Page 53 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 53
32 • MIERCURI, 16 MARTIE 1983 paq. 3
FRUMUSEŢEA LOCALITĂŢII NOASTRE DEPINDE DE CONŞTIINŢA
CIVICA A FIECĂRUIA DINTRE NOI ® însemnări ®
S VIZIUNE
@ Informaţii •
Vremea este propice efectuării curăţeniei.
: Universitatea © Note ®
* - F. C. Kal Ce se mai aşteaptă ?
tern. Meci re- Microinterviuri ®
Cupa U.E.F.A.
Elementele care concură situat la intersecţia cu de pămînt, de cărămizi,
>a pronoexpres în mare măsură la aspec strada Spitalului, resturile pietre, conducte. în plus,
tul estetic al unui oraş menajere, în lipsa contai două cazane deteriorate îm Fiii satului... Pe scurt
.1 pedagogice sînt şi întreţinerea zone nerului, sînt împrăştiate piedică accesul spre blo
lor vorzi şi parcurilor, cu printre moloz şi părnînt. curi. • Sîmbătă, 12 martie
culturală In fiecare august, de văţător aici în sal, lucrea
răţenia străzilor şi aleilor, De-a lungul celor trei scări Nici spaţiile de joacă a.c., s-au împlinit 10 ani
sul femeilor a spaţiilor dintre ansam ale blocului 32 din cartie pentru copii nu arată mai mulţi ani încoace, în co ză cot la cot cu „dascălul" de cînd gospodarii din
muna Balşa s-a statornicit său, dr. medic veterinar
î seri blurile de locuinţe. Ce ne-a rul Dacia, zonele verzi bine. Bănci şi leagăne rup un frumos obicei — „Sărbă comuna Balşa l-au ales
;nal relevat un raid, efectuat continuă să fie împrejmui te, teren neamenajat, lă toarea fiilor satului". işi Ioan Susan, şeful circum în fruntea obştii, în func
ieri, în cartiere şi pe străzi te cu garduri de sîrmă. sat în paragină. scripţiei veterinare comuna ţia de primar, pe to
politico-ideo- dau întîlnire cu acest pri
ale municipiului Deva 7 Aici, platforma de gunoi, Sperăm că imaginile a- lej procurori, medici, cine le şi are un gînd ce-l „ar varăşul Adam Moga.
Pe bulevardul Bălcescu, după cum se vede in ima ccstea vor îndemna pe e- de" : „să vin acasă şi să # Începînd cu luna a-
i şi interpreţi majoritatea grădinilor diai gine, este supraaglomerată. dilii municipiului, pe ce aşti, activişti de partid şi fiu de folos, să arăt ce-am prilie, locuitorii comunei
irtistic: „Piaţa faţa blocurilor au fost cu Aspecte de acest gen am tăţeni să treacă la lucru, de stat, ziarişti, cu toţii învăţat". vor avea pe mesele lor
oameni care s-au născut
,tului“ răţate de resturi vegeta întîlnit multe şi în cartie pentru a da şi reda ora şi au învăţat primele slove Cei din Balşa învaţă de pîine... de Balşa. Stadiul
•nai. le; în preajma blocurilor rul Gojdu. De jur-împre- şului aspectul civilizat. pe aceste meleaguri. Oa mici să iubească pămîntul în care se află lucrările
17 şi 19 s-au săpat zonele jurul centralei termice nr. ESTERA ŞINA meni care oriunde s-ar a- şi animalele. Despre aceas la brutăria din centrul
pentru flori. In faţa scării 2 zac împrăştiate grămezi Fotografii VIRGIL ONOIU fla, la Cluj-Napoca sau ta ne-au vorbit Traian Jude, de comună constituie cel
A a blocului. 26 din car laşi, Bucureşti sau Timişoa clasa a VIl-a, care acasă mai puternic argument,
tierul Dacia, Etelca Kos- o în localitatea centru de
-raffisagşpcgiBaa maş îngrijeşte trandafirii ra, nu uită niciodată de la el, are coasă, sapă, u- comună se munceşte in
unde au plecat şi le face nelte „pe măsură", Petru
şi boscheţii care, alături plăcere să revadă locurile Meteşan şi Ion Jeler, elevi tens la ridicarea, deocam
11
de bordurile văruite în dată „în roşu , a unui
TI I : 6,00 Ra- natale, dacă nu pot prea in clasa a IX-a la Liceul
al dimineţii; 6,30 alb, delimitează formele complex de servire a
zilei in agricul- geometrice în care vor fi des cel puţin o dată pe a-n, agroindustrial din Geoagiu, populaţiei. « în vederea
tadiojurnal; 8,00 Am înţeles, din discuţii în care am văzut „micii...
