Page 66 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 66
oi îFrrîm*
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
M e r e l e
Muşcatele ţ rid in feres Trandafir, soţul Învăţă ă-j
tre. larnâ-varâ, florile aduc loarei Aurora Mihoc, va
căldură şi prospeţime in urca de la Răduleşti la
clasa devenită - ca şi şcoa Stinceşti şi in acest an. \
la - casa lor. Copiii, o Merii pe care t-a plantat s
mină de copii, şi invâţâ- aici, cu puţini ani in urmă, s
toarea cu suflet cit munte au dat roade. Recolta de
le, se bucură că semnele anul trecut a adus bucu s
primăverii au urcat şi in rie in sufletul fiecărui elev. \
grădina lor, in grădina Ei au cules merele, le-au
Şcolii primare din Stinceşti sortat, le-au invelit in hir- \
DRGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL (Dobra). „Şi ce mai semă tie, le-au depozitat. Şi \
năm, ce mai plantăm, to din toamnă pină in aceas \
S I A L C O N S I L I U varăşa învăţătoare?". „Ca tă primăvară, la gustarea
şi anul trecut : sfeclă de \
zahăr, varză, ridichi, roşii, din pauza mare, flecare s
ardei, căpşuni, flori, multe elev işl avea asigurate
Anul XXXV, nr. 7 886 DUMINICA, 20 MARTIE 1983 A pagini - 50 bani flori. Să fie un adevărat fructele — mere din gră \
părculeţ aici, In faţa şco dina şcolii, din merii plan \
lii“. „Dar meri mai plan )
tăm ? „Plantăm, copil. taţi şi Îngrijiţi de ei.
Am promis că vom mări Merele de la Stinceşti au s
CEI DIN RÎNDUL INTÎI suprafaţa pomicolă. Tran o aromă aparte ... \
dafir mă va sprijini şi in
acest an". LUCIA LICIU \
LUCIA LICIU l .---------------- -------------------------- 1
Organizaţia judeţeană gişti, constructori, energe- cum ne îndeamnă mereu ................._ ^ ' | * I Buni dimineaţa, primăvară.
Hunedoara a Partidului.£o- ticieni, lucrătoare din in primul bărbat comunist al
muruist Român cuprinde dustria uşoară. Trei pătrimi partidului, tovarăşul Nicolae
100 000 de comunişti. La din membrii de partid din Ceauşescu.
apariţia rindurilor de faţă judeţ lucrează efectiv in lată doar cîţiva care de
cifra este depăşită, pentru sfera producţiei materiale, curind şi-au pus semnătura m CIT MAI MULT ClRBUNE,
că partidul este un orga in abataje, pe platformele pe Angajamentul solemn :
nism viu şl prin număr. fierbinţi ale metalului, la minerii Anadet Pascaru, de
Este ' mare, este mică agregatele de energie e- la Lupeni şi Cornel Gheor-
cifra ?. Este mare prin sine lectrică, pe şantierele de ghe, de la Barza, dulghe CIT MAI MULT MINEREU !
şl prin ce înglobează ca construcţii şi in alte dome rul Vasile Irimia, de la a-
forţă şi capacitate de or nii vitale ale economiei ju menajarea hidroenergetică
ganizare şi mobilizare, prin deţului. Acestora li se a- Riu Mare-Retezat, lăcătu
dimensiunile răspunderilor daugă In modul cel mai şul Iulian Tâtaru, de la
pe care Congresul al Xll-lea firesc un însemnat număr I.C.S. Hunedoara, furna- Redresarea producţiei reclamă îmbunătăţirea
şi Conferinţa Naţională ale listul Marcel Ovidiu Nico-
.artidulul i le-a încredin de ţărani cooperatori şi cu lau, de la C.S. Victoria
ţat. Umăr lingă umăr, crez gospodărie individuală, pre- Călan, electricianul Con întregii activităţi din cadrul minei
lingă crez, 100 000 de oa stanţa Morar, de la Min
meni impresionează chiar 100 000 tia. Mal sînt printre a- Odată cu trecerea timpu se la suprafaţă. Se pierde nică a realizărilor a fost
dacă pentru fiecare înseam ceştia finisatoarea Silvia lui, la întreprinderea mi timp şi producţie, abata mai mare doar cu 350 tone
nă numai o tonă de căr DE COMUNIŞTI Birescu, de la „Vidra" O- nieră Bărbăteni, minusurile jele staţionează. In plus, faţă de luna ianuarie. însă
bune, de metal sau de răştie, învăţătoarea Moria de producţie nu se dimi in abataje se simte lipsa pînă la... plan ar mai fi
grîu. Dar ei înseamnă infi cum şi de intelectuali. Din Dumitru, studenţii Lucia nuează, ci se accentuează. minerilor calificaţi. Avem trebuit extrase încă 450 to
nit mai mult, înseamnă de acest punct de vedere în Matei şi Teodor Dinuleţ, Cu aproape 37 000 tone nevoie de 15—20 de mi ne de cărbune pe lingă
prin anii grei şi negri, judeţ lucrează peste 9 300 mecanizatorul Radu Bog de cărbune sub plan (echi neri, ţînînd cont şi de fap această medie.
