Page 7 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 7
'O • MIERCURI, 2 MARTIE 1983 pag. 3
FESTIVALUL NAŢIONAL
® însemnări ®
flZIUNE
© Informaţii ®
• „Luna cărţii Ia sate“
ii pentru ad-
in învăţâmîn- a prilejuit noi dezbateri, © Note @
rior agricol şezători, expoziţii, întîiniri
lturală cu scriitori şi membri ai • Microinterviuri ©
ilc cincina- Genurile muzicale— în cenaclurilor literare hune-
i femeilor dorene. La Buceş şi Lăpu-
seri giu de Jos au avut loc
1 creştere numerică dezbateri pe marginea căr Locuitorii comunei—factorul decisiv
ea economică
•cele petroliş- ţii „Creşterea intensivă a
şi calitativă păsărilor pe lingă casă" în realizarea tuturor proiectelor
politico-ideo- de Ion Vancea, iar la
F. C. Kaiser- C.A.P. C Ustur prezentarea
— Universi- Numărul mare de forma formaţiilor de muzică cuntry lucrării „Selecţia şi ame - Tovarăşe Petru Oprsan, preconizăm să obţinem în
iova în Cupa în calitate de primar al acest an o producţie de
Transmisiune ţii de muzică uşoară, folk, şi dixiland a fost compensată liorarea efectivelor de a- comunei aţi participat la Microinterviu carne de peste 20 tone.
c la Kaiser- pop şi rock a determinat prin calitate, detaşîndu-se nimale". La Geoagiu, Bog
Repriza I desfăşurarea fazei judeţene „Acustic" (Petroşani) şi, res dan Bădulescu de la Edi- Conferinţa pe ţară a pre Prin grija consiliului
1 la cceste genuri în două pectiv „Lira" Deva. Grupu tura --Eminescu a prezen şedinţilor consiliilor popu şi pentru populaţie, in cu- popular s-au asigurat re
epriza a Il-a)
centre : Petroşani şi Hune rile folk au fost dominate tat antologia „Incursiuni lare. Ce ne puteţi spune rînd vom da in exploatare producători de rasă la sta
doara. Aşa cum ne spunea de evoluţia cunoscutei for ■în fantastica realitate" iar referitor la aplicarea în o vărărie, care va produce ţiunile de montă din satele
la încheierea fazei preşedin maţii „Canon" (Hunedoara), trei dintre autorii ei — viaţă a documentelor şi ho- lunar peste 15 000 kg var Tîrnava şi Furcşoara. in
tele juriului, tovarăşa Rafila (o participare meritorie avînd Valeriu Bârgău, Gligor tărîrilor adoptate de con şi care va funcţiona cu pomicultură vom asigura,
lacob, preşedinte al Comite şi cel al Căminului cultural Haşa şi Marin Nego-iţă — ferinţă, a sarcinilor imedia combustibil solid. Primăva pe bază de comenzi, 500
1 : 6,00 Ra- tului judeţean de cultură şi Beriu), iar formaţiile pop şi au citit fragmente din lu te ce stau in faţa consi ra aceasta, pentru prima puieţi de meri, 500 pruni,
limineţii; 6,30 liului popular comunal ? dată, vom trece la valori 100 nuci, vişini, caişi'ţi pier
ei în agricul- educaţie socialistă, faţă de rock de „Color" (Bărbăteni) crările lor. La Sîntămărie-
iojurnal; 8,00 ediţiile anterioare ale Festi şi „Brevis" (Deva). La muzi Orlea, cititorii s-au Sntîl- — Problemele dezbătute ficarea peştelui crescut în sici, acordînd asistenţă şi
; 8,10 Curie- valului naţional „Cîntarea că uşoară s-a bucurat de a- nit cu membri ai cenaclu în conferinţă au fost multe heleşteul cooperativei. Pen soluţii pentru tratamentele
; 9,00 Buletin şi foarte importante. Am tru creşterea contribuţiei la fitosanitare.
Răspundem României", la aceste genuri precieri formaţia „Sider" a lui literar „Sarmis" din
10,Go. Buletin de formaţii s-a înregistrat o aşezămîntului gazdă a mani Haţeg — Iv Martinovici, să mă refer la trecerea la fondul centralizat al statu Este doar o trecere în
Muzică popu- creştere numerică şi valori festării — Clubul „Siderurgis- Ionel Amăriuţei, Radu Ig- autofinanţarea şi autoapro- lui ne-am organizat un sec revistă, succintă, a ceea ce
ţările socia- că. Cu unele excepţii însă, na, Cristina Barbu — iar vizionarea localităţii. tor de reproducţie, de unde am înfăptuit şi avem, în
rmaţii corale tul" Hunedoara. Anemică re
; 11,00 Bule- regretabile mai ales pentru prezentarea genurilor de es la Şoimuş, membri ai ce Luna aceasta, în ca purceii obţinuţi vor fi li continuare, de înfăptuit.
