Page 5 - Drumul_socialismului_1983_03

5Al LSCîoK4.

CONSILIUL POPULAR - ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA,
proletari DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
P E N T R U O B Ş T E

„înfăptuim în practică pr ncipiila autoconducariî
■^vrv^ Mî. J E S L W W «SS3a ^3^ ^S=-OT3
S I C I M S I I J E Conferinţa pe ţară a pre- . şi adoptarea hotărîrilor şi litate, atît pentru satisfa­
şi autoapt o vizionării teritorial 3“

multe şi de mai bună ca­
parte activă la elaborarea
— Sarcinile stabilite de
deciziilor, la aplicarea lor
ale populaţiei, cît şi a u-
lare, orientările, indicaţiile
m RGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C I m şedinţilor consiliilor popu­ în practică. Astfel se ex­ cerea cerinţelor de consum
nor nevoi ale economiei
primă capacitatea organi­
şi direcţiile de acţiune cu­
prinse în cuvîntarea tova­ zatorică şi forţa de mobi­ naţionale. Ce v-ati propus
răşului Nicolae Ceauşescu, lizare şi antrenare a ma­ să realizaţi în această pri­
secretarul general al parti­ selor de către consiliul vinţă în acest an şi în
dului, sînt o permanenţă perspectivă ?
Anul XXXV, nr. 7 870 MIERCURI, 2 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani pe agenda de lucru a con­ Convorbire cu — în primul rînd acor­
siliilor populare, care îm­ IOAN DiMPU, dăm cea mai mare atenţie
preună cu masele largi de utilizării cu maximum de
\ primarul comunei Hărău
cetăţeni, acţionează în randament a tuturor tere­
strînsă unitate pentru a le nurilor agricole. Acţionăm
traduce în viaţă. Cum ac­ popular la realizarea obi­ pentru ridicarea gradului
ţionaţi în comuna dum­ ectivelor planului economic de fertilizare a pămîntu-
neavoastră pentru înfăptui­ în profil teritorial. lui destinat culturilor agri­
rea principiilor autocondu- — Autoconducere şi au- cole vegetale prin lucrări
cerii şi autoaprovizionării ? toaprovizionare înseamnă ameliorative: scarificări,
— întreaga activitate a să foloseşti eficient pămîn- afînări, nivelări, combate­
primăriei se bazează pe tul, să pui mai deplin în rea băltirilor, irigaţii şi
conlucrarea strînsă cu ce­ valoare resursele locale de îngrăşarea cu gunoi şi sub­
tăţenii, pe consultarea per­ creştere a producţiei de stanţe chimice. Aş vrea să
Intr-o singură lună -10000 tone manentă a acestora în toa­ bunuri materiale. Autoa- subliniez în acest context
te problemele care privesc provizionare înseamnă în că am încheiat acţiunea de
dezvoltarea economico-so- primul rînd — aşa cum fertilizare cu îngrăşăminte
de cărbune extrase peste plan cială a satelor şi comunei sublinia secretarul general chimice a terenurilor ocu­
în întregul ei, a unităţilor ai partidului la Conferin­ pate cu semănături de
agricole socialiste. Organi­ ţa pe ţară a preşedinţilor N. BADIU
Luna februarie s-a in- ceastă metodă, cu foarte cînd lucrăm în schimburi zaţiile de masă şi obşteşti, consiliilor populare - pro­
Jîieial pentru minerii de bune rezultate, două bri­ de opt ore, facem treabă deputaţii şi cetăţenii iau duse agroalimentare mai (Continuare in pag. a 2-a)
la Petrila cu o realizare găzi: cele conduse de Ale­ bună. închidem ciclul. Ran­
importantă. De aici s-au xandru Lazov şi Aurel damentele au crescut cu 2
extras suplimentar sarci­ Grigore, care exploatează tone pe post. Am dat su­ ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ
nilor de plan, în această abataje frontale cu grosi­ plimentar, în februarie mai
perioadă, 10 000 tone de mea stratului de cărbune mult de 500 tone cărbune.
