Page 59 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 59
H - A f l f i f c * * - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
CONSILIUL DE STAT
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
D E C R E T
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
în temeiul articolului 54 din Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a şap
tea sesiune a celei de-a opta legislaturi în ziua de 25 martie 1983,
ora 10.
NICOLAE CEAUŞESCU
preşedintele
Republicii Socialiste România
Anul XXXV, nr. 7 884 VINERI, 18 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani ...
PATRIEI - Clî MAI MULT 0,
. .. • • v • '• ■
:
r A A M l Y I K A M I A A T T S D I r O I - A a n V r D P I M A V A D A
D
A
w
/. . v-'Vg- . ■ • • • • • . < ■
v\ •
HKGENŢE ÎN ACIilCyîLTSJIĂ Q activitate descoperita:
Toate forţele mobilizate Atenţie deosebită îndeplinirii D E S C O P E R I A
la insăminţarea culturilor sarcinilor din sectorul Socotită în tone, canti şefului de sector. Apoi, trate, a precizat că exca
tatea de cărbune extras discutabil - este şi parcul vatoarele au fost puse în
din prima epocă! zootehnic! suplimentar de la începu de maşini de transport. situaţia de a „rupe“ la
tul anului la Sectorul mi Din peste 100 de maşini stîncă. Nu vrem să venim
Şefi de ferme, conducători nier de suprafaţă Cîmpu existente, zilnic, Ia lucru, cu prea multe amănunte,
Specialişti din unităţile agricole, lui Neag, ajunge la 15 000. nu ies nici jumătate. însă trebuie să spunem că
ai unităţilor agricole şi lucrători
cooneratori şi mecanizatori I Calculată în... autobascu — Dintr-o documentare şoferii cu autobasculantele
din zootehnie I lante, cantitatea de steril anterioară, din luna ia sînt plimbaţi cam mult de
Organizaţi judicios întreaga Acţionaţi cu întreaga răspun deroeată peste prevederile nuarie, cunoaştem că nici la un excavator la altul.
activitate la semănatul culturilor dere şi pricepere pentru creşte de plan însumează 60 000 Cum ajunge „coada" de
', din prima epocă — grîul de pri rea efectivelor şi a producţiei a- mc. Aceste cifre dau im CARIERA maşini ceva mai mărişoa-
ră, cum... plezneşte ceva
presia că şi la descopertă
măvară, mazărea, sfecla, trifolie- nimaliere, asigurînd îndeplinirea s-a lucrat tot atît de bine ClMPU LUI NEAG în excavator. „S-a forţat
nele, borceagul, legumele, cit şi exemplară a sarcinilor din pro ca şi la cărbune, asigu- în stîncă", vine invariabil
plantatul cartofilor. Pentru a e- gramul de autoconducere şi rîndu-se în avans frontu cu forezele nu staţi prea răspunsul. Şi ajungem la
bine. Care este situaţia la
conomisi combustibilii şi a păstra autoaprovizionare teritorială. în rile de extracţie. Dacă însă această dată ? o cauză subiectivă a mer
ne raportăm la măsurăto
sului încet Ia descopertă.
umiditatea în sol, folosiţi agre tronaţi ordinea şi disciplina în rile „geo-topo“, minusul la Apoi, nici asistenţa tehni
— Acum mai avem doar
gatele complexe pentru a efec desfăşurarea programului de lu descopertă bate în jurul două în funcţiune, iar alta o că pe schimburi nu prea
tua mai multe lucrări la o singu cru în fiecare fermă zootehnică. cifrei de 30 000 mc. Cum folosim ca... furnizor de pie e rezolvată în carieră.
Pe lingă acestea, sînt şi
ră trecere cu tractorul. în toate Puneţi accentul pe îmbunătăţi se explică această dife se de schimb. Ducem lip cauze obiective, care au
renţă ?
