Page 70 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 70
• rc f
PROLETARI DIN TOATE TARILE,UNIŢI-VĂ!
PATRIEI - CIT MAI MULT ClRBIINE
CIT MAI MULT MINEREU!
S O C I A L I S M U L Ea creşterea producţiei de cărbune
Angajaţi cu toate forţele
Am fost la Exploatarea cont multe tone de cărbu şef cu producţia — comi
minieră Ţebea intr-o zi o- ne extrase suplimentar de tetul de partid, împreună
P O P U L A R J U D E Ţ E A N bişnuită de muncă. Mine la începutul anului. cu consiliul oamenilor
rii Ţebeî extrăseseră cîteva muncii au adoptat un pro
zeci de tone peste preve gram de măsuri proprii,
derile planului fizic, ridi-
Anul XXXV, nr, 7 887 MARTI, 22 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani E.M. ŢEBEA menit să impulsioneze în
cînd la 750 tone de cărbu treaga activitate, să ducă
ne plusurile acumulate de la sporirea producţiei de
la începutul anului. Dar Stimulaţi de hotărîrile cărbune. Astfel, prin pro
acest fapt este normal, de Conferinţei Naţionale a movarea unui număr de
AGRICOLĂ DE PRlRĂyĂftĂi oarece — ne spunea ingi partidului, de măsurile sta vagonetari în funcţia de
nerul Viorel Sirca, direc
torul minei —, a intrat în bilite la Consfătuirea de ajutori mineri şi a unor
lucru de la C.C. al P.C.R.
ajutori de mineri în func
Duminică, pe ogoare firescul lucrurilor ca mi din 29 ianuarie a.c., mi ţia de miner s-au echili-
nerii de aici, angajaţi pu
ternic în bătălia pentru nerii de la Ţebea s-au an MIRCEA LEPĂDATU
gajat la traducerea lor în
cărbune, să realizeze rit fapt. în acest sens — pre
Mobilizare polemică la pregătirea mic, să-şi depăşească sar ciza Dorel Iuga, inginerul (Continuare în pag. a 2-a)
cinile de extracţie planifi
terenului şi la semănat cate.
La încheierea primului
schimb, cînd minerii au Producţia fizică - reaflzată
Folosind timpul bun de ţelegerii înaltei răspunderi tat că importante forţe ale ieşit din abataje, aveam
lucru în cîmp, duminică ce le revine faţă de înfăp cooperatorilor, in sprijinul să aflăm că tot cei de la ritmic, ia înalt nivel calitativ
lucrătorii ogoarelor din tuirea sarcinilor din pro cărora au venit şi elevi de sectorul I (condus de Cor
judeţul nostru şi-au con gramul de autoconducere şi la şcoala din localitate şi nel Gruieţ, specialist cu
centrat eforturile la urgen autoaprovizionare teritoria de la Simeria, au fost mo mare experienţă în mine Depăşirile de plan —rod
tarea lucrărilor agricole lă. bilizate la întreţinerea pa rit, de peste 20 de ani şef
d.- .-sezon, in special a ce- La semănat, mecanizato jiştilor naturale, la strîn- de sector la mina Ţebea) al efortului colectiv
... £ de pregătire a terenu rul Gheorghe Fulea a în gerea resturilor vegetale au dat mai mult cărbune
lui şi însămînţare a cultu corporat în sol sămînţa de de pe culturi şi la alte lu peste prevederile zilei. Pe inginerul Mircea Ro pe priceperea şi dăruirea
rilor din prima epocă. De lucernă pe întreaga supra crări. Brigăzile lui Antonie Va- tea, directorul întreprinde lor în muncă.
