Page 52 - Drumul_socialismului_1983_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 8«
oag. 2

La ordinea de zi, un singur Drumul metalului spre economisire rn ELI

punct: lucrările 8a zi trece pe la „recondiţionări"
14.00 Fotbal
Comitetul de partid din gume şi verdeţuri a primit rezolvate cu certitudine. — Ca să recondiţionezi, ginerul Mihai Poenaru. curile de foi rupte sau u- Craiovf
C.A.P. Dobra se manifestă îngrăşămintele chimice cu­ — Ce vă dă această si­ mai întîi trebuie să recupe­ Cunoscînd faptul că cele zate se execută alte arcuri scrslau
ca un comandament activ venite, iar o bună parte guranţă, tovarăşe inginer ? rezi. Noi, aici, recuperăm mai mari economii de me­ cu foi de dimensiuni mai tur în
şi exigent în acest început din această importantă su­ — Faptul că încă de a- tot ce se poate. Apoi sor­ tal se înregistrează pe sea­ mici. în sprijinul nostru 15,50 Tragcr
de campanie agricolă de prafaţă a fost fertilizată nul trecut am atacat pro­ tăm subansamblele, acce­ ma recondiţionărilor, am a venit centrala de resort 16.00 Telex
primăvară. suplimentar cu gunoi de blemele zootehniei mai sis­ soriile etc. Le sortăm în căutat să vedem şi partea şi chiar beneficiarul. La
întîi de toate, conform grajd. De asemenea, încă tematic, mai organizat. două grupe: „reutilizabile practică a procesului. Pî­ multe repere, care nu con­ 16,05 Colocv;
unui obicei mai vechi, de de luna trecută, conform Lipsa unui şef de fermă fără recondiţlonări" şi „re­ nă nu demult, cîrligele de cură direct la siguranţa 16.30 Viaţa ,
data asta făcut mai bine, programelor stabilite', în­ am suplinit-o prin secreta­ utilizabile cu recondiţio­ tracţiune se recondiţionau circulaţiei, li s-au acordat 17.00 Univer:
sarcinile de plan au fost treaga suprafaţă ocupată cu rul organizaţiei de bază nări". doar la secţiunea dreptun­ limite mai largi de folo­ 17.15 1001 di
dezbătute în adunările ge­ culturi de toamnă — 100 de partid, tovarăşa Miner- ■— Cunoaştem că între­ ghiulară. Acum această o- sire.
nerale ale tuturor organi­ va Perja, care este un bun prinderea are un atelier peraţie s-a extins şi la cio­ Iar acest sprijin s-a vă­ 20.00 Tclcjui
zaţiilor de bază, repartiza­ tehnician veterinar. încă pentru confecţionat piese cul cîrligului. Se încarcă zut imediat în bugetul în­ 20.15 Forum
te pe ferme şi pe echipe, ORGANIZAŢIA de anul trecut am stabili­ de schimb. Acolo ce se cn sudură, se prelucrează treprinderii. Numai în lu­ logic
în acest temei, echipele DE PARTID zat toţi îngrijitorii de a- execută ? chiar şi laţurile cuplelor nile ianuarie şi februarie 20.30 Melodii
şi-au întocmit programe de DIN AGRICULTURA nimale, recrutîndu-i din — Nu rămîn nici ei în de legare. Barele de trac­ valoarea pieselor recondi­ 20,45 Film i
lucru, vizîndu-se cu precă­ rîndurile localnicilor. Se pană de... lucru. însă am ţiune se recondiţionează ţionate a ajuns la 3,17 mi­ diaman
dere culturile din prima lucrează mai bine pentru căutat ca în cadrul sec­ prin tăierea porţiunii uza­ lioane lei.
