăţatul păşunii. La (Continuare in pag. a 2-a) 500 arbori ornamentali şi
gard viu pe o lungime de
130 ml, valoarea lucrărilor
efectuate depăşind 400 000
lei. „Din dorinţa de a-şi
înfrumuseţa oraşul, remar
ca Maria Koka, secretar
al Comitetului municipal
de partid, cetăţenii, locui
tori şi lucrători din uni
tăţi economice au făcut
dovada unui adevărat spi
rit civic. Au răspuns „pre
zent" la acţiunile de mun
că patriotică oamenii mun
cii de la I.C.S.M.I., coope-
perativa meşteşugărească
„Drum nou", formaţia de
la reţelele de distribuţie a
gazului metan, liceul nr.
2, şcolile generale nr. 3, 4,
5, 6 şi 8. S-au remarcat,
prin hărnicie şi Iniţiativă,
C.A.P. Şoimuş. Aspecte Ue la defrişarea vegetaţiei lemnoase de pe terenurile din lunca Mureşului.
(Continuare in pag. a 3-a)