Page 64 - Drumul_socialismului_1983_03

K« SÎMBATA, 19 MARTIE 19«3 ______________ _________________________________________________________________________________________________ pa(f. S

Cred că nu ne-ar strica un
VIZIUNE ® însemnări ®
S T R Ă Z I L E mic eiort de Imaginaţie şl
o cuvenită aplecare asupra ® Informaţii ®
ea limbii şi H- Toată lumea e de acord altele. Vechi străzi au dis­ trecutului oraşului şi al ţi­
române £n că explozia urbanistică a părut odată cu numele lor nutului. Au trăit aici şi in © Note ®
rial: «Visuri reşedinţei de judeţ e spec­ — loan Corvin, Petru preajmă oameni de seamă.
*.te M — episoa- taculoasă şi uimitoare. Un Rareş - altele s-au re­ De ce atunci Aleea Lale­ Microinterviuri ®
i 3 dus, multe au apărut, in lelor şi nu Francisc Hossu
muzică motiv de iirească mindrie
animate: Mi- i pentru deveni. Perspectivele liniile sale mari, oraşul cu Longin ? De ce Crinilor şi
1 — episodul 4
itr dc săptă- ) s-au schimbat, au devenit întreaga sa tramă stradală nu Oscar Mailand, folclo­
) ) vaste, monumentale, armo- e definitiv configurat. E rist devean de seamă, cu „Din brigada mea oamenii
prin ţara timpul să ne gindim şi la merite recunoscute în cule­
nizindu-se cu peisajul de o
ia politică \ măreţie calmă şi cu arhi­ numele străzilor, care, ală­ gerea folclorului românesc ? nu pleacă decît la pensie y/
seri turi de peisaj şi de sufle­ De ce nu un bulevard al
al I tectura modernă, elegantă tul oamenilor, dau perso­ Ardealului şi o stradă a
;it de săptă- a noilor construcţii. O per­ — Tovarăşe Victor Ro- vem de extras în această
l) formanţă pentru care le da­ nalitate oraşului. Iar aces- Pădurenilor ? Sau a Moţi­ meghea, cei care ne-au în­ lună 14 000 tone de cărbu­
■iciclopcdie lor, cum cu fală are una demnat să vă cunoaştem, ne. Pină în 10 martie dă­
sion torăm arhitecţilor toată
rial: „Pasăre stima. Personal, simt nevoia şi Clujul ? Sînt chestiuni spuneau despre oamenii dusem deja 6 000 tone.
ă“ — ultimul Lectori despre care am mai scris din brigada pe care o con­ Probleme de rămînere în
copacilor, dar presupun că duceţi aici, la I.M. Paroşeni,
că... fără mas- ei vry 11 sădiţi şi că, in acum ciţiva ani in acest urmă, în nîcî un caz nu
ectacol dc va- chenar literar, dar ceva mă că pe lingă celelalte de­ sînt. Şi să vă spun de ce :
ju public timp, vor imbogăţi din nou şi privelişti ( prinderi minereşti, au învă­ contăm pe ajutor. Nu pe
.al personalitatea oraşului, ve­ tace să cred că unii oa­ ţat şi lecţia statorniciei.
i meni încă socotesc că lite­ cel dat din afara brigăzii !
cu noi — val- * ghind şi asupra purităţii l — Apăi, fără lecţia asta Contăm pe forţele noastre
uritor i T văzduhului său. Un alt lu­ tei personalităţi nu-i poate ratura — mai aies cea in 1 nu poţi pleca mai departe proprii. Să vă spun cum :
4 i tv. cru care ne dă de gindit ii indiferent dacă, în loc pastile servite la siestă — în minerit. Cu 10 ani în
I un ortac are de făcut o
insă acum e numele stră­ de a se numi, să zicem, nu trebuie luată prea în urmă, cînd am venit aici lucrare mai grea, să zicem.
