Page 51 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 51
.A?,y •
PROLETARI DIN TOATE TARI' MITI-VĂ!
r ,,
R
IM A VAI \ k
< :ami >aN| agrk :olâ de p • ■ m
• -.....• ■STrirVÂ ?T;«*
Ciraipul ii cheamă la muncă
im
pe tofi locuitorii satelor
( M U S M I L larg spre primăvară şi a- vreme, Ioan Jurj, unul că ?
Vremea surîde tot mai
mînţărilor din prima epo
dintre cei mai pricepuţi
mecanizatori ai secţiei din
cest "fapt face ca lucrările
— Da. Astăzi, Aurel Ba-
Romos a S.M.A., a pus sub
specifice actualei perioade
pe ogoare să se intensifi
brazdă sămînţa. Lucrarea
lucrează la discuirea tere
ce din ce In ce. Coopera a înaintat repede şi pînă crău şi Nicolae Săndescu
nului ee-1 vom semăna cu
torii şi mecanizatorii din luni seara au fost semă sfeclă de zahăr.
| Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 unităţile ce aparţin Consi nate 10 ha. Mircea Pătrîn-
liului unic agroindustrial jan, inginerul şef al coo O LARGA PALETA
Geoagiu, toţi locuitorii sa perativei agricole, a coor DE LUCRĂRI
telor, avînd în frunte co donat îndeaproape semă
Anul XXXV, nr. 7 882 MIERCURI, 16 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani mitetele comunale de natul, veghind asupra efec — Dacă vremea se men
partid şi consiliile popu tuării unor lucrări de ca ţine frumoasă — spunea
lare, muncesc cu hărnicie litate. La Romos se mun Ioan Igna, preşedintele
pentru a împlini cu înaltă ceşte, de asemenea, la des C.A.P. Geoagiu — în două
suprafeţe
unei
ţelenirea
răspundere şi conştiincio
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC zitate orientările şi indica luată în cultură. Mihai zile începem semănatul
de teren ce urmează a fi
sfeclei de zahăr. Spun asta
ţiile cuprinse în cuvînta-
rea rostită de tovarăşul Binder, Ioan Bucur şl Ni întrucît pînă luni seara
am terminat pregătirea te
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ferinţa pe ţară a prima colae Chirănescu au întors, renului, în tarlaua de la
Nicolae Ceauşeseu la Con
in trei zile pline de lu
„Şeica“, In suprafaţă do
rilor. Spicuim cîteva as cru, 9 ba ţellnă. 12 ha. Astăzi avem angre
pecte concrete ale bătăliei Antonie Pera, inginerul
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae rea la timp şi de bună calitate a repa şef al Cooperativei agrico nate la această lucrare şa
Ccauşescu, secretar generai al Partidului raţiilor curente şi capitale, respectarea ce se desfăşoară în aceste le din Aurel Vlaicu, ne se tractoare, iar mecani
Comunist Komân, marţi, 15 martie, a avut graficelor de revizie, îmbunătăţirea în zile pc ogoare. spunea: zatorii Traian Rînzar şi
loc şedinţa Comitetului Politic Executiv treţinerii agregatelor, în vederea îndepli fiul său Dorel Rînzar, ca
— Acţionăm în mai mul
al C.C. al P.C.R. nirii în cele mai bune condiţii a sarcini MECANIZATORII — te direcţii. în primul rînd, şi Nicolae Mărginean şi
IN FRUNTE
In cadrul şedinţei, Comitetul Politic lor de plan pe acest an şi pe întregul cin la împrăştierea manuală ceilalţi fac treabă bună.
Executiv a examinat Raportul privind uti cinal. Prima unitate din consi a îngrăşămintelor organice în paralel, muncim la fer
lizarea maşinilor, utilajelor şi instalaţii Comitetul Politic Executiv a dezbătut liul unic care a început duse de mai multă vreme tilizarea unei tarlale ce o
lor din industrie, construcţii şi transpor şi aprobat Raportul privind îndeplinirea punerea seminţei sub braz in cîmp, unde muncesc 15 vom cultiva cu cartofi in
turi în anul 1982. consumurilor normate de materii prime, dă este Cooperativa agri oameni. Alţi opt coopera brigada de 1a Gclmar. Am
început sortarea cartofilor.
