Page 69 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 69
paq. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 886 9 DUMINICĂ, 20 MARTIE 1982
I
k
I DIVIZIA ES
Şedinţa Biroului Politic aî dintre P.C.R. şi P.C.B., |
dintre România şi Bulga- «
ria, dintre popoarele ro- | F.C. Corvinul — F.C. Argeş 2-1 (1-0)
C.C. dl PX. Bulgar mân şi bulgar. ,
Biroul Politic al C.C. al g Un meci nu atît de ma După pauză, jocul hune- rării colective, realizarea
SOFIA 19 (Agerpres). — 1983, transmite agenţia P.C.B. a salutat hotărîrea | re pe cît probabil nume dorenilor excelează, faze hunedorenilor trebuie sa
Biroul Politic al C.C. al BTA. Republicii Socialiste Româ- j roşii spectatori se aştep le palpitante se ţin lanţ, lutată. Şi măcar pentru e-
P. C. Bulgar a ascultat o Biroul Politic al C.C al nia şi Republicii Populare 1 tau să vadă, dar bun, cu Nicşa şi Petcu ratează forturile lui Rednic, An
informare cu privire la vi RC.B. a dat o înaltă apre Bulgaria, reafirmată de to- J multe faze de fotbal curat, două ocâzii, dar Ghiţă va done, Dublnciuc, Klein,
zita de prietenie efectuată ciere convorbirilor din varăşii Nicolae Ceauşescu | între două echipe bune, aduce 2—0 din faza crea Ghiţă şi Gabor — prezent
în Bulgaria de tovarăşul tre t o v a r ă ş i i Nicolae şi Todor Jivkov, de a con- ' care ele înseşi parcă au tă de Gabor în min. 55. în toate fazele de gol.
Nicolae Ceauşescu, secre Ceauşescu şl Todor Jivkov, tribui activ şi în viitor la j urmărit mai întîl să-şi de Tot Gabor este autorul fa A arbitrat Cr. Teodo-
tar general al Partidului fiind exprimată satisfacţia transformarea Peninsulei ' monstreze una alteia care zei din min. 75, cînd Ghiţă reseu (Buzău).
Comunist Român, preşedin în legătură cu acordurile Balcanice într-o zonă li- | e mai valoroasă şi abia a şutat pe lingă. Rednic şi
tele Republicii Socialiste convenite, a căror îndepli beră de arme nucleare, la J după aceea au vizat punc Gabor din nou în atac şl Corvinul: Alexa — Red
consolidarea relaţiilor de . tele puse în joc. Punctele In sfîrşit, apare a doua o- nic, Andone, Dublnciuc
România, împreună cu to nire va contribui la dez
prietenie, bună vecinătate I le-a cucerit de drept Cor cazie a piteştenilor, în (Gălan — min. 76), Bog
varăşa Elena Ceauşescu, voltarea în continuare a şi colaborare între popoa- * vinul, prin mal multele min. 86, cînd Moiceanu a dan, Oncu (Mateuţ — min.
între 24 şi 26 februarie colaborării multilaterale rele balcanice. sale ocazii bune de gol. In trimis cu capul pe lîngă 75), Klein, Petcu, Gabor,
timp ce argeşenii au şutat poartă. Un minut mal tîr- Ghiţă, Nicşa.
prima dată la poarta lui ziu însă, Bogdan şi Alexa F.C. Argeş: Cristian —
au fost stabilite relaţii ofi pentnj problemele planifi Alexa abia In minutul 31, nu intervin decis la pă Zamfir, Stancu, Moiceanu,
ciale — s-a anunţat cu pri cării, transmite agenţia prin Roman, hunedorenii trunderea Iul Dorel Zam Tulpan, Roman, Toma, Io-
lejul unei întîlniri care a France Presse. au reuşit cel puţin patru fir şi 2—1 neaşteptat, du vănescu, Radu (Ralea —
avut loc la Beijing, între faze ofensive încheiate cu pă aspectul reprizei. min. 46), Nica (D. Zamfir
Xi Zhongxun, membru al ■ WASHINGTON. şuturi spre imbatabilul Victoria Corvinulul este — min. 65), Jurcă.