asemenea, s-a acţionat la faţă planificată — 12 hec O activitate susţinută am siu şl Gheorghe Josan, ca rii mecanice Orăşlie, nu-1 Notăm cîteva dintre rea
îmbunătăţirea păşunilor şi tare. Atenţie sporită s-a a- întîlnlt şi pe ogoarele re obţin de regulă produc prea găseşti în biroul său. lizările pe două luni şi
fineţelor, în fermele legu cordat executării lucrărilor C.A.P. Haţeg. Prezentă la tivităţi de peste 5 tone pe Trece zilnic prin secţiile jumătate. Ni le face cu
micole, cît şi în pomicul cuprinse în tehnologia cul punctele de lucru, ingine post in abatajele cameră şi atelierele fabricii, im noscute Maria Popa, de la
tură. Din multitudinea as turii sfeclei de zahăr. Me ra şefă a unităţii, Eufrosi- şi cea de pregătiri, condu pulsionează activitatea pro biroul plan. La producţia
pectelor de muncă întîlni- canizatorul Alioşa Lula a na Bufnea, ne-a relatat că să de Traian Băjan (de ductivă, rezolvă operativ, industrială, planul este
tc am desprins cîteva din făcut tăvălugitul pe 10 la această unitate s-au în- cinci ani consecutiv frun împreună cu muncitorii, depăşit eu 5,8 la sută, la
cele mai semnificative. hectare, Ion Tiliban a et— săminţat 30 de hectare cu taşă între fruntaşi), men problemele stringente ale producţia marfă vindută
bicidat preemergent o su mazăre, 5 ha cu morcovi, ţin intens ritmul întrecerii producţiei. Şi este mult de şi încasată cu 5,6 la sută,
PE UN FRONT LARG prafaţă de 12 hectare, iar 2 ha cu salată şi 2 ha cu in subteran. Chiar dacă nu lucru în unitate. Pe lingă la producţia netă cu 15,4
Alexandru Deteşân a asi spanac. Duminică s-a lu se ridică la nivelul celor
Pe ogoarele C.A.P. Sin- gurat lucrarea cu combi- crat din plin cu şase trac de la „1“ in privinţa rea
tandrei s-a lucrat intens natorul. La ferma de legu toare la pregătirea terenu lizărilor, şi minerii de la Întreprinderea mecanică Orăştie
pentru pregătirea unor me a continuat semănatul lui în vederea plantării sectorul II îşi fac din plin
baze temeinice viitoarei re ridichilor, lucrare realiza datoria. Brigăzile conduse
colte. Mecanizatorii s-au tă de Nicolae Nicolaescu. NICOLAE TIRCOB de Ştefan Prodan şl Ioan problemele curente de plan, la sută, iar la productivi
tatea muncii calculată pe
situat în fruntea acestei Inginerul şef al unităţii, Bîlu au deja trecute în de producţie fizică, aşe
bătălii făcînH dovada în Mi bai Popescu, ne-a rela (Continuare in oag a 2-al zată în prim-planul preo baza producţiei nete cu
cupărilor întregului colec 18,4 la sută. în perioada
tiv, sînt de soluţionat şi amintită au fost produse
peste plan 10 strunguri,
altele privind dezvoltarea
65 tone piese turnate din
şl modernizarea unităţii, fontă, 10 maşini de găurit
asigurarea condiţiilor so şi scobit orizontale, 4
ciale pentru muncitori.
— Avem sarcini impor strunguri de prelucrat
tante şl in acest an şi ne lemn.