:sei; 8,10 Curie- sădite tot felul de fiori. le purtate cu oamenii ce mari pasionaţi" ai oieritu- alimentării cu apă a lo
lor; 9,00 Buletin Am mai întîlnit, pe alo calităţii centru de comu
9,05 Ră—”ndem curi, urmele participării trăiesc şi muncesc aici, că lui. nă s-au efectuat, prin
>r; 10,7; ’ctin în Balşa se cultivă, alături
,05 Inter'p. eţt de la acţiuni gospodăreşti. de dragostea pentru mun Da, satul este cel care muncă patriotică, săpări
nlară; 10,30 Din Din păcate, aspecte ne creşte şi formează oamenii. de şanţuri şi introduce
lirie» 10,45 Cin- că, un adevărat cult al Şi Balşa se mindreşte cu rea de ţevi pe 700 ml, un
uee; 11,00 Bule- gative, ca cele de mai jos dragostei pentru aceste fiii săi ! bazin de captare a apei.
; 11,05 Radioca- — surprinse de obiectivul locuri. Şi nu întîmplător
liilor; 11,35 Pu- aparatului de fotografiat Ion Ştefan, student în anul
1,00 Buletin de — am întîlniit mult mai
Orizont ştiinţi- al ll-lea la T.C.M. in Cluj- Oameni cu care comuna se mindreşte
î Din comoara multe. între blocurile de Napoca, vine des, foarte
12,45 Avanpre- eurînd construite pe stra des acasă, merge cu vite
o-Tv.; 13,00 E- da împăratul Traian, per
actualităţi; 14,00 le la păscut, ară, coseşte,
liversitatea Cra- sistă urmele de şantier. Zona din preajma blocului 26, scara I, poate fi remar dă la porci şi la păsări de
Kaiserslautern; Mai mult, lingă ansamblul cată de oricine. mîncare. Marian Mihalu,
n de ştiri; 16,05
iară; 16,20 Sfa- student anul al ll-lea la
ul; 16,25 Cînte- medicină veterinară, fost în-
;şti; 16,40 Coor-
.ornice; 17,00 Su
iri; 17,05 Tribu-
’7,30 Cintece din
.ou; 17,40 Odă
ănc; 18,00 Orele
O zi intr-o oră;
„Somnambula; « Vasile Rusu, 39 de
4on stop muzi-
ani, din satul Techereu,
a lucrat la I.M. Zlatna,
I.P.E.G., I.Ft.I.C. Orăştie,
şantierul de drumuri şi
poduri, la... încă un tur Ilisie Florea — „Cel mai Antonie Ştefan — „Cel
Aspect de la intersecţia străzii Îm Cum arată platforma de gunoi din pe aceeaşi rută (? !). Con bun agricultor 11 mai bun crescător de
păratul Traian cu strada Spitalului. faţa blocului 32 şi a centralei termice cetăţenii lui sc miră cum bovine *
1
nr. 13. — obţine an de an re
iespărţirea (Pa- de nu prinde rădăcini, că colte foarte bune; — a obţinut numeroa
lentina (Arta) ; doar le udă destul de des se premii cu exempla
IA : Comoara — prin lucrările de
Ordin : Nu des (cu alcool)! Recent, după rele prezentate in cadrul
ul ţSidcrurgis- o asemenea ispravă a îndiguiri şi regularizări expoziţiilor-tirg „Bălţa-
niolii de modă „făcut-o“ pe Raveca Jdi- ta românească ;
11
; Cununa Petri- efectuate a reuşit să re
ctorul); PETRO- ra cu 14 zile de concediu dea în circuitul agricol — livrează anual la
itări profesoru- medical. Şi nu avea ne fondul centralizat al
); Rămîn cu voie, biata femeie ; nici însemnate suprafeţe de statului între 4—6 cape
embric) ; LU- de vînătăi ! teren ; te bovine.