Din datele raportate reiese că indicele materiale, combustibil, energie electrică colă dc producţie din Ro- tori lucrează la fertiliza Astăzi încheiem lucrările
de utilizare prevăzut în planul naţional şi a normativelor do valorificare în anul mos, cu semănarea corian- rea chimică a terenului. de sezon în grădini, unde
unic a crescut la unele grupo de maşini- 1982. drului. Sîmbătă, duminică Se desfăşoară transportul s-au făcut tăieri la oomi
unelte de bază pentru prelucrarea meta S-a apreciut că, pe baza indicaţiilor şi şi luni mecanizatorii Zeii şi împrăştierea gunoiului
lelor, utilaje şi instalaţii tehnologice prin orientărilor conducerii superioare do Herman, Slmion Nasta şl de grajd ce se mal află TRAIAN BONDOR
cipale, precum şi în numeroase întreprin partid şi de stat, personal ale secretaru Constantin Ilie au lucrat, încă în ferma zootehnică
deri, De asemenea, în 23 de judeţe şi în lui general al partidului, cu privire Ia de dimineaţă devreme, pî- — A început pregătirea
municipiul Bucureşti acest important in economisirea resurselor de materii prime nă seara tîrzl-u. In această terenului în vederea însă- (Continuare în pag. a 2-a)
dicator este superior celui obţinut pe an şi valorificarea superioară a acestora, în
samblul industriei. 1982 a fost intensificată acţiunea de re
Comitetul Politic Executiv a constatat ducere a consumurilor materiale, com
însă că, în anul trecut, s-au manifestat bustibililor şi energiei electrice, precum
unele deficienţe in ceea ce priveşte în şi de valorificare a resurselor refolosibilo
cărcarea judicioasă a maşinilor-unelte, in din economie.
stalaţiilor şi utilajelor, ceea ce a făcut ca, Comitetul Politic Executiv a apreciat
pe ansamblul industriei republicane, in că rezultatele obţinute anul trecut în
dicele planificat de utilizare a fondului acest domeniu sint insă sub posibilităţile
de timp maxim disponibil să nu fie în industriei noastre socialiste, nu reflectă
deplinit. gradul ei do dotare tehnică şi nivelul de
Apreciind ca necorespunzătoare această pregătire profesională a muncitorilor şi Cercetătorii şi proiectanţii mineri—prezentă
situaţie, Comitetul Politic Executiv a cri specialiştilor. In mod deosebit a fost cri
ticat lipsurile manifestate în organizarea ticată nerespectarea normelor do consum
Producţiei din diverse sectoare de activi stabilite pentru energie şi combustibili, activă în avanposturile muncii de extracţia
tate şi a cerut ministerelor, centralelor domeniu în care s-au înregistrat depăşiri
industriale, întreprinderilor, tuturor fac substanţiale. Programele speciale a- veşte calitatea proiectelor fost redus efortul valutar
torilor de răspundere să ia măsuri hotă- Comitetul Politic Executiv a indicat doptate de Conferinţa Na şi documentaţiilor elabora cu peste 35 milioane lei.
rîtc pentru folosirea cît mai eficientă a guvernului, ministerelor, centralelor in ţională a partidului, cu te de specialiştii noştri. Referindu-se la activita
capacităţilor de care dispune economia dustriale, întreprinderilor să ia măsuri privire La dezvoltarea ba Astfel, din promovarea u- tea de cercetare, inginerul
noastră naţională, creşterea indicilor do ferme şi imediate pentru a? se asigura în zei energetice a ţării, va nor soluţii menite să ducă Dumitru Ciofrîngeanu, se
utilizare a maşinilor, utilajelor şl Insta cadrarea riguroasă a tuturor unităţilor de lorificarea superioară şi la reducerea consumurilor cretarul ştiinţific al insti
laţiilor — inclusiv a celor recent intrate producţie în normele şi normativele de creşterea producţiei de ma tutului, sublinia că majo
în funcţiune —, pentru redistribuirea în consum prevăzute în planul pe 1983, în terii prime minerale şi e- I.C.I.T.P.L.C.I.M. ritatea temelor cuprinse în
tre diverse sectoare şi unităţi productive sarcinile privind valorificarea la un ni nergetice primare trasează planul pe anul precedent
a utilajelor nefolosite. vel superior a tuturor resurselor. sarcini deosebite cercetăto DEVA au vizat direct rezolvarea
O atenţie deosebită a fost acordată rea In continuare. Comitetul Politic Exe rilor şi proiectanţilor din unor probleme majore din
lizării la timp, in proporţia, la calitatea cutiv a dezbătut şi aprobat un raport în ramura minieră. Consfă specifice au fost realizate activitatea întreprinderilor
şi în diversitatea cerută, a necesarului de logătură cu nivelul stocurilor existente la tuirea de lucru de la C.C. economii in valoare de 12 miniere şi a unităţilor dc
piese de schimb, de care depinde, într-o 1 ianuarie 1983, la principalele materii al P.C.R. din 29 ianuarie milioane lei la metal, 96,4 explorări şi prospecţiuni
geologice. în atenţia noas
milioane lei la materiale-
mare măsură, utilizarea întregului fond prime şi materiale. a.c. a formulat noi prio de construcţii şi 133 mili tră — releva interlocuto
rităţi în activitatea respec
de maşini şi utilaje. In acest sens, s-a in S-a constatat că stocurile existente sînt tivă. Cum răspund oame oane lei la energie. Prin rul — au stat prcocupă-
dicat tuturor ministerelor şi întreprinde egale sau apropiate do nivelurile plani nii muncii de la Institutul proiectarea şi realizarea
rilor să ia măsuri corespunzătoare în ve ficate prin balanţe, ceea ce creează pre de cercetări şi proiectări unor utilaje, subansamble MIRCEA LEPÂDATU
derea producerii prin mijloace proprii a mise pentru îndeplinirea în mod ritmic miniere Deva importante şi piese de schimb in ca
unei game mai largi do piese do schimb, şi în bune condiţii a sarcinilor de pro lor sarcini puse în faţa lor, drul institutului nostru, a (Continuare în pag. a 2-a)
îndeosebi a unicatelor, precum şl pentru ducţie pe anul în curs. S-a constatat, tot spre ce direcţii îşi concen
asigurarea recondiţionării pieselor uzate, odată, că, faţă de nivelul înregistrai Ia trează eforturile ei în a-
creîndu-şl astfel posibilitatea de a-şi aco- 30 septembrie 1982, stocurile supranorma- ccst an ?