urgenţă. Şi, s-a trecut la hectare cu grîu, 30 hectare îngrijirea, tratarea şi hră- ţiei, fiecare piesă de te şi sudarea alteia noi. — Este cît dublul pla­ 22.15 Tclcjui
icţiune. cu orz, 30 hectare cu cul­ nirea animalelor, ceea ce schimb să fie recondiţio­ Dar ceea ce se întâmplă nului nostru de recondiţio­
Organizaţia de bază de turi furajere — a fost fer­ a făcut să scadă mult mor- nată de echipa care va be­ în cadrul secţiei (legat de nări, arăta Iosif Rădic, se­
la grădina de legume sc tilizată cu îngrăşăminte talităţile şi sacrificările. în neficia de ea la montaj. recondiţionarea şi econo­ cretarul comitetului de I E A l
dovedeşte una dintre cele chimice. Lucrarea continuă adunările generale de Creşte calitatea execuţiei, misirea metalului) este va­ partid din întreprindere.
mai active, acţionînd cu acum pe păşuni şi fineţe. partid, în discuţiile indivi­ se îmbunătăţeşte calitatea labil pentru întreaga în­ Am recondiţionat foarte
promptitudine şi eficienţă, Chiar în aceste zile, 50 de duale cu comuniştii biroul reparaţiei; se evită astfel treprindere. multe piese, însă n-am fă­
în frunte cu comunistele hectare rezervate pentru organizaţiei de bază pune şi risipa de materiale. Da­ — în gama de piese ca­ cut nici un rabat de la si­ BUCUREŞ
Sidonia Prisecan, Letiţia lucernă şi trifoi — pentru pe prim-plan în perma­ că înainte, cum intra va­ re se recondiţionează, pre­ guranţa circulaţiei. La ba­ dioprogram -
La ordinea
Oprea, Ema Sima şi altele a compensa deficitul de fu­ nenţă problemele de fond gonul pe standul de repa­ ciza inginerul Milian Dră- za acestei realizări deose­ tură; 7,00 1
grădinarii au pregătit pa­ raje — sînt însămânţate. ale îngrijirii şi furajării raţii, ne şi înfiinţam cu gan, şeful serviciului pro­ bite stă şi o iniţiativă a Revista prt
turile calde şi au însămân­ Au fost procurate şi can­ animalelor. oxigazul să-l „dezasam- ducţie, avem osiile reban- colectivelor de muncă din rul melodii
‘ u ştiri ;
ţat pe 170 mp din 2 400 tităţile de seminţe de le­ Sublinierile inginerului blăm“ pentru a cîştiga dajate şi inelele de rul­ care fac parte sudorul Ion eultătorik
mp, varză timpurie, guli- gume, cartofi, porumb, sfe­ şef sînt, într-adevăr, im­ timp, acum am constituit menţi. înlocuim discurile, Tămăşloni, lăcătuşul Cor­ ,4to ştiri; 10
oare, conopidă, ardei gras clă furajeră, trifoi şi lu­ portante, dat fiind faptul partide de 3-4 lăcătuşi ca­ tijele uzate şi cutia la nel Turdăşan, forjorul Va- muzică pop
şi iute, gogoşari. Altă echi­ cernă. că 24 din cei 32 îngrijitori re, pe lingă faptul că des­ tampoane. O altă preocu­ sile Ionichente şi alţi mun­ ţările isueia
tece patrio'
pă se ocupă acum intens Pentru organizaţia de de animale sînt comunişti. fac bucată cu bucată re­ pare a noastră este cea de citori, buni meseriaşi ca tin de ştiri
de sortarea şi pregătirea bază din zootehnie proble­ La cooperativa agricolă perele şi accesoriile, le şi reutilizare a materialelor Ion Măgurean, Viorel Su­ ruselul cop
blicitale;
cartofilor. Şi aici femeile mele aflate pe ordinea de de producţie Dobra anul sortează în cele două gru­ care n-au corespuns la u- san, Sabin Armeanca, Mi­ ştiri; 12,05 r
îşi fac simţită din plin pre­ zi sînt mai complexe. li­ agricol. început încă din pe, spre a fi recondiţio­ nele subansamble. Spre e- hai Ştef. Cu ei, iniţiativa fie; 12,2!