cărbune. De menţionat că între 35—40 m. „Metoda Dintre ortaci s-au eviden­ Măsuri concrete pentru obţinerea unei recolte
toate cele şase sectoare ale este avantajoasă — ne spu­ ţiat Gheorghe Silîtra, Cse-
minei şi-an realizat şi de­ nea minerul Ioan Ciobo- resznyeş Şandor şi Lăză-
păşit prevederile. Este, taru, şef de schimb în rel Tămăşan". cît mai mari de cartofi
fără îndoială, un succes brigada lui Lazov. Nu mai Datorită avantajelor sale,
a. harnicului colectiv, ca­ sînt surpări ca înainte, exploatarea cu tavan ar­ — Intre măsurile stabi­ te în zonă cu tradiţie şi 341 ha şi organice (peste
re a obţinut producţii spo­ tificial de rezistenţă a fost lite privind creşterea pro­ condiţii pedoclimatice fa­ 13 000 tone gunoi) pe a-
rite în toate zilele lunii îmbrăţişată de majorita­ ducţiei agricole în vede­ vorabile — trebuie să pro­ proape 400 ha. De aseme­
trecute. I.M. PETRILA tea brigăzilor de mineri. rea realizării în bune con­ ducă şl să asigure cartofii nea, am strîns piatra de
Discuţia pe care am a- La sectorul I, 80 la sută diţii a prevederilor pro­ de sămânţă pentru celelalte pe 240 ha. Lucrările de
vut-o cu mineri şi cadre dintre formaţii aplică a- gramului judeţean de au- unităţi agricole producă­ fertilizare şi adunatul pie­
de conducere a evidenţiat lucrăm fără teamă. Zilnic ceastă metodă, la sectorul toaprovizionare teritorială, toare de cartofi de con­ trelor continuă. Asigurăm
faptul că hotărîtoare în avem avansări bune. Pe III _ 90 la sută, iar la IV cultura cartofului se bucu­ sum. Ce măsuri s-au luat un agrofond cît mai bun
această reuşită au fost luna trecută am extras se preconizează să se intro­ ră de o atenţie deosebită. în vederea pregătirii tere­ ca să putem obţine pro­
noua metodă de exploata­ suplimentar planului a- ducă podirea cu tavan ar­ Aşa cum se prevede în nului şi realizării sarcini­ ducţii mari de cartofi la
re, utilizată cu bune re­ proape 400 tone de căr­ tificial de rezistenţă la programul special al aces­ lor de producţie, tovarăşe hectar, ştiind că cerinţele
zultate — podi.rea cu tavan bune". toate abatajele, îneepînd tei culturi, unităţile agri­ asigurării unui consum do
artificial de rezistenţă —, Şeful de schimb Fran- cole din Consiliul unic a- 100 kg cartofi pe locuitor
mobilizarea minerilor, bu­ cisc Olasz din brigada lui LIV1U BRAICA groindustrial de stat şl în Consiliul unic impune cu acuitate mări­
na organizare a muncii şi Constantin Alexa, de la cooperatist Toteşti — afla­ agroindustrial rea producţiei totale, prin
aprovizionare a abatajelor sectorul I a adăugat: „De (Continuare tn oag. o 2-a) Toteşti creşterea producţiei pe u-
cu cele necesare. Subîngi- nitate de suprafaţă şi la
nerul Ion Dobriţă, adjunct cartofii de sămînţă şi la
al şefului sectorului II a inginer şef al C.U.A.S.C. cei de consum. Şi noi ne
precizat în ce constă a- Toteşti, Ilie Ştefănie ? străduim să producem şi
ccastă metodei : — Trebuie să producem să livrăm unităţilor culti­
în acest an 4 400 tone car­ vatoare din judeţ cartofi
— Se îngroapă grinzi
metalice in vatra frontului tofi de sămînţă din soiul de sămînţă de bună cali­
Dessire, din cele 5 200 to­
tate, de înaltă puritate
la o densitate de 0,7 m, ne prevăzute a se realiza biologică şi care să asigu­
peste care se aşează plasă la nivel de judeţ. Din a- re randamente cît mai
de 5 mm, cusută cu un ceastă cantitate, C.A.P. To­ mari în producţia destina­
şnur rezistent. După ce teşti trebuie să asigure tă consumului.
s-a construit tavanul, se 2 000 tone cartofi de să­
poate mări pasul de a- mînţă, C.A.P. Ostrov 900 — în continuare, am do­
tnps, de la 1,25 m la tone, C.A.P. Clopotiva 700 ri să ne spuneţi cîteva cu­
J-n—2 m, ceea ce condu­ vinte despre asigurarea
ce la o productivitate spo­ tone, iar C.A.P. Rîu de seminţei şi cum se păs­
rită. De asemenea, creşte Mori şi Unirea cîte 400 to­ trează aceasta în silozuri ?
gradul de securitate a ne fiecare. Toate terenu­ — Avem asigurată să­
muncii, iar celelalte ope­ rile destinate acestei cul­ mînţă penitru toată supra­
raţii din procesul tehnolo­ turi au fost ogorîte din faţa. Controlul la silozuri
toamnă, am administrat
gic se fac cu mai multă îngrăşăminte chimice pe (Continuare In pag. a 2-a)
uşurinţă. Timpul afectat
răpirilor este redus la ju­
mătate. Insă cel mai im­ I. M. Barza. Controlorii
tic calitate Roman Ronta,
portant lucru este faptul Ioan şimon şl Nicolae Du­ Producţia fizică sortimentală — realizată
că se obţin randamente de mitru controlează o garni­
pină la 12—15 tone pe tură cu minereu cuprifer.