ideal de libertate socială comunişti cu studii supe dan, de la S.M.A. Ilia, co valentul a 17 zile de lu De ce nu s-a atins aceas
şi naţională, extinderea a- rioare, mal bine de 44 500 operatoarele Ioana Horvat, cru in .subteran), situaţia tul că nu peste multă vre tă medie 7 Iată o între
cestui ideal la scara tutu cu studii medii, şcoli tehni de la C.A.P. Peştişu Mic nu este deloc corespunză me abatajul frontal cu tă bare pe care o adresăm
ror oropsiţilor, indiferent ce de maiştri şi şcoli pro şi Ana Lazăr, de la C.A.P. toare. Chiar şi în cel mai iere mecanizată, din stra- serviciului producţie al
de naţionalitate, şi lupta fesionale. Organizaţia ju Băcia, ţăranca cu gospo
neînfricată pentru împlini deţeană, în ansamblul său, dărie individuală Aurelia mecanizat sector al minei întreprinderii. Ne răs
rea lui. Căci organizaţia păstrează toate caracteris Moştiu din satul Dupăpiatră (sectorul I) se înregistrea I.M. BARBATENI punde inginerul Ivan Vi-
judeţeană Hunedoara are ticile maturităţii, forţei şl şi mulţi alţii. ză minusuri. La acest loc tan, şef de serviciu :
propriile sale pagini în is vigorii prin ponderea ma Lista rămîne deschisă, de muncă am stat de vor tul 15, care se echipează — Din cauza neconfirmă-
bă cu subinginerul Gheor-
toria de luptă a partidu re a vîrstei medii, a băr exigenţele se amplifică, dar ghe Zeleneac, adjunctul acum, va intra pe produc rii unor rezerve la stra
lui, propria sa contribu baţilor şl femeilor între 31 oamenii puternici, chemaţi ţie. De fapt, pe intrarea tul 14, bloc VI şl stratul
ţie de jertfă la revoluţia şl 50 de ani. de cauza partidului şi ca,re şefului de sector : in funcţiune a acestui a- 5, bloc •-X, nu s-a atins
şi construcţia socialistă. Spre partid vin oamenii merită angajantul titlu de — Unde şi cum se pierde bataj mizăm şi în vederea media programată in luna
Este mare organizaţia cel mai devotaţi, credin membru al Partidului Co producţia ? redresării producţiei de februarie.
judeţeană întrucît comuniş cioşi trup şi suflet cauzei munist Român, se alinia —■ Deşi s-a vorbit mult cărbune. — Sintem în martie 1 Ce
tii reprezintă azi mai bine făuririi binelui şi prospe ză celor peste 100 000 de şl chiar s-a insistat pe Dar, e prea puţin spus... măsuri aţi luat pentru re
de un sfert din populaţia rităţii în ţară, cei care din comunişti din judeţ. îm tipizarea unor subansam- redresare la nivelul secto dresarea producţiei 7 Cum
majoră şi aproape 39 la proprie convingere subscriu preună cu ei, toţi oamenii ble la utilajele din subte rului. în întreaga mină se materializează ele ?
sută din populaţia activă angajării totale In muncă, judeţului pun cu nădej ran, acţiunea nu a dema trebuie să se producă a- — Neconflrmarea rezer
a judeţului. efortului plin de răspun de umărul şi mintea la rat. Se initîlnesc frecvent cest reviriment. Planul de velor a impus efectuarea
Este puternică pentru că dere, şl la bine şl la greu, împlinirea solidă a cuvîn- situaţii cînd, la montarea producţie al unităţii nu-1 unor lucrări geologice în
62 la sută din comuniştii pentru a ne duce patria tulul partidului. pieselor in subteran, nu poate decide un singur sec avans faţă de prevederile
judeţului îl reprezintă mun înainte, spre mai multă corespund reperele. Este tor. Şi nu trebuie să uitam planului anual. Ca atare
citorii — mineri, siderur- lumină şi împlinire, aşa CORNEL ARMEANU incomod să lucrezi în acest un alt aspect. Un aspect avem deja un plus de 70
fel. Utilajele trebuie scoa chiar foarte important: in
condiţiile noului program DORIN CORPADE
de lucru din subteran, în
luna februarie media zil (Continuare în pag. a 2-a)
La „poarta" de vast a judeţului
în toate unităţile, (naltă responsabilitate atelajele şi se împrăştie primăvara vine mai tirziu?