1,05 Radioca- că vizează formaţii deja con tradă şi jazz (doar cîte o naclului literar „Ritmuri" drul C.A.P. Brănişca am vraţi celor care încheie Sînt convins că vom reuşi
r; 11,35 Pu- — Dumitru Hurubă, Ana înfiinţat o secţie electrică, contracte cu statul. De a- chiar mai mult decît cele
Bulctin de sacrate. formaţie !).
Din comoara Cele două spectacole (mai Interpreţii şi-au ales cu Maria Stoica, Ioan Vasiu, secţie care se ocupă cu semenea, la ferma din Boz amintite, comuna Brănişca
12,25 Orizont * reuşit fiind cel din Petro grijă repertoriul, s-au apro Paul Şomăcescu — au citit prestări de servicii de acest s-a înfiinţat o îngrăşătorie dispunînd de factorul cel
,45 Avanp. * 0 şani, atît în plan artistic cît piat cu sensibilitate de fraza din creaţiile lor. fel, atît pentru unităţile şi pentru viţei, în serii de mai important în obţinerea
’v.; 13,00
C clubul in- şi prin participarea unui muzicală. Prin calităţi vocale, • Amfiteatrul artelor — instituţiile din comună, cît cîte 50 de capete, de unde de noi succese: locuitorii săi.
Buletin de numeros public) au relevat interpretare şi ţinută scenică ediţia din luna februarie
imn al mun- grija pentru alegerea reper s-au remarcat soliştii Zoe
multuos — — s-a constituit într-o Pe scurt
îîntecc; 16,20 toriului, pentru acurateţea Gruia (Călan), Nicolae Popa nouă manifestare de presti
ui; 16,25 Cre- interpretării. Salutară ni se (Vulcan), Laurean Bran (De giu. Un public numeros şi
; 16,40 Coor- pare preocuparea multor va), Marian Calotă (Hune receptiv a primit cu căl • Se lucrează intens la
nice ; 17,00 electrificarea şi centraliza
ri; 17,05 Tri- formaţii şi interpreţi pentru doara), Mariana June (Vul dură invitaţii — oameni rea eleotrodinamică a sta
17,30 Folclor creaţia proprie, originală. Iar can), losif Gurcă (Deva), Ana de artă din Timişoara,
17,40 Odă cînd aceasta este dublată Cojocariu (Hunedoara) şi scriitorul Ion Arieşanu, re ţiei C.F.R. Brănişca. • Lu
• 18,00 Orele de multă muncă (din păcate crările de construcţie ale
îcţiuni din o- Mihaela Horotan (Deva). La dactor şef al revistei „O- dispensarului uman din
şi Ludmila“; însă nu în toate cazurile) muzică folk, supremaţia în rizont" (cu eseul „Dialec
stop muzi- pentru şlefuirea interpretării interpretare le-a revenit mai tica războiului şi a păcii centrul de comună se a-
se ajunge la realizări nota ales băieţilor Liviu Dărăban în poemele homerice"), propie de finalizare (se e-
bile. Repertoriul celor peste (Brad), Florin Budea, Virgil prozatorul şi cineastul Io- xecută finisajele interioare
20 de formaţii şi 25 de so Stratulat şi Aurel Dragnea sif Costinaş (care a pre la locuinţa medicului şi a-
lişti abordează o tematică in (Petroşani), Simona Sicuţ şi zentat filmul său „Inter nexele gospodăreşti). •
spirată deopotrivă din arden Marcel Anghel (Călan). mezzo cu moroşeni"), ac Grădiniţele din Boz şi Bră Cămlnul-spital de bolnavi cronici din Brănişca, singura
părţirea — ta problemă a lumii contem Faza judeţeană a formaţii triţa Svetlana Matei (cu nişca — renovate complet unitate de acest fel din judeţ.
atria) ; Dacă porane - pacea, cît şi din lor de muzică uşoară a în un recital de versuri din şi dotate corespunzător —
re bate (Ar- i-au primit ca „în casă
\RA: Rămîn istoria neamului, din idealu registrat o creştere cantita Aurel Baranga, Mircea DL- nouă" pe cei 50 de copii Plăcerea de a munci
ira); Favori- rile, visurile şi sentimentele tivă, semnalîndu-se apariţia nescu şi Emil Brumam).