H MAPUTO. - Tovarăşul Biroului Politic al C.C. al Pentru prima dată in ulti
Samora Moises Machel, P.C. Chinez, şi Yuji Soga, mii patru ani, deficitul ba Cristian. In min. 3 chiar, deplin meritată, fiindcă în La tlneret-speranţe: Cor
p r e ş e d i n t e l e Partidu secretar general adjunct ol lanţei de plăţi a S.U.A. s-a mingea a circulat derutant faţa unei echipe atît de vinul — F. C, Argeş 2—1
vivace în teren, care are
lui FRELIMO şi ai Republi P.S.J. soldat in 1982 cu un defi pe traseul Petcu — Gabor U-l).
cii Populare Mozambic, a cit important, de 8,1 mi — Klein — Petcu şi ulti şi o excelentă artă a apă NICOLAE STANCIU
primit pe tovarăşul ion m ATENA. - La Atena liarde dolari, a anunţat ta mul a şutat peste poartă.
Teşu, ministrul agriculturii au fost reluate negocierile Washington Ministerul a- Ghiţă a trimis cu capul în
şi industriei alimentare, ca greco-americane cu privire merican al comerţului. Po min. 14, dar Cristian a re Rezultate : Poli. Timişoara — Petrolul 3—0; Steaua — Jiul
re a condus delegaţia ţârii la viitorul bazelor militare trivit opiniilor experţilor a- ţinut, apoi Rednic, prin- 2-0; F.C.M. Braşov — Chimia 1—1; C.S. Tîrgovişte — F.C. Bi
noastre la lucrările sesiunii ale S.U.A. din Grecia. mericani, cauza principală tr-un efort excepţie a- hor 1—0; Dinamo - A.S.A. 2—1; S.C. Bacău — Poli. laşi 3—1;
a V-a a Comisiei mixte gu Reamintim că cele patru a acestui deficit o repre junge o minge, pe care o Corvinul — F.C. Argeş 2—1; F.C. Constanţa — F.C. Olt 1-0.
vernamentala româno-mo- baze militare americane — zintă agravarea fenomene centrează scurt, aproape de Me.ciul Univ. Cra-iova - Sportul stud. se joacă azi.
^
zambicane de cooperare e- două în Atica şi alte două lor de recesiune din eco pe linia porţii, dar Cris CLASAMENTUL ' Etapa viikLi».
conomică şi tehnică. în Insula Creta - funcţio nomia S.U.A. tian o ajunge mai repede 1. Dineimo 20 10 10 0 40-15 30 (miercuri): F.C. Olt
Din partea tovarăşului nează pe baza unui acord decît Ghiţă. După un alt 2. Sportul stud. 19•11 5 3 30--13 27
Nicolae Ceauşescu, secretar din 1953, pe care actualul BŞ LA PAZ. - In capitala minut, Gabor îl va încer 3. F.C. Corvinul 20 9 7 4 30- -14 25 — F. C. Corvinul ;
general al Partidului Comu guvern grec îl consideră ca Boliviei s-au deschis lucră ca pe portarul piteştean, 4. F.C. Argeş 20 10 4 6 32--23 24 F.C. Bihor — Dina
nist Român, preşedintele avînd un caracter ..colo rile ..Conferinţei latino-ame- care în min. 24 va ţine 5. Univ. Cv. 18 10 3 5 33--13 23 mo; Poli. laşi —
Republicii Socialiste Româ nial''. ricane pentru democraţie", mingea, lucru nepermis de 6. Stea ua 20 9 5 6 31--25 23 Poli. Timiş.; S. C.
nia, a fost remis tovară la care iau parte peste 100 regulament, şi arbitrul îl 7. S.C. Bacău 20 9 3 8 28-29 21
şului Samora Moises Ma H KINSHASA. - Şeful de delegaţi din 20 de ţări sancţionează cu o lovitu 8. Jiul Petroş. 20 7 6 7 19--28 20 Bacău — Steaua ;
chel un mesaj şi s-au trans statului zairez, Mobutu ale regiunii. In cuvîntul de ră liberă indirectă, din 9. F.C. Olt 20 8 3 9 25--20 19 F. C. Argeş — Chi
mis un salut cordial, urări Şese Seko, a procedat la deschidere, preşedintele Bo colţul careului mic. Execu 10. C.S. Tîrgov. 20 6 7 7 21- -22 19 mia; Jiul — F. C.