irele de la cas- o Ori de cîte ori A-
il) ; VULCAN : vram Jurju, din satul
seriile I-' , u-
.ONEA: z-boară Voia, es>te cu „capsa pu
1
ierul) ; PETRI- să *, are ce are cu cei
.tarea chibritu- de la consiliul popular,
•itoresc); ANI- Imagine cu care n-am vrea să ne mai Aspect din spatele blocului E 5, ce se cu şeful de post, cu le
•icum tata mă întîlnim: cazane deteriorate de intem pare c-a fost loc dc joacă pentru copii.
uncitorcsc); U- perii, lingă C.T. 9. gile şi programele în vi
;ul de argint al goare. Se ceartă cu toată
(Retezatul) ; lumea, nimic nu îi con
e eşti dragoste? vine. Atunci un singur
e); GURABAR-
cursă (Mlne- program îi este pe plac :
T1E : Călăreţii CITITORII cel de la bufet (cu con
atria); Zăpada diţia să fie deschis 24 de
iei (Flacăra) j ore din 24).
Acel blestemat
at (Dacia) ; • Faza zonală a Fes • Om cu trei copii, Io
bă temporară; tivalului naţional al SESIZĂRI-SOLUŢII nel Pintea, din satul Bal
nner-fiul (Ca- artei studenţeşti — ce şa, umblă, de o bună bu
■ă); SIMERIA: se va desfăşura la Ti • Ne-a ţi sesizat tova rat apei existente în sub cată de vreme, după... Viorel Boca — „Cel mai Viorel Crişan — „Unul
ivi; •’ ii (Mure- răşe Constantin Burlacu, solul blocului. bun crescător de ovine 11 dintre cei mai buni
'lelinaştea (Lu- mişoara, în perioada nici el nu ştie după ce !
18—20 martie — este din Hunedoara, că la blo Au fost luate măsuri De la I.P.E.G. a fost de — in afară de oile sa gospodari ai comunei 11
pregătită cu interes şi cul B 1 din strada Cerbu pentru scoaterea acesteia, taşat trei luni la Motru. le are în grijă turma — membru al Consi
seriozitate şi la Insti lui nr. 7 A, în tot cursul remediindu-se şi alte de A dat de greu şi a ple satului ; liului Naţional al Agri
tutul de mine Petro lunii februarie nu a fost fecţiuni constatate cu a- cat la U.F.E.T. Orăştie. — contractează, anual, culturii ;
şani. Ansamblul folclo deloc căldură/ Sesizarea cest prilej. De asemenea, Aici n-a apucat să ia o însemnate cantităţi de — bun crescător de
dumneavoastră a fost s-a stabilit ca pentru lu plată că a dat din nou brînză, lînă şi lapte de bovine şi ovine ;
ric studenţesc a pus în discutată cu tovarăşii din na februarie (cit timp bir cu fugiţii. Oare Ionel oaie. — agricultor priceput.