Eăţaţi (Side- vîrstei căreia îi aparţine şi mai unor formaţii noi, unele din O bună impresie a făcut care, după trei luni de
Trei oameni vacanţă, şi-au reluat, îm- Şef de grajd, mulgăto-r, tos punea in fiecare cu-
ta) ; Regina ales i se adresează această tre ele întrunind şi atributul expoziţia de caricaturi a cepînd de ieri, .activitatea, paznic de noapte, veteri vini, in fiecare amănunt pe
(Constructo- muzică. calităţii, altele mai avînd în lui Nicolae Lengher, iar nar... Toate ia un loc în care ii evoca incit am în
VNIt Roberto Dintre genurile muzicale că un drum lung de parcurs momentul muzical - par e Teodora Jivănescu, in
km/h (Uni- firmieră, şi Valeria Biki, truchipate de un singur om: ţeles de ce i-a mers ves
(7 Noiem- mai bine reprezentate au fost pînă acolo. Dintre formaţiile tea întîi a „Sonatinei pen losif Nicoară, îngrijitor la tea de om priceput la toa
I: Waterloo grupurile vocal-înstrumenta- cunoscute şi recunoscute, tru vioară şi pian" de Paul bucătăreasă la căminul-spi- brigada zootehnică Tirnâvi- te, de im pătimit in tot ceea
(Cultural) ; le, o menţiune aparte meri- laureate ale „Cîntării Româ Constantinescu, în inter tal din comună au fost
are le alb al tînd „Armonic grup" (Vul niei", cele mai multe s-au ţa. L-am cunoscut acolo ce face. ,,Dumneata cind
afărul); LO- pretarea prof. Rodica Bă sărbătorite cu prilejul ie unde, cum ne spunea To- te mai odihneşti, baci lo-
l (Minerul); can), „Genţiana" (Lupeni), menţinut la aceleaşi cote lan şi Angela Dărvăşan din şirii la pensie, după o vie Ma'nea, preşedintele sife ?“ l-am întrebat. „Cînd
Frontiera „Sonor" (Haţeg). Prezenţa valorice. Deva — a întregit emoţio muncă rodnică de peste cooperativei agricole de muncesc. Atunci cind văd
URICANI : puţin numeroasă în cazul VIORICA ROMAN nant „Amfiteatrul artelor". 30 de ani în aceeaşi uni
ila unu (Re- producţie, poate fi găsit că vaeiJe-s frumoase, au ce
l: Concediul tate. Sincere felicitări! ziua şi noaptea, iarna şi minca, dau lapte mult şi
Tării (Steaua « în cadrul acţiunii de în vara. Adică ta grajduri. viţei sănătoşi. Altă odihnă
1ARZA: Ko-
esta (Mine- frumuseţare a localităţii, „Azi noapte, pe la două, nici că-mi trebuie
IE : Familia gospodarii comunei au pre a fătat Stela. L-am che La brigada din Tirnăviţa
e Broadway văzute în planul de acti mat pe Sabin Josan, lucră am cunoscut un om care,
iarea (Flacă-
-BAl: Orele vităţi obşteşti pentru pe tor la Mintia, de m-a aju prin cuvinte puţine şi multe
de cultură); rioada imediat următoare ta să scoatem viţelul. li lapte de muncă tace în
fiul drago- modernizarea şi repararea mare şi frumos". Un fapt fiecare zi, fără nici un lei
; BRAZ7 af
din Santa a 12 km de drumuri şi ca atitea altele petrecute de ostentaţie, o adevărată
: Cursă in- plantarea pe marginea lor în anii mulţi pe care losii demonstraţie a ceea ce în
de cultură); a peste 2 000 de pomi fruc Nicoară i-a muncit în zoo seamnă plăcerea de a
îhemusha — tiferi. tehnie. Şi totuşi, otita pa munci.
reşul); ILIA:
»r (Lumina).
atunci se roagă de bă- Din viaţa culturală
trîna lui mamă să-i ţină
cu bani şi cu mîncare. a comunei
Şi nu de puţine ori ru împodobită sărbătoreş
„Arta**, o- o Familia lui Lauren- găminţile şi le însoţeşte te, sala de festivităţi a
ia de muzi- cu vorbe grele, ba chiar consiliului popular comu
;neton-grup“ ţiu Nojogan este, atît la cu lovituri.
ură Oradea: propriu cît şi la figurat, nal a găzduit manifestă
cal. din marginea satului. Dar © Aurelia Matei, 62 de rile prilejuite de închide
Cenaclul nu faptul că locuieşte ani, din satul Tirnăviţa, rea ediţiei din acest an
ieretului re întreprinderea „Marmura" Simeria. Aspect de Ia una din maşinile de lustruit plăci suferă de o paralizie par
dus de poe- de marmură. Foto: VIRGIL ONOIU într-un capăt al localită a „Lunii cărţii la sa
unescu. ţii centru de comună a ţială dreapta, urmare a te" în judeţul nostru.