zilor. Un critic literar — Memorandului, o stradă im­ serios. Cetăţenii Devei — şi am fost repartizat în briga­ Toţi îl ajutăm. Atunci cînd
\ care, şi el, se cam ames­ portantă se cheamă Depo­ nu numai ai Devei — se \ da lui Brutu. A lui Nicolae lăcătuşul nu poate lucra de
\ tecă in lucruri ce, după zitelor ! Cum se va numi, pare insă că gîndesc alt­ J Brutu - aţi auzit de el, unul singur şi lui îi dăm
1 1 : 6,00 Ra- părerea unora, nu l-ar pri­ bunăoară, noul şi modernul
dimineţii; 6,30 bulevard de tranzit ? Impu­ fel. t nu ? Ei, omul ăsta a fost sprijinul necesar, căci apoi
«ilei în agricul- vi — scria mai deunăzi Şi ar mai li ceva. Toate aşa de omenos cu mine, ştim sigur că va munţi a-
diojurnal; 8,00 nătorul bulevard care stră­ lături de noi în abataj. Şi
•i; 8,10 Curie- despre numele nesemnifica­ municipiile care se respec­ că şi de-aş fi venit cu gîn-
jr; 9,00 Buletin tive sau de-a dreptul stu­ bate în diagonală oraşul, tă au lansat în comerţ l dul de ducă din mină tot dacă acolo unde-i mai greu
t Audienţa ra- am văzut, se numeşte De- n-aş mai fi plecat. oamenii nu se lasă unul pe
iletin de ştiri; pide ale unor străzi din cebal. In singurul munici­ planuri-ghid cu indicele altul, la suprafaţă, la lu­
literară radio; Bucureşti (Sapienţei, Boili- De la el am deprins eu mină, prietenia, e şi mai
re de muj * piu care are două statui străzilor. Cu atit mai nece­ secretul apropierii între oa­
.00 Buletin ie dului, Epicolului (?) etc.). ale lui Decebal, un munte sară şi mai oportună este clară. Din brigada mea,
Jn univers vn- * meni. în brigada mea am oamenii nu pleacă decît
lan ; 11,35 Pu- Din fericire, Deva nu ne şi un liceu care poartă nu­ o asemenea lucrare intr-un 49 de mineri. împreună a- VICTOR ROMEGHEA la pensie.
00 Buletin de oferă exemple stupide. Ne­ mele ilustrului dac, nu se
itlas cultural ; oraş radical înnoit. Dar oa­
omoara folclo- semnificative sau neinspira­ putea să n-avem şi un bu­ re cine va lua această ini­
Avan premieră te, în schimb, da : Crinilor, levard cu acelaşi nume ! ţiativă şi cînd ? Să ştie toată lumea
itbal minut cu (
13,00 De la 1
00 Buletin de Lalelelor, Poiana Narciselor, Dar mai e şi vechea stradă în scurtele popasuri pe tone pe post". Aveam să
meridianele cîn- Spitalului, Depozitelor (!) şi Decebal. Cu ea ce facem ? RADU CIOBANU care le-am făcut în cîte- aflăm că anunţul acesta vă informăm
0 Orele serii ; \
rnal; 20,40 Pro- va dintre întreprinderile îşi va prelungi (probabil)
lagărclor; 22,30 economice ale Vulcanului mai mult timp şederea pe
lans; 23,30—6,00 o 60 de mineri de la
îzical. am putut vedea încă de panou, pînă ce un aseme­ I.M. Paroşeni vor parti­
, care îl presupune genul. Sce­ la intrarea în acestea nea record va fi depăşit
nariul vioi al lui Costache cipa sâmbătă şi duminică
Ciubotarii îi dă în mînă fi­ panouri, grafice, fotogra­ de un altul. la „Ziua brigadierului",
rul Ariadnei, dar e meritul fii, afişe care din primul
exclusiv al regizorului de a acţiune în cadrul căreia
