Page 71 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 71
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Creşterea efectivului de bovine impune Cu toate forţele Depăşirile de plan —
îmbunătăţirea necondiţionată a reproducţiei (Urmare din pag. 1) rod al efortului colectiv
11.00
Desei
11.30 Alina
Datorită unor neajunsuri în ceea ce priveşte de furajare. în prezent, braţ brigăzile din punct de (Urmare din pag. 1) nată în mare măsură de 11,55 Actul
că
grave manifestate în orga structura şi calitatea efec singurul sortiment în com vedere calitativ şi, în ace munca lucrătorilor din sec 12,05 Rom:
nizarea şi conducerea re tivului, se ridică numeroa ponenţa raţiilor îl repre laşi timp, s-au constituit ţie, ne dă relaţii despre ţia sculă.rie, condusă de vestii
12.10
NesU
producţiei, în anul trecut se semne de întrebare. Pe zintă finul. Ni s-a spus că două noi brigăzi. Una la munca şi realizările colec tînărul subinginer Nicolae 16.00 Telex
la C.A.P. Mesteacăn s-a lingă faptul că se găsesc s-au făcut unele demersuri investiţii şi cealaltă (bri tivului de aici. „Se lucrea Radu, un om calm, echi IC,05 Viaţa
înregistrat un indice de in tratament împotriva pentru a introduce în cul gada de tineret, condusă ză ordonat, cu pricepere librat, bun meseriaş şi or 16,35 Club-
natalitate la specia bovi sterilităţii 17 vaci, alte 8 tură şi lucerna, dar lipsesc de Ioachim Faur) în fron şi dăruire, punîndu-se un ganizator al producţiei. 17,25 Const
ne de numai 33 la sută. sîn.t tarate, avînd vîrsta seminţele necesare acope turile de cărbune. întări mare accent pe calitatea „Sigur, şi noi sîntem con învăţ!
idcoli
Consecinţele unei aseme de 15—20 de ani. De ase ririi întregii suprafeţe pre rea asistenţei tehnice pe produselor. De fapt, ne ştienţi de sarcinile ce ne 17,45 1001 i
nea stări de lucruri sînt menea, în efectiv sînt văzute. Cu ani în urmă schimburi şi participarea înţelegem bine cu benefi revin şi acţionăm strîns 20.00 Telej
uşor de desprins, nereali- menţinute unele animale aici se cultivau cîte 25 în permanenţă a cadrelor ciarii strungurilor noastre uniţi, sub îndrumarea co- 20.15 Actus
zarea numărului de viţei hectare lucernă, de la ca de conducere la preluarea şi reuşim să le ridicăm mitetuhii de partid, pen că
planificaţi afectînd şi pro re se realizau cîte 3—4 şi predarea schimburilor continuu nivelul tehnic, tru îndeplinirea lor. De 20.30 Videt
ducţia de lapte marfă, in coase şi unitatea avea fu au condus la întărirea dis gradul de competitivitate", la începutul anului avem nală
dicator la care s-a înde C . Â . P . M e s t e a c ă n raje din belşug. ciplinei tehnologice, la în atelierul SN 320, condus frumoase depăşiri de plan 21.00 ţăllliii Actul
plinit doar o treime din în privinţa îmbunătăţirii respectarea cu stricteţe a de subinginerul Marius în toate cele patru ateliere 21.10 Teatr
prevederi. Ce s-a între bazei furajere s-au iniţiat programului de lucru. De Viseroiu, se expediau pri din cadrul secţiei, unde pentr
prins pentru redresarea si unele măsuri cum ar fi : asemenea, — continuă in mele 12 strunguri din pla realizăm diferite scule, lcntin
tuaţiei ? de 4—6 ani de la care nu extinderea cu încă 8 hec terlocutorul — au fost lua nul lunii martie. „S-a unelte, stanţe, verificatoa terpri
al T(