zenţa, în frunte cu comu­ nele şi-au căpătat soluţio­ toamnă, a demarat şi se nate unele şi reutilizate xemplu, din osiile vechi, noastră de a repara lunar folclorului;
nistele Aurelia Petcu, Au­ narea în cursul anului tre­ desfăşoară bine, pe aproa­ multe dintre ele în proce­ „căzute". la controlul ul- 25 de vagoane cu piese re­ micră Rad/
misiune de
rora Tomuţă, Viorica Cri- cut, dar cele mai multe pe toate planurile. Faptul sul de montaj. trasonic, se confecţionează condiţionate se materiali­ Fotbal : Ur
şan. se află acum în abordare se datorează hotărîtor ...Această discuţie am a- diferite piese: inele de zează ritmic în faptă, iar Iova — F.C.
Concomitent a început şi şi — după cum spune to­ promptitudinii şl răspunde­ vut-o în cadrul secţiei I înălţare, piuliţe la osii, economiile de metal sînt 16.00 Buleti
Muzică uş- v
se află în plină desfăşu­ varăşul Mircea Jivan, in­ rii cu care acţionează co­ cisterne de la I.M.M.R. Si- pene la cuzineţi, cît şi o considerabile. tul medici://
rare acţiunea de fertiliza­ ginerul şef al unităţii, se­ mitetul de partid şi birou­ meria, cu şeful secţiei, in­ serie de matriţe. Din ar­ DORIN CORPADE ce pionier/
re a terenurilor. întreaga cretar adjunct cu proble­ rile organizaţiilor de bază. donate ecor
suprafaţă de 100 hectare, mele economice în comite­ lettn de şt
na radio;
ocupată de sectorul de le­ tul de partid —, vor fi CORNEL ARMEANU folclorul n
limbii rom
serii; 22,00
Cîmpul îi cheamă la muncă 23,30—5,00 P
23.00 Operr.,
cal.
pe toţi locuitorii satelor Ey—"‘ tZ52g
t
(Urmare din pag. 1) rea păşunilor şi fîneţelor. Gelmar, la care au parti­ ICM
Ioan Necşa, primarul co­ cipat aproape 200 cetăţeni
şi îngrăşarea cu gunoi de munei, ne spunea: şi elevi. Duminică am de­
grajd. — Comuna dispune de frişat un hectar de păşu­ DEVA: :
ÎN GRĂDINILE peste 2 380 ha pajişti na­ ne, am fertilizat natural trla) ; V;
HUNEDOA
DE LEGUME — turale. Consiliul popular a 35 de ha, iar chimic 17 ha (Flacăra);
PERIOADA DE VÎRE luat iniţiativa organizării şi s-au curăţat 45 ha. Pî- chideţi fo
unor ample acţiuni la ca­ nă în prezent am curăţat tul); Sp
Vineri a început la Geoa­ re să participe un mare circa 1 000 ha, iar acţiu­ nouă (ArU
giu, pregătirea terenului număr de oameni. O astfel nea va continua pînă la ei (Constri
Sa.
