Page 55 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 55
A'k L t.|| i ■ • . • 1
c Ar nPANIiAk AGF tlGG >LA DE PRI V ARi A
. . .... ... MA ;/J rivţ . t v‘ ;■ * -îţ >jft;i>
Mobilizare susţinută la
fer pregătirea terenului şi semănat
S O C U U S M U L ză intens la pregătirea te 450 tone s-au împrăştiat pe săptămînă semănăm şi r3
1 200 tone gunoi, din care
în Consiliul unic agroin
dustrial Simeria, se lucrea
dăcinoasele şi ceapa. Se
15 ha destinate culturilor
lucrează, de asemenea, la
mm» renului şi la semănatul de cartofi şi sfeclă de za sortarea cartofilor.
culturilor
de
primăvară.
hăr. Au fost amenajate
Aceeaşi activitate rodni
Tovarăşul Sabin Iga, pre
pentru irigat 20 ha şi s-au
şedintele consiliului, ne curăţat 14 ha păşune. A- că am întîlnit şi la C.A.P.
Rapolt. Aici lucrau de zor
spunea că lucrările se des cum mecanizatorii Dumitru la pregătirea solului pentru
făşoară în bune condiţii. Gaiu şi Alexandru Floroiu cartofi loan Gordea şi loan
Se lucrează cu răspundere lucrează la pregătirea te Lingurar. Mecanizatorul
pentru realizarea ia timp renului pentru mazăre şi
Anul XXXV, nr. 7 883 JOI, 17 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani* loan Bălosu a intrat la în
şi de calitate a tuturor lu sfeclă de zahăr. Mecaniza ceputul săptămînii la plan
crărilor agricole din aceas torul loan Aruncuteanu a
tă perioadă, pentru obţi însămînţat primele 10 ha tat, realizînd primele 10
nerea de recolte cit mai cu mazăre pentru boabe. ha. La rîndul lor, Titus
bogate la toate culturile. La C.A.P. Băcia, ingine Şerban şi Acs -Srancisc
Accentul principal este pus rul şef Mircea Hoţea, ne-a pregăteau patul germinativ
pe calitatea muncii, pe res relatat că pregătirile pen pentru sfecla de zahăr.
pectarea tehnologiilor şi pe tru declanşarea însămînţă- — în această săptămînă
asigurarea densităţii la toa rilor sînt gata. Sămînţa — ne spunea Cornel Tără-
te culturile. S-au format este asigurată pentru toate poancă, inginerul şef al
cupluri de maşini şi agre culturile. Mecanizatorul Lo- cooperativei — începem şi
gate, efectuînd astfel mai rinez Iosif a terminat de semănatul sfeclei de zahăr.
multe lucrări deodată, ob- fertilizat cele 12 ha pe Am încheiat fertilizarea fa-
zială a semănăturilor de
Creşterea randamentului de extracţie— ţinînd în acest fel econo care le cultivăm cu- lucer- toamnă, iar acum admi
mie de timp şi de combus
nă în cultură pură. S-au
tibil. Avînd asigurate con fertilizat cu îngrăşăminte nistrăm îngrăşăminte chi
sarcina principală a preparatorilor diţii bune — teren bine chimice 60 de ha ogoare mice complexe pe terenu
pregătit, fertilizat şi erbi-
rile pe care cultivăm sfe
pentru cartofi, 10 ha pen
cidat — s-a trecut la se
mănatul mazării pentru tru sfeclă de zahăr şi 15 clă şi porumb. Am .admi
ha pentru sfeclă furajeră.
nistrat îngrăşăminte chi
Minerii şi preparatorii tatele sînt concludente. preparatorii, lucram în boabe, la plantarea carto Am administrat îngrăşă mice pe mai bine de 100
la Boiţa-Haţeg, din ca Producţia medie zilnică a schimburi de opt ore şi nu filor, iar în fermele legu minte chimice pe cele 220 ha pajişti naturale şi pe
drul Exploatării miniere crescut sensibil, în condi eram aprovizionaţi ritmic micole se plantează ceapa ha culturi de păioase şi pe
Veţel, a Centralei mine ţiile programului de lucru cu minereu. Din lipsă de şi se însămînţează rădăci- 77 ha ocupate cu plante de 49 ha culturi furajere (tri-
reurilor Deva, acţionează de opt ore pe schimb în minereu, instalaţiile noas noasele. nutreţ (lucernă, secară şi foi-lucernă), s-au făcut de
stăruitor şl responsabil subteran, îndeosebi pe tre de preparare au staţio La C.A.P. Tîmpa am a- lolium). loan Secheleanu frişări pe 10 ha şi s-au
pentru îndeplinirea sarci seama creşterii randamen nat în 1982 mal mult de vut ca interlocutori pe to lucrează la desţelenit în curăţat 80 ha păşuni. Tot
nilor ce le revin din do telor pe post, organizării 500 de ore. Acum, cînd şi varăşele Viorica Marcu, lunca Slreiului, unde vom odată s-au curăţat şi rea-
cumentele Conferinţei Na ei lucrează opt ore, treaba preşedinte, Doina Vrăbies- cultiva porumb siloz. Lu menajat 1 500 ml canale
ţionale a partidului. Zi de merge mai bine peste tot. cu, inginer şef şi Maria crarea respectivă este a- din sistemul de desecări.