tjHspwoKKssweg fructifica optim pista aces­ moment informează cu o La întreprinderea de şefi de brigăzi şi de sec­
tuia. faptele, noutăţile de ulti­ confecţii Vulcan cu deo­ toare vor analiza moda­
«curs (Patria); Intriga acţiunii o consti­ mă oră petrecute în viaţa sebit simţ umoristic, ti­ lităţile de lucru prin ca­
Vrta) ; HUNE- gatului ungar, după răsună­ tuie o fabuloasă comoară, re să fie asigurată înde­
moara (Flacă- Victor Papiiian toarea înfrângere de la Po­ descoperită în Ţara Haţegu­ colectivelor de muncă. nerele confecţionare ur­
iu (Sidcrurgis- sada. lui, comoară ce aparţinuse măresc mersul disciplinei plinirea integrală a pla­
jl 702 (Arta) ; Transilvania e văzută ca cîndva legendarului rege De­ • La I.M. Paroşeni nului de extracţie a căr­
dragonului un uriaş teatru al luptelor cebal. Cum superbele giu- în secţiile de producţie. bunelui. Vor mai fi pre­
IU) ; PETRO- religioase intre catolici, orto­ vaieruri trezesc şl interesul popularizarea faptelor de „Cine se scoală de dimi­
Jllon — serii- docşi, bogomili, templieri, regelui Ungariei, precum şl muncă se face atît de zentate experienţele îna­
Inirca) ; Ră- teutoni şi păgîni, cumani sau pe acela al voievodului Tran­ neaţă... ajunge la timp la intate ale Unor brigăzi
(7 Noiembrie); tătari. Bogăţia investigaţiei silvaniei, se ia decizia ca eâ operativ, îneît la sfârşitul fruntaşe, posibilităţile de
tpărţirea — se- istorice surprinde la tot pa­ să fie pusă la adăpost în şutului, cînd minerii se program": „cine lîrziu se
iltural); VUL- infidelul" sul. Ţara Moldovei, unde dom­ extindere a celor mai e-
aţiu (Luccafă- Un fir roşu străbate în­ nea înţeleptul Petru Rareş. pregătesc să plece acasă, trezeşte, ajunge în... „vâr­ ficiente metode de mun­
V: Bunul meu treaga carte : setea de li­ Goana după comoară în­ rezultatele muncii din ful acului", adică la ga­
- seriile I-II bertate şi neatîrnare a ro­ cepe abia acum. Cadrul is­ că. Apoi, împreună cu
’ETRILA: Nea Numele Iul Victor Papi- mânilor, conştiinţa originii toric pe oare-1 oferă secolul subteran sînt deja afişa­ zeta de perete a între­ soţiile lor, participanţii la
clar (Muncito- lian (1888-1936) era binecu­ noastre romane, idealul de al XVl-lea loacă un rol în­ „Ziua brigadierului" îşi
’OASA : Cursă noscut încă din perioada in­ unitate naţională. Bogdan, semnat în economia artistică te la intrarea în mină. prinderii, unde prin cari­
(Muncitoresc) ; terbelică. Însăşi numirea sa eroul principal al cărţii, a- a peliculei. Deşi baza acţiu­ „Brigada condusă de caturi, epigrame şi... în­ vor petrece zilele de o-
Tatăl risipitor ca director al Teatrului Na­ pare ca un fervent militant nii trepidante este ficţiune dihnă la cabana între­
BRAD: Bunul ţional din Cluj constituia o pentru afirmarea fiinţei şi — Iulian Mihu şi Costache Francisc Fazakas a extras ţepături de ac sînt vin­ prinderii, aşezată pe Va­
Sam — seriile reounoaştere şi consacrare a viabilităţii neamului său o- Ciubotaru sint atenţi la ve­ astăzi 847 tone cărbune, decate de... unele năra­ lea Căprişoarei. • în pri­