9 36--39 19
de sănătate şi fericire per o remaniere guvernamenta liviei, Hernan Siles Zuazo. tă Nicşa scurt la Gabor şi 11. F.C. Bihor 20 8 3 7 20- -24 18 Constanţa; Sportul
12. Poli. laşi
20
8
5
sonală, de progres pentru lă, în urma căreia cinci s-a pronunţat pentru conti acesta o strecoară printre 13. A.S.A. Tg. M. 20 5 6 9 17- -26 16 stud. — Petrolul ;
poporul mozambican prie miniştri au ieşit din compo nuarea fermă a proceselor bară şl pădurea de jucă 14. Chknia 20 6 4 10 18-28 16 C. S. Tîrgovişte —
nenţa guvernului, iar alţi de transformări democrati
ten. tori de pe linia porţii: 1—0. 15. F.C.M. Bv. 20 7 2 11 23--34 16
şapte au intrat în alcătui ce iniţiate în America La Repriza se încheie cu un 16. Petrolul 20 7 2 11 22--39 16 F. C. M. Braşov ;
rea sa. De asemenea, a I şut puternic de la distanţă AS.A. — Univ. Cra-
^ BEIJING. - intre Parti tină, pentru unitatea forţe k 17. Poli. Timiş, 20 6 2 12 24--35 14
fost creat un Minister al al lui Andone. 18. F.C. Const. 19 3 4 12 17--39 10
dul Comunist Chinez şi Pianului, care înlocuieşte lor democratice, progresiste I iova.
Partidul Socialist Japonez fostul Comisariat general din regiune. k
i AZI SE REIA CAMPIONATUL DE FOTBAL ŞI ÎN DIVIZIA C
<»
i Un singur obiectiv în seria a IX-a:
DlimmiCAL* m m i
* Promovarea unei echipe hunedoren©!
Poluarea oceanelor — Cu ajutorul „echipei" sale, ţionar al compozitorilor de i Cu intrarea în întrecere sînt angajate cu şanse zionar, dar cam dezechili
Marsh Adams a reuşit să muzică de... Jazz.
în scădeie prevadă cu rr*»-e exactitate şi a competitoarelor din reale la eîştigarea seriei. brat la nivelul „B“, cu o
şase mici cutrJTnure — pre ... In 1967, pentru prima s % eşalonul 3 al fotbalului, Lor li se adaugă, fireşte, singură echipă, are nevoie,
In ultimii zece ani, gradul cizează revista „Parade". dată în istoria ştiinţei, o e- duminicile suporterilor vor Minerul Ghelari, pe al că trebuie să lanseze din atî-
de poluare a mărilor şi o- lectrocardiogramă „a traver I fi mai pline, mai aştepta rei teren chiar azi se va tea divizionare C încă o
ceanelor a scăzut. Această Maşină de recoltat sat" Atlanticul ? Electrocar k
veste îmbucurătoare — scrie diograma respectivă a ajuns te în numeroase localităţi desfăşura un meci-derbi ; formaţie de „B“, Acesta
revista „Science et Vie" — cartofi din Franţa în S.U.A. prin I ale judeţului cu echipe Minerul — Explorări. este singurul adevăr al în
a fost comunicată de o a- intermediul unul satelit de % angajate în campionatul... trecerii din seria a IX-a:
genţie a Naţiunilor Unite şi Societatea britanică „F.A. telecomunicaţii. Important in desfăşura ,n
reprezintă rodul unei anche Standen and Sons Ltd“ a marilor ambiţii. în plus, rea returului in seria a în rest, interesele măru-
te întreprinse pe parcursul a - lansat recent pe piaţă o ma ... Omul modem trăieşte \ disputa din seria a IX-a, IX-a rămine un singur de te, locale şi cam meschine
patru ani. şină de recoltat oartofi. Ma mai mult decît omul de o- i cu exact 9 echipe hunedo- ziderat : promovata în „B“ nu-şi au locul în faţa a-
Din analizele efectuate în şina, denumită „Sterling", dinioară 7 După unii statis- j
acest răstimp rezultă că apa poate recolta ciroa 50 tone ticieni, durata medie a vie- ( rene, stîraeşte un interes să fie o echipă hunedorea cestui obiectiv. Sperăm că