zi, ei materializează nea MINA Ei extrag mai mult mine Baciu, şef de fermă. A- proape gata. loan Rîpa şi Tot ceea ce întreprindem
BOIŢA — HAŢEG
bătut îndemnurile şi orien reu complex, noi preparăm flăm că toate semănături Gheorghe Mihai au pregă are drept scop obţinerea
tările secretarului general mai mult. Dar nu numai le de toamnă — grîu, orz tit 10 ha pentru semăna unor producţii cît mai mari
al partidului, tovarăşul mai bune a muncii, ex atît. Creşterea producţiei şi plante de nutreţ — au tul rădăcinoaselor şi pre la toate culturile agricole.
Nicolae Ceauşescu, date la ploatării temeinice a dotă de minereu preparat de fost fertilizate fazial, că gătesc în continuare 25 ha
Consfătuirea de lucru de rii tehnice, timpului sufi pinde la noi în cel mai s-au dus pe ogoare peste pentru ceapă. în această N. ZAMFIR
la C.C. al P.C.R. din 29 ia cient pentru închiderea ci înalt grad de îmbunătăţi
nuarie a.c. privind perfec clului de exploatare în a- rea randamentului de ex
ţionarea activităţii în in bataje. tracţie, activitate căreia îi
dustria extractivă şi adop Avantajele noului pro acordăm zi şi noapte cea
tarea noului program de gram de lucru în subte mai mare atenţie". m m
— în mod concret, cum ?
lucru de opt ore pe schimb ran se răsfrîng şi în mun
în subteran. După cum ne ca preparatorilor. Ni le — Cu sprijinul forului
spunea deunăzi inginerul face cunoscute tînărul in tutelar de la Deva şi prin 1
Iacob Jitea, şeful minei giner Eugen Mititelu, şeful forţele noastre, am adus
Boiţa-Haţeg, după o lună uzinei de preparare. „Cînd pînă acum o serie de per
de la aplicarea noilor mă minerii lucrau şase ore în fecţionări în fluxul de pre
suri de îmbunătăţire a ac subteran, nu ne corelam parare. Am schimbat pom
tivităţii în minerit, rezul deloc cu ei, pentru că noi, pele de tulbureală— treap
ta I şi a Il-n —, reducînd
mult avariile şi opririle
m m m m m
DUMITRU GHEONEA
Aspect de la pregătirea terenului pentru culturile legumicole la ferma C.A.P. Si-
(Continuare în pag. a 3-a)
La Hunedoara, cu gospodarii oraşului,
intr-o zi. din cursul săptămînii
Acţiunile de gospodărire trebuie să facă, iar tova Am sunat la cîteva uşi da, dar nu toti părinţii
şi înfrumuseţare au, la răşul Gheorghe Alimpeseu, pentru un dialog pe aceas ştiu să-şi educe copiii, nu
Hunedoara, o bună conti directorul şcolii, ne-a ex tă temă : nu s-a deschis tuturor le place să iasă la
I.M. Lupeni. O parte din brigada condusă de Vasile nuitate, primăvara aducînd plicat : noi asta ştim să nici una, iar cît ne-am în muncă în faţa blocului. Ba
Rusu, de la sectorul V, la pu ţină vreme după ieşirea ditr invariabil un plus de e- facem. Dacă nu vă place vârtit pe lingă bloc nimeni uneori şi rid de noi". Su
schimb. îşi depăşeşte in acest an constant sarcinile de plan.
Foto: CRISTIAN ŞTEFAN mulaţie în organizarea ac nu mai facem" I — ne de n-a ieşit pe uşa lui, de gerăm consiliului popular
tivităţilor colective în zi clara inginerul Nicolae parcă ar fi fost pustiu. Ce să ţină special în atenţie
lele libere de la sfîrşitul Groza, şeful compartimen fel de „gospodari" sînt cei acest bloc în care, se pa
săptămînii. tului gospodărie comunală din blocul 137 o spun uşi re că unii cultivă frumo
Pasiunea In raldul-anchetă organi şi locativă al consiliului le şi casele scărilor, cu sul, în timp ce alţii îl dis
geamurile sparte şi pereţii
trug cu indiferenţă. Lîngă
popular municipal.
rkccenteI zat marţi, începînd de la Pentru asemenea moduri sub orice critică. acelaşi bloc este un post
ora prinzului, pe străzi şi
UdMĂMalJ tru arta cusutului, care pot în cartiere ale oraşului am trafo a cărui tencuială pe
constitui oricind o carte, urmărit lucruri bine sta FRUMUSEŢEA LOCALITĂŢII NOASTRE jumătate căzută, pe jumă
Pe Aglaia Coca Lucaci o un album de o mare fru tuate în lege — cum îşi tate mîncată şi coşcovită,
poţi intilni în fiecare zi pe museţe şi atracţie. Colori exercită responsabilităţile DEPINDE DE CONŞTIINŢA CIVICĂ prezintă respectivul imobil
distanţa a două străzi d/'g tul viu, originalitatea ies ce le revin unele unităţi A FIECĂRUIA DINTRE NOI ca fiind al nimănui.