unităţile să se acorde atenţie rea condiţiilor de furajare şi în în primul rînd, atît ex- să de piese de schimb pen grevat sau grevează acti
tru foreze. în special de
deosebită cultivării fiecărui me grijire a animalelor, pe gospo cavatoriştii, cît şi şoferii hidromotoare pentru ele. vitatea de producţie. Aşa
tru pătrat de teren, executării dărirea judicioasă a nutreţurilor, n-au insistat să fie încăr Aşa stînd lucrurile, am cum am aflat de la şeful
lucrărilor de îmbunătăţiri funcia astfel încît să fie asigurată bu cate maşinile la capacita căutat o explicaţie şi la sectorului de mecanizare,
multe dintre piesele de
re, în special amenajărilor în ve na hrănire a animalelor pînă la te. In al doilea rînd, me sectorul de mecanizare. schimb solicitate pentru
canizarea din carieră func
Aici, şeful de sector, Elio-
derea irigării, cît şi acţiunilor de ieşirea acestora la păşunat în ţionează cu defecţiuni. dor Mihăileanu, ca să jus
îmbunătăţire a pajiştilor naturale, fiecare fermă să fie îndeplinite — „Cad" mereu excava tifice la început desele că DORIN CORPADE
la care să se facă o mobilizare integral prevederile Ia monte, să toarele, ne spunea ingine deri de utilaje şi multele
de masă a tuturor locuitorilor nu se piardă produşi la fătare şi rul loan Ionel, adjunctul ore de staţionare înregis (Continuare în pag. a 2-a)
satelor. Să fie respectate cu să se înregistreze cu corectitudi
stricteţe densităţile şi tehnolo ne. Acordaţi întreaga atenţie Stimularea iniţiativei cetăţeneşti —
giile ' stabilite pentru fiecare sporirii producţiei de lapte şi o-
cultură, să se execute lucrări de norării integrale a contractelor
calitate. încheiate cu statul. pîrghie în acţiunile de înfrumuseţare
a localităţilor
Semănatul culturilor din prima epocă trebuie grăbit! Ce soluţii credeţi că najarea de trotuare. In jit". Sperăm că şi această
sînt mai adecvate pentru cartierele noi de blocuri formă este o soluţie ce va
în condiţiile pedoclima astfel baze temeinice vii cum şi de plantat 185 hec a stimula interesul cetăţe avem probleme cu unii lo stimula interesul locatari
tice specifice acestei pri toarei recolte. Cum se în tare cu cartofi. Din această nilor pentru ordine şi cu catari. Nu toţi înţeleg obli lor pentru ordine în jurul
măveri, cînd trebuie între- făptuiesc aceste cerinţe în suprafaţă sînt deja însă- răţenie ? întrebarea a con gativitatea şi răspunderea blocurilor. Se poate re
* prinse măsuri deosebite unităţile agricole din co mînţate peste 150 hectare, stituit tema mesei rotunde ce decurg din lege. Avem marca că zonele din jurul
pentru a păstra umiditatea munele Romos şi Geoagiu? existând condiţii ca acţiu organizate în Orăştie, convingerea că s-a luat ansamblurilor nr. 28, 16 şi
solului şi a economisi com — în această primăvară nea să fie încheiată în de miercuri, 16 martie, la care cunoştinţă de acestea, atît 18 din strada Privazului
bustibilii şi lubrifianţii, — ne relata ing. Virgil cada următoare. în toate au participat atît factori prin staţia de radioampli s-au curăţat şi greblat, au
ficare, cît şi din afişele
fost făcute tăieri de corec
este imperios necesar ca Tudan, directorul S.M.A. unităţile insistăm să se lu responsabili de organiza expuse la fiecare scară a ţie la arbori ornamentali
lucrările de pregătire a Geoagiu —, avem de însă- creze numai cu agregate rea acţiunilor gospodăreşti blocurilor. şi gardul viu. Astfel de
şi de înfrumuseţare din
terenului şi semănatul să mînţat cu culturi din pri complexe, pentru a redu cadrul consiliului popular, Silviu Oproescu: Perso acţiuni continuă.
fie efectuate cu maximă ma epocă peste 400 de ce numărul trecerilor cu cît şi cetăţeni ai oraşului. nalitatea deputatului, dra Maria Maier: In mo
tractorul pe terenurile ce
operativitate şi la un înalt hectare, respectiv cu sfeclă, trebuie însămînţate. Le dăm cuvîntul : gostea sa faţă de oraş şi mentul de faţă, între blo
nivel calitativ, punîndu-se trifoliene şi coriandru, pre- Nicolae Haneiu — vice oameni, spiritul civic şi curile din Micro 2 şi Pri
La C.A.P. Pişchinţi, for
ţele sînt concentrate la în preşedinte al biroului exe iniţiativa sînt determinan cazului există dezordine
te în mobilizarea cetăţeni
lăsată de şantierul de con
cutiv al Consiliului popu
Determinati cheierea fertilizării terenu lar orăşenesc : Pentru în lor la acţiunile obşteşti. Pe strucţii. De asemenea,
lui destinat culturii carto
de realitate filor. Mecanizatorii Dorel ceput trebuie să remarcăm strada Nicolae Titulescu muncitorii compartimentu
lui de investiţii din cadrul
că locatarii unor străzi —
— una dintre străzile cir
Boca, Ştefan Homorodeanu,
Ion Pascu şi Augustin Şte Petru Maior, 1 Mai, Gră cumscripţiei electorale în I.R.E., care au introdus ca
blurile pentru curentul e-
popular. Cooperativa de fan au asigurat transpor dinarilor, Crişan, Horia, care sînt deputat — au ie
- Determinaţi de reali producţie, achiziţii şi des tul a cîte 30 tone gunoi Cloşca, N. Titulescu, Căs- şit sîmbătă şi duminică lectric, au distrus în jurul
tate, ne-am dat seama că facerea mărfurilor i-a aju tăuiui — nu aşteaptă să toţi locatorii, fără excep blocurilor din Micro 2 zo
de grajd pe fiecare hectar
putem şi noi să contribuim tat prin construirea şi a- "ce se cultivă cu cartofi. Im fie invitaţi de deputatul ţie, la curăţat rigole şi să ne amenajate aici încă cu
cu cite ceva in plus la e- menajarea cuştilor pentru portant este, însă, ca a- circumscripţiei electorale pat zone verzi. doi ani în urmă. Trebuie
fortul de autoaprovizionare iepuri. Şi acum, la şcoala ca să sprijine acţiunile în Mihai Medrea: S-a orga găsite soluţii urgente pen
a comunei. Aşa am ajuns cum îngrăşămintele orga treprinse; şi nu numai cele nizat, între cele 8 asocia tru reamenajarea lor.