pori circa 50 la sută din cerinţe. tive au fost, în general, diminuate, ac- — In anul 1982 am ob
In vederea utilizării tuturor maşinilor ţionîndu-se în paralel, pentru valorifi ţinut o seamă de realizări
şi utilajelor de care dispune economia carea celor existente, limitarea produc- bune — relevă Margareta
noastră, Comitetul Politic Executiv a sta ţioi pentru care nu este asigurată desfa Pali, şeful biroului plan —,
bilit ca în viitoarele luni să fie introduse cerea şi reducerea importurilor. A fost atît la proiectare, unde,
în circuitul productiv mijloacele de pro relevat, în acelaşi timp, că la unele ma deşi am avut de predat
peste 800 de proiecte şi
ducţie şi de transport aflate în stoc. Co terii prime şi materiale există încă sto documentaţii tehnice, ne-am
mitetul Politic Executiv a cerut ministe curi excedentare, determinate îndeosebi depăşit sarcinile cu 2,6 la
relor, centralelor, întreprinderilor să ac do lipsurile existente în planificarea şi sută, cît şi la lucrările de
ţioneze în vederea şcolarizării şl specia organizarea producţiei şi a muncii, do cercetare unde, de aseme
lizării cadrelor necesare, pentru acoperi nerealizare a sarcinilor do producţie, de nea, ne-am depăşit preve
rea tuturor schimburilor planificate. S-a investiţii şi export, de neadaptarea ope derile de plan eu 21 la
indicat, do asemenea, ca în toate unită rativă a producţiei la cerinţele pieţei ex sută. Vorbind de proiecta
ţile productive să se acţioneze cu ma terne şi interne. re, trebuie să subliniez, că
ximă responsabilitate pentru transpune în 1982 am înregistrat re
rea în viaţă a hotărîrilor privind efectua- ■ (Continuare în pag. a 4-a) zultate deosebite în ce pri-
' “- ~ j
l SUPLIMENTAR — 12 700 guroasă a muncii şl apli- l
| TONE DE CĂRBUNE Din cronica întrecerii socialiste carea unor tehnologii noi, ?
de maro eficienţă, chi- l
i Minerii din Petrila îşi tăţi din luna martie a- DEPĂŞIRI miştii din Orăştie au reu- ţ
/ continuă şi în această lu- proape 800 tone de căr LA PRINCIPALII şit să-şi depăşească în l
1 nă seria bunelor rezulta- bune, ridicînd astfel la INDICATORI perioada trecută de Ia în- >
\ te înregistrate la oxtrac- 12-700 tone cantitatea ex ceputul anului şi pînă la \
^ ţia de cărbune. Mobllizîn- trasă în plus do la înce Oamenii muncii de la zi sarcinile de plan Ia 1
1 du-se exemplar în mun- putul anului. Cele mai întreprinderea chimică principalii indicatori eco- ?
.' că, organizîndu-şi temei- bune realizări lo-au obţi Orăştie, ferm liotărîţi să nomici. Astfel, prevede- ţ
rile Ia producţia marfă ^
traducă în viaţă sarcinile
\ nic activitatea în subte- nut colectivele sectoare ce lo revin din documen au fost depăşite cu 4,2 la i
ţ ran şi utilizînd la capa- lor II şi III, care şi-au tele Conferinţei Naţiona sută, cele alo producţiei i
1 citato optimă utilajele depăşit şi în această lu le a partidului, sînt an nete cu 1,3 Ia sută, iar la ţ
} din dotare, minerii petri- nă sarcinile de plan cu gajaţi cu toate eforturile producţia fizică ele au l
1 leni au extras peste pla- 1631 şi, respectiv, 920 în activitatea de produc fost realizate în propor- }
\ nul aferent primei jumă- tone de cărbune. ţie. Prin organizarea ri- ţie de 100,8 la sută. 1
l