comuna llia. Ca factor poş in evidenţă din toate cu economice şi instituţii, pre Pe strada Şiretului din
tal la oficiul din localitate, săturile: feţe de mese, pro cum şi asociaţiile de loca de interpretare a unor o- Consiliul popular a luat Micro 6, la nr. 4 îl întîl-
aleargă neobosită cu tolba soape, perne ş.a. Cu min- tari, cetăţenii. bligaţii invităm şi noi la măsura salutară de a des nim pe Dumitru Roman.
plină de scrisori, ziare, te drie şi bucurie in glas, A- O constatare pe strada o lectură atentă a artico fiinţa toate improvizaţiile Sapă cu tîrnăcopul poteci
legrame ori mandate spre glaia Coca mi-a povestit Avram Ianou. Peluzele lului 11 al Legii cu privi de garduri inestetice din le făcute prin gardul viu,
destinaţia fiecăruia. Misiu că a deprins această 'în marginale au fost săpate re la obligaţiile şi răspun jurul blocurilor şi de a o- de colocatari, fraţi gemeni
nea ei este nu numai im deletnicire de la mama sa, din vreme de formaţia de derile consiliilor populare, bliga cetăţenii să le înlo cu cei din blocul 137 de
portantă, dar, in multe ca incă la virsta de şaşe ani. lucru de la distribuirea ga unităţilor socialiste şi ale cuiască cu gard viu. Se şi pe strada Avram Iancu.
zuri, şi urgentă. Frumoasă educaţie pentru zelor naturale şi dacă lu cetăţenilor pentru buna trecuse la desfiinţarea lor. „Singur ?“. „După-masă şi
— Doresc, ne spunea zi ~tnuncă, pentru viaţă şi pen crarea ar fi fost executată gospodărire, întreţinere şi Acţiunea a fost întîmpina- sîmbătă vom fi mai mulţi.
Avem o asociaţie în gene
lele trecute, să ajung cit tru viitor ! Ca participantă cu o bună supraveghere curăţenie a localităţilor ur tă cu rezistenţă, pe alocuri ral bună". După aspectul
mai repede la abonaţii la actuala ediţie a Festi de specialitate, pămîntul bane şi rurale. Aceeaşi in chiar cu ostilitate. Cu trei din jurul blocului Dl-7 în
mei, să le duc veştile şi valului naţional „Cintarea săpat putea fi greblat şi vitaţie o facem pentru lee- dintre locatarii blocului 2 clinăm să-i dăm crezare lui
noutăţile, să le citesc in României“, lucrările expu semănat cu gazon, dar aşa turarea articolului 30, li bis de pe bulevardul Tra- Dumitru Roman. După ceea
ochi bucuriile şi emoţiile. se se bucură de un real va fi nevoie de altă mo tera C. Şi nu numai la ian — Traian Bogdan, Con ce se poate vedea în zona
Dincolo de munca pe bilizare, un nou timp pier lecturări invităm... stantin Moisiuc şi Aron blocurilor C 2 şi C 3, care
care o desfăşoară ca fac succes, li dorim şi in con dut pentru organizare... Dacă pe strada Avram ITomorodean — purtăm un fac parte din aceeaşi aso
tor poştal, Aglaia Coca tinuare drum cit mai fru Pe Bulevardul 1848 au Iancu oameni ai muncii de scurt dialog pe această te ciaţie, spusele nu se mai
mai are o 'îndeletnicire, pe mos in arta in care colo lucrat la curăţarea peluze la o unitate socialistă au mă : „Noi, spun dumnea adeveresc. Flecare şi-a în
care o face cu drag: arta ritul, fantezia şi autentici lor de resturi vegetale, e- înţeles să-şi achite obliga lor, cu aceste garduri grădit după cum a crezut
cusutului. Timpul liber şi tatea poartă cu ele şi o levi de la şcoala generală ţiile, în imediata vecină ne-am apărat zona planta de cuviinţă, cu gard viu,
mai ales serile şi nopţile parte din sufletul Aglaiei nr. 4. S-a greblat peluza, tate a blocului 137 nimeni tă din faţa blocului de
le dedică acestei pasiuni. Coca Lucaci. s-au depus resturile vege nu mişcase un deget mă stricăciunile ce le fac co ION CIOCLEI
Are in prezent 200 de plan tale pe asfalt de unde vin- car, să siringă frunzele că piii". „Dar ai cui copii lo
şe cu creaţii-modele pen- MIRON TIC tul le-a împrăştiat din nou. zute din abundenţă astă- cuiesc în bloc, nu tot ai
„Le-am spus ce şi cum toamnă în jurul blocului. dumneavoastră ?“. — „Ba (Continuare în pag. a 3-a)