ŞANl;
pentru culturile din epo­ de acţiune a avut loc du­ curăţarea întregii suprafe­ lud (Unirt
ca I, iar luni a început plan­ minica trecută în satele ţe de care dispune co­ tine (7 N
tarea cepei. La această lu­ Geoagiu, Aurel Vlaicu şi muna. PENI: Mii
crare o contribuţie de sea­ tei (Cultu
mă îşi aduc elevii liceu­ ' heran -
iuafărul);
lui agroindustrial din lo­ Participare masivă cocorii (M
calitate. Tot aici s-a în­ LA: In c
cheiat însămînţarea în ră­ In unităţile Consiliului Mcdea Sinesie au fost rilor (Mu
sadniţe şi au fost acope­ unic agroindustrial Brad prezenţi pe păşunea „Mă­ NOASA:
va snopi
rite cu folie cinci solarii. s-a lucrat duminică, cu gura", unde au curăţat o RICANI: '
La grădina C.A.P. Aurel spor la transportul şi îm- suprafaţă de 5 hectare. Re­ alergătoru
Vlaicu sînt deja pregătite prăştierea îngrăşămintelor zultatele puteau fi însă Cercetătorii si proiectanţii mineri BRAD: U:
(Steaua r<
de către mecanizatorul organice, la curăţatul şi mult mai bune dacă erau » ZA; Ultii
Liviu Maxim 15 ha teren fertilizarea pajiştilor natu­ (Urmare din pag. 1) nătăţirii tehnologiilor de rul); OR
ce va fi cultivat cu ceapă rale. La efectuarea acestor mobilizaţi la muncă mai Ferma legumicolă a extracţie şi preparare; va­ nocturni
verde şi cu rădăcinoase. lucrări au participat sute mulţi cetăţeni. De aseme­ C.A.P. Rapolt. Alimentarea rile privind introducerea lorificarea elementelor u- albă a F
de cetăţeni în comunele nea, în satul centru de co­ maşinii cu arpagic s-a în­ în circuitul economic a noi tile din resursele secunda­ HAŢEG ;
PE PĂŞUNI ŞI FÎNEŢE — Baia de Criş, Vaţa de Jos mună Vaţa de Jos nu s-a cheiat şi mecanizatorul rezerve de materii prime re (sterile de haldă, zguri tren bl
PUTERNICĂ şi Tomeşti. în comuna To- făcut o mobilizare cores­ Ioan Filimon porneşte la şi minereuri cu conţinuturi metalurgice, ape de mi­ BRAZI: !
MOBILIZARE meşti, pe păşunea „Prislop" punzătoare a cetăţenilor plantarea cepei de pe ul­ reduse, asimilarea şi omo­ nă); reducerea consumuri­ cAlan:
sa de cu
DE CETĂŢENI la lucrările pe pajişti. In tima solă. Răsur r.tu!
s-a lucrat la împrăştierea logarea de utilaje şi insta­ lor de materiale deficita­
în comuna Geoagiu au muşuroaielor şi la curăţa­ schimb, în satele Ociu, O- laţii pentru industria mi­ re, energie şi combustibil; şui); ELIJ
mina).
fost organizate, multe zile tul vegetaţiei lemnoase. cişor, Brotuna şi Tîrnava nieră. în acest sens au creşterea productivităţii
la rînd, ample acţiuni pen­ în satul Cărăstău, cetă­ de Criş s-a lucrat cu mult fost realizate şi omologate muncii în subteran, prin
tru curăţarea şi fertiliza­ ţenii Alexandru Petruş şi spor. tehnologii şi utilaje meni­ mărirea gradului de me­
te să permită valorificarea canizare a lucrărilor mi­
la maximum a tuturor ele­ niere etc. în acelaşi timp,
Acţiuni pentru ridicarea potenţialului mentelor utile pe care le în atenţia noastră stă Timpul
conţin
din
zăcămintele
scurtarea la maximum a
zonă. ciclului cercetare-proiecta- azi, 16 m
productiv al pajiştilor naturale în acest an, comuniştii, re-producţie. Pentru a răs­ va conţii
zească. C
cercetătorii de la institu­ punde cît mai bine aces­ hll, mai
In toate comunele şi u- organizat acţiuni, cu par­ îngrijire a păşunilor şi fî­ M.I.G.-urile pe 140 ha pă­ tul devean sînt hotărîţi să tui deziderat, consiliul tul va ;
nităţile agricole socialiste ticiparea cooperatorilor şi neţelor am organizat cu şuni şi 100 ha- fineţe natu­ contribuie în şi mai mare ştiinţific al institutului nos­ intensific
km/h di