oceanelor conţine mai puţin de cartofi pe zi. Ea poate să ţii era, ptnâ în sec. XVIII, ţ cu totul deosebit, fiindcă, nă ! Pentru că, ar fi ne factorii responsabili de la
DDT, cantităţi mai reduse încarce cartofii în vrac sau de... 20 de ani. Bizar, greu 1 normal, pare neverosimil nivelul echipelor divizio
de bifenil poldclorat. mai în saci şl este dotată cu un de crezut, dar aşa spun sta- 1 ca o „grupă hunedoreană" plăcut ca echipele hunedo- nare C au înţeles acest de
puţine hidrocarburi clorate motor „Diesel" de tip „Per- tlsticienil respectivi. în vii rene să se „bată" între ele,
sau metale toxice. Datele kins", ou şase cilindri, care torul Imediat previzibil, me să dea cîştigătoare o for Iar Unirea Alba, de pildă, ziderat. Promovarea nu
respective sint luate în com dezvoltă o putere maximă dia de viaţă va atinge 80 de maţie din afara judeţului I trebuie aşteptată de la Mi
paraţie cu cele Înregistrate de 86,5 kW. Conducerea ma ani. S-au înregistrat şi alte i ca cea mai bine poziţio nerul Certej, care, spre
ou un deceniu în urmă. şinii se face dintr-o cabină evoluţii semnificative: astfel, j De altfel, cel puţin trei nată dintre concurente, să
frontală, astfel concepută in sec. XVIII, două heotare l dintre echipele noastre — profite... cinstea ei, .reprezintă ono
Sensibilităţi umane Incit să asigura o vizibili de pămlnt fertil hrăneau un J rabil, de una singură, fot
tate cît mai bună celui a- om ; azi, aceeaşi suprafaţă I Minerul Lupeni, Explorări Fotbalul hunedorean, atît balul hunedorean în între
flat la bordul ei. hrăneşte 10—20 de oameni, ;
Se ştie că numeroase ani Deva, Dacia Qrăştie — de bine reprezentat divi cerea seriei a VUI-a.
male simt apropierea cutre Iar mîlne ar putea hrăni i
murelor de pămlnt şi, urmă- Accelerator linear 30—40. Explicaţia: valorifica- i DE AICI SE REIA ÎNTRECEREA...
rindu-le reacţiile şi compor rea tot mai intensivă, a pă- ţ
tamentul, se poate prevedea de protoni mîntului. Tot un spor de l DIVIZIA C 8 DIVIZIA C 9
uneori um asemenea feno intensitate explică şi faptul ţ 1. C.F.R. Caransebeş 15 9 2 4 31-16 20 1. Minerul Lupeni 15 8 3 4 26-11 19
men. Astfel de experienţe In cadrul Institutului de că omul de azi munceşte i
s-au făcut şi se mai fao în fizica energiilor înalte de pe mal puţin decît predecesorii 1 2. Minerul Anina 15 9 1 5 39-15 19 2. Explorări Deva 15 6 7 2 24-14 19
multe ţâri din lume. lingă Academia de Ştiinţe a săi. S-a calculat că, din ede 3. Şoimii Lipova 15 8 3 4 24-19 19 3. Unirea Alba 15 8 3 4 22-17 19
După cum relevă publica Chinei a fost terminată, re 8 760 de ore ale unui an, 4. Minerul Oraviţa 15 8 1 6 21-15 17 4. Minerul Ghelari 15 8 3 4 22-14 18
ţia „Parade", din New York, cent, construirea primului munca reprezintă azi mai
Marsh Adams, specialistă în acoelerator linear pe bază puţin de o pătrime, faţă de . 5. Minerul Certej 15 8 0 7 30-17 16 5. Metalul Alud 15 7 3 5 22-12 17
probleme ale fizicii pămln- de protoni. Instalaţia este aproape jumătate la sflrşitul ţ 6. Constr. Timişoara 15 7 2 6 24-17 16 6. Dacia Orăştie 15 7 2 6 28-16 16
tului de la Universitatea capabilă să realizeze o ener secolului trecut. In schimb, I 7. Victoria Ineu 15 8 0 7 22-19 16 7. Inter Sibiu 15 6 4 5 29-18 16
Standford, din California, gie de 10 milioane electron- munca omului de azi se )
