Page 56 - Drumul_socialismului_1983_03

oaq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 8

.1,1)0 Univei
11.45 Dcscnt
Oameni vrednici, care iubesc munca şi-şi 12,50 FIcr.\ .
12.00
Film s
de pri
La Certeju de Sus 16.00 lodii Telex
onorează cu cinste îndatoririle cetăţeneşti IC,30 Studio
16,05 Profes
lului
17.45
20.00 1001 d
Telcju
20.15 Actual
20,25 Fotogi
tate
„în general, trebuie să facem totul pentru creşterea mai puternică a producţiei 21.00 Film
destră
dul 3
agricole vegetale şi animale, atît în unităţile socialiste de stat şi cooperatiste, cît şi în 21,30 Occidt
21.45 Merid:
gospodăriile personale sau particulare. Să realizăm un belşug de produse agroalimen-
22.15 Telcju
tare, care să asigure din plin necesitatea de consum, dar şi alte cerinţe ale economiei
naţionale".
NICOLAE CEAUŞESCU
B
dio.prograit
La ordine2
tură; 7,00
Comuna işi va realiza integral sarcinii s ps 1983 Iosif Corb, şeful ser­ Revista pr
rul melodi
viciului administrativ de ştiri ;
ascultători
— Tovarăşe primar Con­ — Ce trebuie să predea frunte pe fiecare sat, care de la E.M. Certej : „Ta­ 5 ;le ştiri; 1(
stantin Cotar, Certeju de - în conformitate cu pla­ se deplasează la gospodă­ ta era un bum apicultor maţii laur
Sus a avut in fiecare an o nul dezvoltării economico- riile cetăţenilor, analizează aşa că încă de copil /lului Naţi
contribuţie de seamă la sociale în profil teritorial posibilităţile fiecăreia, dis­ m-am ocupat şi eu de României"
înfăptuirea autoconducerii, - în 1983 ? cută cu oamenii pe tema albinărit. Posed 63 de pentru ari
Buletin dc
autogospodăririi şi autoa- cultivării pămîntului, spori­ stupi de care mă ocup tem copiii
provizionării teritoriale. Cu — 207 tone carne, 1 550 cu multă atenţie. Creş­ Publicitate
ce a participat comuna la hl lapte de vacă şi de oaie, rii numărului de animale terea albinelor este o de ştiri; 1
folclorului
fondul de stat în 1982 ? cantităţi însemnate de lînă şi livrării de cantităţi cît activitate odihnitoare, tehnico-şti:
— S-au predat numai şî alte produse. mai mari de produse la reconfortantă şi, în ace­ vanpremiei
prin sistemul de contractări — Sînt condiţii să se rea­ fondul de stat. Hotărîrea laşi timp, foarte renta­ 13,00 De ]
Club univi
— 181 tone carne de bo­ lizeze aceste cifre ? noastră este ca Certeju de bilă. în 1982 am obţinut letin de şi
vină, 6 tone carne de porc, — Consider că ,da. Am Sus să-şi îndeplinească în peste 2 000 kg miere de uşoară roi
Sfatul met
1,5 tone carne de oaie, alcătuit echipe formate din întregime sarcinile ce-i re­ albine". clor conter
600 hl lapte ş.a. deputaţi şi gospodari de vin pe acest an. diogazeta
Revista pi
Te apăr s?
mea; 18,00
Radiocenai
Intr-o oră;
Cliopin; 23
la contract 16 tăuraşi. A- le şi produse animaliere, contractat un viţel, lapte muzical n
Munca — izvor de bunăstare nul acesta am contractat în 1982 am predat doi şi 25 kg lînă.