post. Foto: VIRGIL ONOIU ritmic, cu maximă eficienţă
La sectorul II aplică a-
Intrat în cel de al pa­ rea consumurilor de mate­ cioase, bine pregătite pro­ Un alt domeniu în care
trulea an al existenţei sa­ rii prime şl materiale, creş­ fesional. Un rol deosebit se acţionează cu consec­
le, colectivul întreprinderii terea productivităţii mun­ în acest context l-a avut venţă la întreprinderea
Cinstire de confecţii din Vulcan cii, într-un cuvînt, spre ri­ intensa activitate politico- din Vulcan este cel al pro­
P(ijÎŢg| confirmă. După ce au în­ dicarea eficienţei economi­ educativă desfăşurată de ductivităţii muncii. Astfel
muncii cheiat anul 1982 cu depă­ ce a întregii noastre acti­ organizaţiile de partid, de — releva Carolina Panha-
şiri de plan la principalii vităţi. tineret şl de sindicat, de zi, maistru, şef de secţie
Dragoslin Struţ, locuitor împreună 3 200 kg. in gos- indicatori economici, în — Deci s-a produs un toţi cei implicaţi in condu­ — un mare rol în creşte­
ai satului Almaşu Sec, co- podărio mea îmi produc perioada trecută de la în­ salt semnificativ în activi- cerea şi organizarea activi- rea productivităţii muncii
mu na Cirjifi, este unul din- tot ce-mi trebuie: carne, ceputul anului oamenii l-a avut specializarea for­
tre cei mai bum crescă- lapte, ouă, legume, cerea­ muncii de aici şi-au depă­ maţiilor pe genuri de pro­
la ri de animate. De cînd le. Anul acesta am avut o şit sarcinile la producţia La întreprinderea de confecţii Vulcan duse şi a lucrătorilor pe
se ştie — ni s-a confesat el in a re bucurie cînd au ve- marfă cu peste 3 milioane diferite operaţii. Se preco­
— o crescut şi creşte ani- nit tovarăşii de la primă- lei. tatea colectivului, ceea ce tăţii. în ce priveşte măsu­ nizează ca fiecare munci­
male. Acest lucru l-a fă- rie şi mi-au inmînat dis­ — Dacă pînă în urmă vă întăreşte încrederea în rile de ordin tehnic şi cele tor de la liniile de fabri­
cut şl cînd se afla în ser- tmeţia „Meritul Agricol" cu aproximativ un an mai forţele proprii, în posibi­ vizînd mai buna organiza­ caţie să stăpînească bine
viciu şi acum cînd este la ch<sa a V-a şi un premiu aveam probleme cu reali­ litatea obţinerii unor re­ re a muncii, menţionez cel puţin cinci operaţii.
pensie. Asta-i munca ce-l în bani. Sînt foarte fericii zarea sarcinilor de plan — zultate tot mai bune în pregătirea temeinică, din Iar pe măsură ce munci­
aduce cele mai mari bucu- că am primit această dis- i aprecia Margareta Zeides, continuare. Ce măsuri teh- timp, a producţiei acestui
rit şi satisfacţii., tincţie. Am şi trimis breve- directorul întreprinderii — nico-organizatorlce stau la an, îneepînd de la docu­ torii, formaţiile de lucru
— Eu — ne spunea Dra- tul semnat de tovarâşuJ din ultimul trimestru al a- baza acestui reviriment ? mentaţia tehnică pînă la cîştigă experienţă, dove­
gostin Struj - livrez la fon- Nicolae Ceauşescu, pre- nului trecut, lucrurile au livrarea produselor. Ne-am desc o bună pregătire pro­
dul de stat in fiecare an şedinţele RepublicN noas- căpătat o altă turnură. A- — Unul dintre cele mai modificat optica, în sensul fesională, li se repartizea­
peste 3 000 kg de carne, tre, la Deva, pentru a fi vem capacitate şi condiţii importante cîştiguri îl con­ că acum alcătuim ioturi ză produse de tot mai ma­
In doi ani am ciştigat a- pus in ramă Munca, hăr- optime să ne onorăm pre­ stituie omogenizarea colec­ optime, echilibrate, pe re complexitate. Procedeul
fit ia bani incit puteam nicia oamenilor este res- vederile asumate. Atenţia tivului, faptul că la aceas­ schimburi şi formaţii, care îi stimulează pe lucrători
să-mi cumpăr un „ARO“. pectată la noi, apreciată şi colectivului nostru este tă oră fluctuaţia a scăzut asigură realizarea indica­
In 1982 am vîndut, pe bază răsplătită pe măsură, concentrată acum spre rea­ la limita minimă, că am torilor economici şl conduc LIVIU BRAICA
da contract, şase bovine şl lizarea unor confecţii de reuşit să închegăm forma­ totodată la creşterea coin­ MIRCEA LEPĂDATU
un porc, care au cintării N. MÎNDREŞANU calitate, într-o gamă cit ţii puternice, cu muncitoa­ teresării materiale a lucră­
mal diversificată, reduce­ re disciplinate, conştiin- torilor. Continuare !n pag. a 2-aJ