upeni. Or- unui accident vascular Un moment deosebit
rră a Fi.lar- determinat-o să ajungă... cerebral şi este interna l-a constituit întîlni-
Sibiu: spec- în coada satului, ci pati tă de mai mult timp în
?ă populară. ma băuturii şi fuga de rea iubitorilor fcărţii din
în perioada 1981-1982, iar lica, barmană la restauran căminul-spital din Bră localitate cu scriito
pentru acoperirea prejudi tul „Mureşul" din llia, vin I muncă. Şapte copii (cel nişca. Dar cel mai tare rii Radu Ciobanu, Eugen
ciului a emis chitanţe fal dea vodca indigenă cu S mai mare de 12 ani), o suferă din cauza faptului Evu, Nastasia Maniu, Pe-
se către gestionarii care preţul celei de import, în- I femeie şi un bărbat în că fiul ei, Cornel Matei, trişor Ciorobea şi Dumi
îi predau sumele rezulta N putere stau cît îi ziulica care locuieşte în Deva şi
abil pentru te din vînzările zilnice. A- casînd în plus cîte 4,40 lei de lungă şi taie frunză lucrează la balastiera tru Hurubă, care au citit
383: Vremea O Obiecte confiscate. cum este cercetată în sta la fiecare sută de grame. I la cîîni. Şi se mai miră Săuleşti, în drumurile sa fragmente din cărţile lor
r. Cerul va Va suporta consecinţele. s aflate în curs de apari
loros. Local I loan Lazăr, lucrător la Şan- re de arest. de ce doi din.tre co le spre casa părintească ţie. De asemenea, au mai
eipitaţii sub tierul nr. 1 al T.C. DeVa, © „Bijutierul" şi amato © Curajosul. Fiind în I piii lor au ajuns să fie — de unde se aprovizio
ie şl lapo- ) făcea speculă cu mărfuri stare de ebrietate, Gheor- cercetaţi de organele de nează uneori —, drumuri citit din creaţiile proprii
sufla mo- rii de chilipir. Vasile Andre- ghe Ştefănoiu a luat un I Ion Buştcâ şi Aurel Alic,
nslficărl de | de provenienţă străină. La şescu, instrumentist la o •« miliţie pentru furt din care trec prin faţa porţii membri ai cenaclului ju
in est. Tem- ' percheziţie, cît şi la ama formaţie din Tomeşti, jude IFRON de la C.S. „Victo avutul personal ? căminului spital, nu-şi
lime vor £1 torii de chilipiruri s-au gă- ria" Călan, plecînd cu el \ „sacrifică" măcar o clipă deţean al poeţilor popu
minus ; 3 şl ţul Timiş, a vîndut la dife la plimbare şi periclitînd o De aproape şase luni să vadă ce-i mai face lari „Mioriţa". Succesul
cele maxi- i sit mărfuri în valoare de rite persoane din Deva, Ioan Petrescu, din loca de care s-a bucurat a-
şi 3 grade. | peste 60 000 lei - radio- Veţel şi Gertej circa 120 siguranţa circulaţiei. î litatea Brănişca, str. Gă mama, dacă nu are şi ea
tmineaţa şi • casetofoane, ţigări, cafea grame bijuterii din aur. © De la alcool. Lăcătu S rii, a „uitat" drumul ca nevoie de cîte ceva ! Co ceastă acţiune demon
( boabe şi stilouri, care au Amatorii de chilipir nu s-au şul Niţu Maria, de la I.M. \ re duce la serviciu. în legii de muncă, oamenii strează, încă o dată, dra
RE METEO fost confiscate. Livezeni, a introdus şi con eare-1 cunosc ar trebui gostea pentru literatură,
* bucurat prea mult, deoare s schimb îl bătătoreşte pe pentru cultură a locuito
3 la 5 rnar- © Casieră pusă pe că ce au fost lipsiţi de posi sumat băuturi alcoolice la cel spre bufet. A lucrat, să-l trezească din aceas
lenele spe- J I tă... hai să-i zicem am rilor de pe aceste melea
vor inlen- pătuială. Ileana Bugnariu, bilitatea de a purta biju locul de muncă. Acum tre « « ce-i drept, o vreme ca nezie ! guri.
1 ţării i vîn- . fostă casieră la Coopera- teriile respective. buie să răspundă pentru o rectificator la Simeria. De
■nsifica din ţ tiva de producţie, achiziţii © Suprapreţ. Elena Ba- asemenea faptă. I acolo, împreună cu soţia,
3e va sem- s
de viscol, ' şi desfacerea mărfurilor din s-au încadrat la „Avico
u-dlce tem- | Turdaş, a delapidat din Rubrică realizată cu sprijinul I la", dar au fost prinşi Rubrică realiiolă de
Clca pină la < gestiune peste 130 000 lei, Inspectoratului judeţean de interne s cu... oul in buzunar. De MIRCEA DIACONU
us 15 grade. i (