străduim să le îndeplinim Am ţinut să-i cunoaştem
exemplar, lună de lună — şi să discutăm cu cîţiva
ne spune directorul. De dintre autorii acestor suc
altfel, rezultatele în cele cese. La secţia ma.şini-u-
două luni şi jumătate alo nelte, tovarăşul Iulian
anului sînt concludente, Gruicscu, secretarul comi
în pofida unor greutăţi din tetului de partid din sec-
compartimentul de trans
port şl de aprovizionare DUMITRU GHEONEA
tehnico-materială. Ne ba
zăm însă pe oameni buni, (Continuare în pag. a 2-a)
După-amiaza zilei de menii mari dc această ju
sîmbătă şi duminică înain decată de copil ? Strada
te de amiază In toate loca PmÂVâRARUMENIRI! Ş! ÎNFRUMUSEŢĂRII Nuferilor are la capătul
lităţile judeţului au fost dinspre linia ferată o zonă
organizate acţiuni de gos sub orice critică. Dar nici
podărire şl înfrumuseţare un om nu era afară la
în cadrul cărora, în mod Sîmbătă şi duminică, circa 80000 de cetăţeni au participat muncă să facă ceva, cît
deosebit s-au evidenţiat de cît. Bulevardul Emînes-
locuitorii municipiului Pe cu e — ca şi bulevardul
troşani şi din oraşele Sime la gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor Bălccscu de altfel — un
ria şi Orăştie. Rezultatul amestec de contraste, cu
lor s-a concretizat in mo că, peste 50 000 de cetăţeni tăţenii Petrache Cîrlig, copiii Florin Nicolau, Clau- zone ca desenate pe liîrtie
bilizarea la acţiune a cir s-au mobilizat la acţiune. dintr-un bloc întreg, care ION CIOCLEI,
ca 80 000 de cetăţeni. S-au Sub conducerea Comitetu Constantin Ciocodei, Ion participau la lucrări de diu Petric şi Simona Ma- TOMA ŢĂŢÎRCĂ, IOAN VLAD
Moţa, Mihai Popescu, Vic
ier. „De deranjat zona ver
înfrumuseţare. Şi nu se
executat lucrări de toale- lui municipal de partid şl toria Stănescu, Ioan Guţă,
tare şi plantare în zonele a Consiliului popular mu Cornel Dalcoş, Ion Mure- poate spune că nu era ni de o deranjăm toţi copiii corespondent
din bloc, dar la amenaja
verzi, curăţenie, amenajări mic de făcut lingă ele. La Foto : VIRGIL ONOIU
de locuri de joacă pentru nicipal au fost curăţate ri şan, Remus Cosrna, Vasile blocul A 4 din Gojdu, în rea ei ieşim doar noi“ —
copii, de alei şi trotuare, gole în lungime de 5 500 Rădici, Alexandru Gabor. tre 3—4 virstnici erau şi spunea Claudiu. Ce zic oa (Continuare în pag. o 2-a)
au fost desfundate şanţuri ml, desfundaţi 26 km de „Dar să nu-i omitem nici
şi rigole, reparate garduri canale, reparaţi peste 7 000 pe cei care de regulă stan
etc. ml de garduri, plantaţi cu mîimile încrucişate pe
Prezenţi în cîteva locali 2 500 arbori ornamentali şi fereastră şi se uită la noi,
tăţi ale judeţului reporteri, pomi fructiferi, reamenaja- parcă sfidîndu-ne ■— cetă
colaboratori şi corespon teTsau extinse zone verzi ţeni ca Ion Radu, Gheor
denţi ai ziarului nostru au pe 42 ha. ghe Trocan, Ion Borca, Ion
surprins secvenţe ale aces în cartierul Livezeni, cel Tereplecea, Ion Bianca,
tui efort colectiv pentru a mai mare al oraşului Pe Fiilop Gheorghe" — a mai
face mai frumoase locali troşani, pe strada Indepen adăugat preşedintele aso
tăţile hunedorene. Le re denţei, întîlnim o partici ciaţiei.
dăm, împreună cu cîteva pare impresionantă la
semnale de atenţie pentru blocurile 13, 15, 17, 19, 21, Deva :
cei ale căror acţiuni n-au 22 şi 27. Adulţi şi copii, eu FĂRĂ CONVINGERE
avut destulă consistenţă şi mic cu mare erau în faţa
vigoare. sau în spatele blocurilor Am străbătut duminică
la lucru. Aflăm de la Con între orele 10—13 cartierele
Municipiul Petroşani :
stantin Bursuci preşedinte Gojdu, Dacia şi Micro 15.
MOBILIZARE le asociaţiei de locatari nr. S-a făcut ceva mobilizare,
EXEMPLARA 5 A, că în fiecare primăva dar nu cu convingerea de
In toate localităţile Văii ră, in fruntea unor aseme care era nevoie. Am întîl-
Jiului, sîmbătă şl dumini nea acţiuni se situează ce nit şi cîte 2—3 oameni,