considera că cei mai buni desfăşoară într-un ritm infi 8. Dierna Orşova 15 8 0 7 22-23 16 8. Surianul Sebeş 15 7 2 6 32-25 16
subiecţi sînt... oamenii. volţi — relatează agenţia nit mai rapid. Şi mal pro 9. Unirea Tomnatic 15 8 0 7 15-26 16 9. Mecanica Alba 15 6 3 6 22-23 15
China Nouă, menţionînd că
DLntr-un mare număr de este cei mai mare accelera ductiv — evident ! 10. Metalul Bocşa 15 6 1 8 27-26 13 10. Min. Ştiinţa Vulcan 15 6 2 7 16-19 14
voluntari ce trăiesc în zona tor de aoest tip din ţară, 11. C.F.R. Arad 15 5 3 7 16-15 13 11. Minerul Paroşeni 15 4 6 5 20-24 14
oraşului San Francisco — reprezentînd un pas înainte . . . Parisul va găzdui Ex- l
unde se „preconizează" un în adoptarea tehnicilor de poziţia universală din anul .' 12. Vulturii Lugoj 15 5 3 7 15-25 13 12. Victoria Călan 15 6 1 8 13-24 13
puternic cutremur — ea şi-a vîrf de către specialiştii chi 1909 7 Decizia în acest sens l 13. Celuloza Dr. Tr. S. 15 6 1 8 20-31 13 13. C.F.R. Simeria 15 4 5 6 12-27 13
ales douăzeci de persoane nezi. a fost luată de Comitetul e- } 14. Minerul M. Nouă 15 6 1 8 17-32 13 14. Soda Ocna Mureş 15 5 2 8 17-29 12
extrem de sensibile la orice xecutiv al Biroului interna- V
schimbare a presiunii atmo ţional al expoziţiilor, în semn / 15. Unirea Şîn. Mare 15 5 2 8 13-19 12 15. Minerul Aninoasa 15 3 4 8 11-21 10
sferice, a activităţii solare, a ^ Ştiaţi că ... de omagiu faţă de revoluţia ţ 16. Frontiera Curtici 15 3 2 10 12-32 8 16. Textila Cisnădie 15 4 1 10 23-40 9
clmpului magnetic şi a altor franceză, care îşi va sârbă- i
factori naturali. Aceşti oa ... In Polonia a lost edi tori atunci bicentenarul. S-a CU MECIURILE :
meni trebuie să comunice tat un dicţionar al compozi hotărît, de asemenea, ca o-
permanent, la un centru torilor din seoolul XX 7 Cele raşele Sevilla (Spania) şl Met. Bocşa — Min. M. Nouă; Celuloza Min. Lupeni — Victoria Călan; Dacia
stabilit, orice slmptome ce două volume ale dicţionaru Chicago (Statele Unite) să Dr. Tr. Sev. — Victoria Ineu; C.F.R. Ca Orăştie — C.F.R. Simerla; Met. Aiud —
le au — migrene, dureri reu lui totalizează peste 2 500 de găzduiască, în 1992, expoziţii Unirea Alba; Min. Aninoasa — Soda Oc.
matice, năduşală, dureri do nume de compozitori născuţi universale paralele, pentru ransebeş — Frontiera Curtlci; Unirea S.
cap şi aşa mai departe. Da după anul 1050 şl aflaţi In marcarea a 500 de ani de la Mare — Unirea Tomn. ; Min. Oraviţa — Mureş; Min. Ghelari — Explorări Deva;
tele recepţionate sînt rapid viaţă după 1010. Lucrarea cu descoperirea „Lumii noi" de Şoimii Lipova; C.F.R. Arad — Vulturii Mecanica Alba — Minerul Paroşeni; Mi
prelucrate şi analizate. prinde, în supliment, un dic către Cristofor Columb.
S Lugoj; Dlerna Orşova — Minerul Certoj; nerul Şt. Vulcan — Textila Cisnădie; Şu-
rianul Sebeş — Inter Sibiu.
Constr. Timiş. — Min. Anina.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberlu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Lîclu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA» 2706 Deva atr. ©r. Petro ©roza, nr. S3
Telefoane • Î127S, Î1585, Î2157. Telex » 7228a ?8 lei j anaal — 156 le!. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. 1
TIPARUL i Tipografia Deva, atr. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştal! şl difuzării voluntari
din întreprinderi ş! Instituţii.