scenă obiceiul „Nuntă
babil pentru 11 conducerea I.G.C.L. Hu instalaţia de? încălzire n-a Pintea o fi ştiind că în
1983: Vremea în Valea Jiului , in re nedoara, dispunîndu-se funcţionat normal) să se fiecare zi copiii lui îl aş
să se încăl- gia lui George Negraru, Baişa văzută cu ochi de copil
va fi varia- cercetarea cazului respec scoată din taxele comune, teaptă şi se întreabă „ce-o
as ziua. Vîn- iar formaţia de satiră tiv. S-a constatat că ceea ce s-a calculat drept fi căutînd tăticul în Ma Satul in care m-am năs mantia albă a zăpezii, sa
moderat, ou şi umor — spectacolul lipsa căldurii s-a dato taxă pentru căldură. ramureş, că doar noi sîn-
locale de 40 „Albu ca zăpada şi cele cut şi invăţ se numeşte tul intreg se trezeşte la
îotorul sudic. 7 pitice . tem aici ?“. Baişa. El este aşezat intr-o viaţă. Oamenii pleacă la
11
minime vor Întrebări—răspunsuri • Copiii sătenilor din pitorească zonă de deal, lucru împreună cu copiii
ntre minus 3 • Şezătoare literară. Ardeu care învaţă la
iar cele ma • Mitran Aurica — Hu zinală, H.C.M. nr. 1149/ înconjurat de munţii bogaţi lor, pe luncile de pe lingă
11
ţi 14 grade. Cenaclul „Flacăra al nedoara : Avînd 23 de 1968 nu prevede acorda şcoala din Balşa pleacă ai Transilvaniei. In aceste apa care împarte satul a-
scriitorilor din Hune de la cursuri abia la ora locuri, de cind păsările că proape in două. Vara, cei
vremea va fi doara a organizat la Că ani lucraţi în grupa I rea de concediu supli 16,30 cînd coboară auto mai mulţi dintre oameni
cerul varia- puteţi solicita pensiona mentar ; aveţi dreptul la buzul de la Poieniţa. Pen lătoare vin din ţările cal
sufla mode- minul cultural din Cin- de şi pină cind totul este sint la lucru pe cimp, unde
sificăid tem- ciş o apreciată şezătoa rea la împlinirea vîrstei compensaţia pentru ener tru că cel care-i aduce amorţit de gerul aspru al muncesc de cind se lumi
-60 km/b. re literară în cadrul de 50 ani. Sub această gia termică, deşi copilul dimineaţa se întoarce iernii, satul intreg arată ca nează de ziuă şi pină la
itoarele trei căreia au citit din crea vîrstă, conform art. 18, este bursier la liceul imediat, fără pasageri, în un stup de albine. Nici asfinţitul soarelui. Toamna,
va fi caldă, ţiile lor Corina Iorgu, alineatul 2 din Legea nr. „Aurel Vlaicu" dar nu oraş, avînd doar rol de iarna, cind gerul iţi înghea in anotimpul roadelor bo
11
bil, mai mult Stejărel Ionescu, Cor 3/1977, nu vă puteţi în mai în cazul eînd n-a „însoţitor al autobuzu ţă răsuflarea, satul nu este gate se numără... cei har
iua parte a scrie la pensie. lui Poenlţa—Orăştie. Con
nd vor cădea nelia Madaş, Aurel depăşit 16 ani şi se află lipsit de viaţă. Şl atunci nici. Şi sînt mulţi oameni
intui va su Manta, Nicolae Musta o Ion Făsărin — Qrăş- în întreţinerea dv. efec ducerea I.T.A. cunoaşte oamenii muncesc, dar mai harnici, cu dragoste de
ni unele in tie : încadrarea dv. in problema şi o studiază. mult pe acasă unde au gri pămînt şi animale in co
ele, de 49—50 ţă, Ioan Urdă, Viorica funcţia de şef manevră tivă. Pe cînd şi măsurile con
•vest şi vest. Vulpe. Momentul mu s-a făcut conform preve 0 Tănasă Neculai — crete 7 fă de multele animale pe muna mea.
minir e vor zical susţinut de Ma Ruda-Brad. Pentru a a- care le ingrijesc cu price CARMEN NOJA,
dre zero şi derilor legale ; nu puteţi pere şi dragoste. cl. o Vlll-a,
iele maxime rian Calotă a împlinii beneficia de concediu su fla unde se găsesc arhi
grade. (Me- fericit şezătoarea. (Ste- Primăvara, de cind dau
servieiu ; L. lian Dena, corespon plimentar de odihnă, în- vele de la Hidrocentrala pomii şl înfloresc primii Rubrică realizată de
trucît pentru funcţia ce Argeş, adresaţi-vă Minis
dent). o îndepliniţi pe linie u- terului Energiei Electrice. ghiocei ieşiţi sfioşi de sub MIRCEA D1ACONU