a roşie); o- bogatei sale activităţi de ridicitatea fundalului eveni­
:meia din Ur- prozator şi dramaturg. primat. mentelor. Astfel, cunoscuta cu o productivitate de 25 vuri. mele două luni ale anului
’atria); 7 Dispunînd de un manu­ Editura „Dacia" oferă răscoală a bănăţenilor împo­ 1983, confecţionerele de
'acăra); ( .OA- scris — păstrat de fiica pro­ prin „Bogdan infidelul", pe triva stăpînirii ungare apare
ecvenţe ;Casa zatorului dr. Mihaela Papi- lingă o lectură agreabilă şi cu funcţie dramatică în la LC. Vulcan au reali­
HAŢEG: Fra- lian —, Constantin Cublaşan antrenantă, o carte care e- film, în sensul că răsculaţii zat o producţie egală cu
BRAZI: Ura- „restituie" publicului cititor vocă trecutul glorios al po­ îi vor ajuta pe soli să a- cea obţinută în întreg
de la Navaro- un remarcabil roman istoric, porului nostru. jungă cu bine în Moldova. trimestrul întîi al anului
i-ii ; ca- „Bogdan infidelul", o boga­ Imaginea dinamică a lui
e zile (Ca- tă frescă social-istorică a Prof. IONEL GOLCEA Adrian Drăguşin pune In e- trecut. • Vechiul club
ttură) ; SIME- existenţei romăneştl în pe­ videnţă talentul unor inter­ muncitoresc din oraşul
rabandiştil din rioada tulbure de pe la mij­ preţi cunoscuţi ca Gheorghe Vulcan este acum ca şi
(Mureşul) ; locul veacului al XlV-lea. Cozorici, Violeta Andrei,
«meni pericu- In numai 300 de pagini, Jean Lorin Ploresou, Julieta nou. Complet reamenajat,
.).• Szonyi, Andrei Finţi, Vale- el găzduieşte repetiţiile
„Bogdan infidelul" oferă o „Comoara" rlu Paraschiv, Mihai Bere­
panoramă a vieţii de curte, şl spectacolele pregătite
în plin ev mediu românesc, chet, Al. Racoviceanu, Gheor­ de cele 16 formaţii pro­
a frâmîntarilor . maselor ghe Simonca, Gheorghe O- prii, oferă condiţii pen­
populare din Maramureş şi Prin „Comoara" (producţie prea şi Adrian Ştefănescu.
Moldova şi conjunctura so- realizată de Casa de filme Făouta cu seriozitate pro­ tru organizarea discoteci­
oial-economică ce a precedat 5), Iulian Mihu face pentru fesională „Comoara" arc lor tineretului şi a între­
tragerii din 18 toate şansele de a deveni
întemeierea statului feudal prima oară escală pe tere­ un marc succes de public. cerilor pentru pasionaţii
al Moldovei de către voie­ nul filmului de capă şi spa­
20, 30, 32, de tenis, şah şi remL
vodul maramureşan Bogdan, dă. Demnă de admiraţie este
’a: 17, 21, 7, 23, desprins de sub tutela re­ Siguranţa lui în labirintul pe AL. COVACI • Pe bulevardul Victoriei
69. a fost deschisă o spaţioa­
nituri: l 104 436 să florărie. • Spre sfîrşi-
Bulevardul Victoriei din oraşul Vulcan. :
tul acestei luni, alţi 20
, • „Norocoşii". A. Andri- era bal şi oamenii erau o- de vulcăneni voi- primi
« cău, C. Covaci, D. Obîrşan, cupaţi cu jocul, C.G. a sus­ I locuinţe prin darea in
MEA=i J N. Zbîrcea, R. Ursan şi A. tras o haină de blană, care % emoţia minerului era fă­
‘M m ta m a a t folosinţă a blocului 48.