un viţel şi lapte. Pentru viţei, 470 1 lapte, lînă, Dan Gheorghe, pensio­
Dintotdeauna, lucrarea nei Certeju de' Sus — u- a asigura condiţii bune miei. Pentru acest an am nar, Nojag : E5!*—-5K2H
pămîntului şi creşterea nitate administrativ teri­ de adăpostire a animale­
vitelor au fost şi sînt iz­ torială din zona necoope- lor mi-am construit un
voare do belşug şi bună­ rativizată —. dovedindu- grajd nou. Eu nu-i înţe­ Ca să ai, trebuie să
DEVA : (
stare pentru lucrătorii o- se că ci au înţeles pe leg şi nu-i aprob pe cei Frontiera
goarelor. Astăzi, cînd a- deplin şi dau înaltă pre­ cărora le e ruşine să du­ lucrezi DOARA: i
gricultura a fost pusă pe ţuire orientărilor şi indi­ că o vacă de funie, dar ra); hi sp
baze noi, statul asigură caţiilor cuprinse în cu- le place laptele, brînza tul); Celei
PETROŞAT
condiţii ca toţi lucrătorii vîntarea t o v a r ă ş u l u i şi untul. Am învăţat de la pă­ hrăneşti şi s-o îngrijeşti seriile I-I.
din agricultură să obţină Nicolae Ceauşescu la Con­ Filinion Nelega, opera­ rinţi că nimic nu cade bine. Eu nu ţin orice a- min eu tin
venituri nelimitate din ferinţa pe ţară a preşe­ tor la Preparaţia E.M. din cer, nu vine de-a ga­ nimal, ţin numai vite ce LUPENl: I
munca lor. Aceste ade­ dinţilor consiliilor popu­ Certej : ta, că omul trebuie să fie dau producţii mari. Am riile I-H i
CAN:
în
văruri au fost relevate şi lare. om, nu cu numele ci cu acum trei vaci din care rul); LON
în dialogul purtat cu Gheorghe Mogo.ş, secre­ una cu lapte. Mulg zilnic corii (Mini
mai mulţi gospodari de tarul organizaţiei de ba­ Animalele - mîndria ţăranului 15—16 1 lapte din care In că u tar
frunte din satele comu­ ză din satul Hondol : 13—14 litri livrez la con­ (Muncitore
tract.' Pe 1983 am con-. • Visud de i
' rulud (R<
Am în satul Bocşa Ma­ grîu, porumb, ovăz, car­ tractat 1 500 1 lapte, din Unde eşti
Să făurim o societate a belşugului re o gospodărie frumoa­ tofi, legume şi altele. care am şi predat pînă roşie); Gl
Cresc şi două vaci, o ju-
să din care nu lipseşte
nincă, doi porci, oi şi pă­ acum — de la o singură tima curşi
RAŞTIE:
înfăptuirea acestui obi­ asigurînd belşug de pro­ sări. Eu, cînd vin de la vacă — 700 1 lapte. Mai sa mare
ectiv major — formulat duse pentru consumul întreprindere, n-o trag contribui la fondul de stat fantastici (
de secretarul general al propriu şi pentru nevoi­ pe-o dungă, ca alţii, ci cu cartofi, fasole, ouă, GIU-BAI:
(Casa de c
partidului, t o v a r ă ş u l le economiei naţionale. în sînt ori în cîmp, ori in carne de pasăre şi alte­ Acel blestc
Nicolae Ceauşescu — ce­ satul nostru avem mulţi grajd la vite. Am cele le. Am un adevărat cult (Dacia);
gospodari de frunte — mai frumoase animale pentru animale. La ora temporară;
ioan Gherman, Petru şase sînt hrănite şi mul­ fiul (Casa
Manea, Nicolae Iovan, din sat. Asta o zice şi lu­ se. Am apă in grajd, iar MERI A: F
mea nu numai eu. Gos­
lui (Mureş
Iosif Cibian, membri de fapta, cu creaţia, cu mun­ în iesle pun furaje de niştea (Li
partid şi alţii — care podăria şl vitele sînt fala ca sa. Pămîntul, ca să calitate, din care nu lip­ LARI: Mi»l
constituie mîndria obştii. oricărui sătean şi produ­ rodească, trebuie să i dai seşte trifoiul şi lucerna. (Minerul).