să facem şi cuniculicultură. care a deţinut mereu tocuri nice să fie împrăştiate fă- ce presupun curăţarea par ţii de locatari — pe toată
Am început de la doi ie de frunte in întrecerea NICOLAE TiRCOB curilor, spaţiilor verzi şi perioada anotimpului pri Masă rotundă realizată de
puri. Am ajuns la 40. Şl „Pentru o nouă calitate in trotuarelor, ci şi lucrări măverii — un concurs: ESTERA SÎNA
nici unul n-a fost livrat sub învăfămînt", elevii buni la mai ample, ca introduce „Cartierul nostru — cel
greutatea de 2,5 kg. carte cunosc şl cuniculicul- (Continuare in pag. a 2-a) rea apei potabile şi reame- fnai frumos şi mai îngri (Continuare în pag. a 2-a)
Determinaţi de realita tura. Sorin Circo, loan To
u
te" — aşa spunea directo arnă, Tiberiu Truţ, Ionel Stol r
rul Şcolii generale din ca, Daniel lanc, Marius Mi- folosibile. Comisia de temei tone carne. S-au predat, de dari ai satului se numără I
Bucureşci, prof. Aurel Ba- hăilă şi alţi colegi de-ai de la I.F.A. „Viscoza" Lu asemenea, în aceeaşi peri Avram Nicşa, loan Popa şl %
alţii, care, alături de Can-
oadă, 115 hl lapte. B Auto-
peni a organizat numeroase
diu. Determinaţi de reali lor din clasele a VI-a şi a acţiuni de bună gospodărire gospodârire. Personalul mun din Oprean din Rovina, Con l
tate, profesorii, învăţătorii, a Întreprinderii şi de colec citor din cadrul Spitalului stantin Circo, Aron Oprişa S
elevii şi-au propus să Vll-a nu se aşează la masă tare a materialelor refolosi- Haţeg a igienizat prin mun şi Nicolae Vraciu din Bucu-
pină nu au siguranţa că
patriotică
că
dispensarele
săptă-
singură
crească iepuri. „Cu ce ii I H Expoziţie. Casa de cul bile. Intr-o fost valorificate medicale din Sălaş, Rîu de reşcl, David Oprişa, Aron s I
au
mină
tură din Hunedoara găzdu-
vom hrăni „Cu porum iepuraşii au fost hrăniţi, * ieşte o inedită expoziţie de 2 000 kg.hîrtie şi 10 tone fler Mori şl cel de întreprindere Demian şi Serafim Vlad din
Curechiu şi Octaviian Demian
vechi, ceea ce a condus la
bul de pe lotul şcolii, cu că le sint asigurate toate I artă populară cu aproape realizarea a 50 Ia sută din din oraş, realizînd în acest din Merişor îşi aduc o con I
fel o economie de 16 000 Iei.
200 de lucrări. De un real
sfeclă furajeră, cu fucernă, condiţiile pentru a creşte , succes se bucură lucrările angajamentul de muncă pa H Satul cu gospodari vred tribuţie însemnată la reali
cu morcovi". 400. kg po mari şi frumoşi. Că doar semnate de pionieri de la triotică asumat pentru între nici. Locuitorii satului Şe- zarea planului. I
rumb, 500 kg sfeclă fura ei îi hrănesc, ei ii îngri « casele pionierilor şi şoimilor gul an 1983. fa Livrări Ia suri, comuna Bucureşci, au
de
fondul
stat.
predat la fondul de stat, în
Cetăţenii
jeră au recoltat de pe lo jesc. » patriei Deva şl Hunedoara din Certeju de Sus au livrat perioada trecută din acest î
şi de la şcolile generale nr.
tul şcolii. Au cosit linul Determinaţi de realitate... I 5 Hunedoara şi 6 Lupeni. pe bază de contract, în pri an, 25 porci, 98 oi şi miei,
din curtea şcolii şi cel din ■t (loan Vlad, corespondent), a mele două luni din acest 280 hL lapte şl altele. Prin i
tre cei mai vrednici gospo
preajma sediului consiliului L. LARA t Colectarea materialelor re- an, la fondul de stat, 46,3