j Tripon se socoteau oameni nu i-a ţinut însă deloc de i ră margini. • în aceste zile va înce­
• norocoşi, împreună cu C. şi cald. %
obabil pentru | B. Lazăr din Vaţa de Jos, • Constantin Nicoară, pe acţiunea de rcamena-
i 1983: Vremea . care le-au acordat găzdui- I.T.A. Hunedoara, deşi nu • in fals. Elena Dogaru, i \ Călin Boariu, Mireea In- jare a zonei de agrement
erai caldă. Ce- avea permis pentru condu­ factor la Oficiul P.T.T.R. o Pe minerul Mireea „Brazi". • In vederea
mporar noros. I re pentru a practica jocuri cze şi loan Briceag sînt bunei aprovizionări cu a-
dea ploi slabe, ’ de noroc pe bani. „Noroco- cerea autobuzelor a luat Petroşani a comis o faptă i >• Lupulescu dc la I.M. Vul­ cei 4 elevi ai Liceului
tfla moderat, j şii“ s-au ales însă cu^nişte un autobuz al I.J.T.L. cu care nu-i face cîtuşi de pu­ can nu l-am întilnit nici pă potabilă al locatarilor
din vest şi în abataj, nici în sala de industrial din Vulcan ca­ Vulcanului, pînă la sfîr-
iperaturile mi- I amenzi usturătoare. care a plecat la plimbare, ţin cinste. A semnat in fals i *. re vor participa la con­ şitul lunii viitoare se vor
cuprinse între tamponîndu-l. Acum dă so­ pe B.P., a cărui pensie şi-a apel, nici la cantina în­
plus 2 grade, e Le-a pierit pofta. Au- însuşit-o. treprinderii. La ceasul cursul pe meserii, faza termina lucrările de ame­
3 Intre 16 şl coteală pentru fapta comi­ I s cînd noi îl căutam, Mir- finală, organizată dc Mi­ najare a unui rezervor
mineaţa, local • • reIia Groza, Gh. Tătărăşa- să. cu un volum de 2 000 mc.
la brumă, J nu, I. Luca, I. Oniga, V. Ar- 9 Confiscare. Gheorghe cea Lupulescu de-abia nisterul Minelor. Nu s-ar
vremea in ge- ' deleanu şi Maria Cristea au Făgaş, instalator la S.G.C.L. I sfîrşise de înminat carne- zice că pe elevii mai sus o Pe agenda do lucru a
Cerul tempo- • ii trebuia o haină. A- Lupeni, se îndeletnicea şi gospodarilor din oraş es­
ta, cînd izolat I sustras pîine sau alte pro- vînd nevoie de o haină de I I lele de evidenţiere celor amintiţi i-ar caracteriza te trecută, pentru aceste
). Vin.t mode- • duse de la locurile de mun- cu fabricarea ţuicii ia do­ s ; lfi copii din clasa a V-a emoţia de concurs. Dim­
îslficări loca- că — atelierul de panifi­ blană (pentru ce, nu se miciliu. Nu mai are aceas­ zile, începerea acţiunii
I i A de la Şcoala generală potrivă ! Ei de-abia aş­ de plantare a 5 000 de
ătoarclc trei caţie Brad şi Fabrica de ştie), Gheorghe Comănes- tă posibilitate deoarece 1 s I arbori, precum şi lărgi­
va li în ge- J pîine Deva. Lecţia primită cu, muncitor la lotul din s-a confiscăt instalaţia im­ !. nr. G Vulcan, care, acolo teaptă confruntarea, gîn-
1 Irumoasă. ' pentru asemenea fapte a Crăciuneşti al întreprinderii provizată şi cantitatea de j in apropierea minei, lîn- dindu-se că şi-n acest an rea zonei verzi a Vulca­
ti mult senin, făcut să le piară pofta de 70 I ţuică. \ nului pe alte 4 ha
s
a slab lo mo­ de construcţii căi ferate, a gă locul de muncă al pă­ vor putea spori palma­
nturii'' mini- * a mai consuma pîine furată. găsit soluţia să şi-o procu­ I rinţilor, rostiseră şi sem­ resul de premii şi diplo­
ts 1 plus 4 Rubrică realizată *
: m me In- • Plimbăreţul. Aflîndu-se re pe căi necinstite. Profi- cu sprijinul naseră angajamentul pio­ me ale liceului cu noi Rubrică realizată de
rad Dimi- tînd de faptul că la cămi­ \
uml .aleteo- I in stare de ebrietate, ion Inspectoratului K nieresc. Bucuria şcolari­ împliniri, cu noi rezul­ CONSTANŢA POPESCU
vioiu: luliu I Dig, şofer fa Autobaza nul cultural din Văfişoara judeţean de interne lor era nestăvilită dar şi tate. CORPADE
I
r t r