Ei îşi muncesc pămîntul cător agricol. în 1982 am gunoi, să-l ari şi să-l se­ Liviu Moisc, pensionar,
cu pricepere, au ogrăzile predat la contract trei meni. Vaca trebuie s-o Nojag :
pline de animale, con­ bovine, iar în acest an
tractează şi livrează în voi livra un porc, lapte
fiecare an cantităţi mari nimic. Pămîntul pe ca- şi alte produse. Cei ce cred că pot trişa
rc-1 am — arabil, păşune
de carne, lapte, lînă şi şi fineţe — îl gospodăresc Nicolae Luca, funicula-
Timpul
alte produse agricole, re- cu mare grijă. Cultiv rist la E.M. Certej : azi, ’l» ~ia
alizînd, pe această cale, se înşală singuri va con tini
venituri mari cu care îşi zească. Cc
bid. Sînt
re muncă şi iar muncă, făuresc un trai tot mai Am lucrat în mină, dar 'orz, cartofi, legume şi fu­ slabe şi i
eforturi din partea tutu­ îmbelşugat. Oamenii au Exemplu şi îndemn pentru obşte şi pe ogor. N-am înşelat raje. Ţin cinci bovine, din spre sfîrş
ror cetăţenilor ţării. Noi, case noi, frumoase,' mo­ niciodată munca. Şi la care două sînt vaci cu Vintui va
cel care deţinem pămînt, bilier ca la oraş, apara­ Sînt deputat comunal acordată de consătenii mină şi acasă mi-am fă­ lapte, am porci, păsări, ou intens
de 40—55
avem datoria patriotică te elcctrocasnice, iar în în satul Săcărîmb şi — mei. Ca deţinători de în 1982 am livrat la fon­ şi sud-vei
multe curţi, lî-ngă graj­ prin tot ceea ce fac, atît pămînt înţelegem să ne dul de stat un viţel, un minime vc
de a gospodări şi pune duri au apărut şi garaje îndeplinim obligaţiile ce tre 1 şi 4
deplin în valoare fieca­ porc şi iapte. Pentru 1983 maxime ii
pentru „Dacii". ne revin din hotărîrile am contractat 500 1 lapte, de.
re palmă de teren, de a Costache Vasile Chir- partidului şi legile ţării. o vacă şi un tăuraş pe
La mun
Creşte cît mai multe vite, ca n „*pcnsion a r, Săcărîmb: Toţi locuitorii satului de­ care l-am predat deja, la în genera)
pun eforturi pentru a o greutate de 460 kg. Aşa variabil. /
spori rodnicia pămîntu­ înţeleg eu să-mi aduc ploaie vor
tul interv
Să nu fad degeaba umbră lui, pentru a creşte multe contribuţia la autoaprovi- sufla cu
vite şi a-şi aduce o con­ zionarea teritorială. Din 50—70 km/
tribuţie tot mai substan­
pământului ţială la înfăptuirea auto- păcate, mai sînt şi din Pentru
aprovizionării teritoriale. aceia ce dispreţuiesc mun­ zile : Vrei
cu cerul '
Eu cred că omul, indi­ Dar nu fac aşa. Deşi am Eu mă străduiesc să fiu ca pămîntului, creşterea vor semne
ferent de vîrstă, a.tîta pămînt puţin cresc în exemplu. Cresc, la ora animalelor. - Trebuie să de ploaie,
ce putui ii
vreme cît este în putere curte trei bovine, dintre actuală, trei bovine, 22 facem mai mult pentru tul va pr
oi, porci, păsări şi alte­ cut datoria. Acum, pen­ educarea si legarea tine­ Ml de 3
nu trebuie să facă degea­ care o vacă cu lapte, le, iar pămîntul îl gos­ sionar fiind, m-am dedi­ retului de sat, de pămînt. vest. Temi
ba umbră pămîntului. precum şi un cal, porc la întreprindere, cît şi în podăresc cu mare grijă. cat deplin gospodăriei. într ^2 şl
Ani pensie bună, aş pu­ şi păsări. în ultimii şase sat — mă străduiesc să Am predat la fondul de Pămîntul pe care-1 am îl Pagină realizată de ma. ie b
de.
(Meţ<
tea să nu lucrez nimic. ani am crescut şi predat fiu demn de încrederea stat în fiecare an anima­ cultiv eu porumb, grîu, N. BADIU şi T. BONDOR ciu: A. Pi