de stat şi cooperatiste au mecanizatorilor, de curăţa­ deputaţii şi cetăţenii din rale. Acţiunea continuă şi măsură la realizarea sar­ tru a stabilit unele măsuri Tempera-
loc în prezent, sub condu­ re şi fertilizare. Am reuşit satele necooperativizate în curînd va fi finalizată. cinilor ce revin colective­ care să conducă, în primul fi cuprii
cerea consiliilor populare, să cupjiţăm deja peste 400 Muncelu Mic, Boia Bîrzii, Scontăm ca în acest fel să lor din industria extracti­ rînd, la reducerea terme­ şi zero §
aşa cum s-a stabilit de ha, iar' pe aproape 200 ha Muncelu Mare. mărim potenţialul de pro­ vă. Despre direcţiile în ca­ nelor de cercetare-proiec- xime înt
•ătre Comandamentul ju­ am administrat, atît ma­ — Curăţarea păşunilor ducţie al pajiştilor natura­ re îşi concentrează ei efor­ tare, apoi la o bună cola­ La mu
deţean pentru coordonarea nual cît şi mecanic îngră­ şi fîneţelor este in toi şi le şi să obţinem hrană mai turile în continuare ne-a borare cu beneficiarii în frumoasi
activităţii din agricultură, şăminte azotoase. în unitatea noastră — pre­ multă şi mai bună pentru vorbit dr. ing. Nicolae Ză- ce priveşte aplicarea cît bil. Vînt
rat, eu
acţiuni de masă pentru ri­ — în comuna noastră — ciza tovarăşul Liviu Gîr- animalele noastre. voianu, directorul institu­ mai rapidă a rezultatelor porare t
dicarea potenţialului pro­ ne spunea tovarăşul Ioan bea, inginer şef al C.A.P. — în cooperativa noastră tului : cercetării şi a proiectelor
Pentru
ductiv al pajiştilor natu­ Ştef, primarul din Veţel Deva. Datorită muncii de­ — sublinia tovarăşa Vero- — în urma Consfătuirii în practică. De asemenea, zile: V
rale : distrugerea vegetaţi­ — participă la efectuarea puse de cooperatorii din nica Furaca, brigadier de de lucru de la C. C. al toţi cercetătorii şi proiec­ eu oerui
ei lemnoase şi a muşuroa­ lucrărilor de curăţare şi formaţiile conduse de Ni- cimp la C.A.P. Cristur —, P.C.R. din 29 ianuarie a.c., tanţii noştri au fost' repar­ noros îi
ielor, lucrări de igienizare fertilizare a pajiştilor na­ colae Gros şi Iulius Păcu­ am reuşit să distrugem am inclus în programele tizaţi pe unităţi miniere Lnfervali
ploi loc
şi fertilizare. turale între 50—60 de coo­ rar, secretari ai organiza­ muşuroaiele de pe 120 ha noastre de cercetare şi pro­ şi uzine de preparare unde fia mod
— Avem în comuna noas­ peratori de la cele două ţiilor de bază din brigăzi­ şl vegetaţia lemnoasă de iectare, aferente acestui au sarcina să urmărească tensifică
tră peste 700 ha pajişti cooperative agricole de le Viile Noi şi Sîntuhalm, pe 25 ha păşuni, iar cu an, cîteva importante o- atingerea parametrilor pro­ km/h d
’ "emper
naturale — ne relata pri­ producţie din Leşnic şi şi Vera Bota, de la echipa îngrăşăminte chimice am blective. Este vorba despre iectaţi, rezultatele ce se fi cupr
marul comunei Hărău, to­ Veţel. Suprafaţa curăţată Deva, s-au curăţat 115 ha fertilizat 80 ha şi 11 ha cu teme vizînd creşterea gra­ obţin în producţie, să a- 5 grade
varăşul Ioan Dîmpu. Iar pînă acum este de aproa­ păşuni şi fineţe. Totodată îngrăşăminte organice. A- dului de valorificare a ma­ eorde asistenţă tehnică şi între 12
teorolop
pentru creşterea producţi­ pe 200 ha şi cea fertiliza­ am administrat îngrăşămin­ eeste lucrări continuă. teriilor prime minerale, să intervină cu competen­ Proncen
ei de masă verde pe pă­ tă cu azot de aproape 100 te chimice pe bază de a- prin reducerea pierderilor ţă ori dc cile ori este ne­
şuni şi de fin pe fineţe am ha. Asemenea acţiuni de zot, atît manual, cît şi cu N. BADIU de metal pe seama îmbu- voie.