de grajd se transportă cu
manual. La C.A.P. Bretea
fată de soarta recoltei acestui an! Română, brigada Vîlcele Aşezată la intrarea din şi garduri ale unor gos
Bune, cooperatorii loan Po-
pescu Tomică, Gheorghe
Pompiliu şi alţii au lucrat spre Arad în judeţul nos podării situate pe artera
tru, comuna Zam este de
principală şi în care lo
în unităţile ce aparţin întregii cantităţi de gunoi cantităţi au fost adminis cu atelajele proprii la fapt „poarta" de vest a cuiesc oameni cu presti
Consiliului unic agroin de grajd din fermele zoo trate la C.A.P. Nădăştie — transport de gunoi, iar 15 acestuia, cea carc-i pro giu in sat şi în comună
dustrial Călan, campania tehnice şi din gospodăriile 1 750 tone, Ruşi — 1230 cooperatori au împrăştiat duce noului venit pe teri arată neîngrijit. De mai
agricolă din primăvara a- populaţiei. Pină In pre tone, Vîlcele — 1100 tone îngrăşămintele pe supra toriul judeţului primele bine de trei ani durează
cesitui an a debutat şi se zent, pe total consiliu unic şi Boşorod — 1 000 tone. faţa ce urmează a fi culti impresii. Şi trebuie să re amenajarea unui parc în
desfăşoară sub semnul res au fost împrăştiate peste Ceea ce merită evidenţiat vată cu cartofi. La C.A.P. cunoască, atît autorităţile faţa şcolii generale. Se
ponsabilităţii pentru tradu 9100 tone îngrăşăminte este faptul că în toate Bretea Strei, printre cel comunei, cit şi cetăţenii invocă lipsa carburanţilor
cerea în viaţă a orientă naturale. Cele mai mari unităţile agricole gunoiul mai activi cooperatori la satului de centru, străbă necesari pentru a transpor
rilor şi indicaţiilor cu împrăştierea gunoiului de tut pe de-a întregul de o ta aici pămînt vegetal.
prinse în cuvîntarea tova grajd se numără Eugenia arteră turistică importantă, Dar pînă acum, cît au
răşului Nicolae Ceauşescu Vălea.nu, Dumitru Mohan, că aşa cum este „gospo fost toamna şi iarna de
la Conferinţa pe ţară a Ionaşcu Muntean şi alţii. dărit" acum, nu poate să lungi de ce nu s-â putut
preşedinţilor consiliilor Asemenea acţiuni, cu par lase o impresie prea bună. face ceva ? în falii spita
populare. Cooperatorii, me ticiparea a numeroşi co 1 Rigolele şi şanţurile de pe lului intrarea numai a loc
canizatorii, toţi locuitorii operatori, sînt organizate marginea şoselei, ca şi gu public nu arată. Zona ver
satelor, avind în frunte în aceste zile şi la C.A.P. rile podeţelor — murdare de a fost călcată de roţile
organele şi organizaţiile Boşorod. şi neîngrijite. Gardul pri maşinilor celor ce vin în
de partid, organele locale mei unităţi cu care turis vizită la bolnavi sau a ce
ale puterii şi administra URGENŢA URGENŢELOR tul străin de judeţ ia con lor ce cară piatră conca-
ţiei de stat, lucrează cu-, — SEMANAREA tact — Popasul Zam al sată de la carieră la du
hărnicie pentru a pune CULTURILOR cooperativei de producţie, blarea liniei ferate. Do pe
baze solide producţiei a- DIN EPOCA I! achiziţii şi desfacerea măr se întîmplă aceasta, nu sînt
gricole a anului 1983.
La data apariţiei aces furilor — numai plăcut organe de ordine în comu
LA BAZA RECOLTEI tor rinduri, unităţile agri vederii nu-i : dărăpănat, nă ? Zona dintre comple
VIITOARE — CANTITĂŢI cole din Bretea Română, inundat de vegetaţie şi în xul comercial şi şosea arată
CIT MAI MARI Bretea Strei, Vîlcele şi plus „garnisit" şi cu un de mai mult timp cu un
DE ÎNGRĂŞĂMINTE Gînţaga au încheiat semă rînd de sirmă ghimpată. lucru făcut doar pe jumă
natul mazării, iar la C.A.P. La fel arată vecinul său, tate. Dar acolo, în com
Desfăşurată intens şi în Boşorod se seamănă ulti gardul spitalului de neuro- plex, desfăşoară activitate
timpul Iernii, fertilizarea mele suprafeţe. Dumitru psihlatrie. Ba mai mult, o mulţime de oameni. Aş
terenului cu îngrăşăminte Ciorogaru, loan Gherghi- dincolo de gard aceeaşi teaptă să facă alţii ccca
naturale continuă în toa vegetaţie parazită, nede
te unităţile agricole, ur TRAiAN BONDOR frişată, prezintă acea por ION CIOCLEI
mărind!!-se transportarea Fertilizarea manuala a pămîntulul cu îngrăşăminte ţiune a incintei ca pe un
In câmp şl administrarea chimice, la C.A.P. Orăştle. (Continuare in pag. a 2-a) teren al nimănui. Curţi (Continuare în pag. a 2-a)