Operatorul însămînţător s-a obţinut încă nici un tare a suprafeţei destina te cîteva măsuri importan muncit intens de la înce re, necesare nevoilor în Ion J
Ion Muscari şi brigadierul viţel. Interlocutorii îşi ex te sfeclei furajere, cultiva te în domeniul transportu putul anului şi s-a făcut treprinderii". Vorbind des 22.15 Tclcji
Gheorghe Groza ne-au ar primau pe bună dreptate rea din toamna trecută a lui in subteran şi al acti lucru de calitate, apre pre priceperea şi hărnicia
gumentat că există real îngrijorarea în legătură cu unei suprafeţe de 27 hec vităţii de revizii şi repa ciază maistrul Petre Bă- oamenilor, despre hotărî-
mente condiţii ca în acest soarta animalelor tarate, tare cu plante de nutreţ, raţii. A fost reorganizată doiu, de la montaj final. rea lor de a-şi îndeplini
an să se obţină un număr care cu siguranţă vor fi fertilizarea unor suprafeţe formaţia „service" de la Nu-i vorbă că avem şi exemplar sarcinile de plan,
mai mare de viţei la suta pierdute din efectiv odată de pajişti şi altele. Impor punctele de colectare a meseriaşi buni şi conştiin tovarăşul Ion Bărbulescu,
BUCURE
de vaci, ajungîndu-se la o ce vor ieşi la păşuna!. Tre tant este însă ca o atenţie producţiei şi trecută în cioşi. Aşa sînt Dafin Geor- secretarul comitetului de dioprp- ar
natalitate în jur de 70 la cerile de la viţele la ju- deosebită să fie acordată subordinea sectorului elec gescu, Grigore Cornea, partid al secţiei, a ţinut La orcnnci
sută. Depăşirea montelor ninci şi de la juninci la sporirii randamentului la tromecanic. în zona silozu Kuros Francisc, Ştefan Si- să-l remarce îndeosebi pe tură — iu
planificate la perioadă şi vaci (cîte una de la înce hectar la toate culturile, lui principal de la secto meseriaşii Traian Mihuţ, La pano
numărul de gestaţii reali putul anului — n.n.) oglin astfel îneît unitatea să nu tar-u, mulţi alţii". „Trebuie Dumitru Bogdănescu, Ma muncii ; I
sei ; 8,10 -
zat pînă acum constituie desc slaba preocupare ce a mai fie nevoită în perioa rul I, prin. dublarea liniei să muncim, ne spune tînă- rin Romoşan, Dorel Suciu, lor ; 9,00
o certitudine în această existat pentru a forma, da viitoare de stabulaţie ferate şi montarea unui rul Ştefan Sitaru, Şi să tehnologul Gabriel Brujan. 9.05 Răspi
privinţă. In acelaşi timp pe seama prăsilei proprii, a animalelor să cumpere troliu, s-a reuşit să se a- muncim repede, bine, eco „Strădania noastră zilnică rilor ; 10,i
ştiri; 10,05
însă mai există numeroa un efectiv matcă corespun furaje, aşa cum se în- sigure fluenţă în transpor nomic. Numai aşa ne fa vizează realizarea de pro arădene ;
se probleme nesoluţionate, zător. tîmplă acum. tul vagonetelor pline şi cem planul, îl depăşim, duse de cea mai bună Ţ cele şi d£
care condiţionează hotărî- Calitatea efectivului şi Mai' sînt şi alte aspecte goale. cîştâgăm în mod corespun litate, arăta Gabriel BrU- lor ; IC J
Buletin dc
zător".
tor valorificarea eficientă ce merită să fie relevate Referindu-se la activita jan, operator pe maşina crofonul j
a potenţialului zootehnic nivelul producţiei sînt în privind modul de îngriji tea de revizii şi reparaţii, Se lucra cu spor şi la de găurit prin coordonate. Publicitate
de care dispune unitatea. strînsă legătură cu modul atelierul forjă. Maistrul Exploatăm raţional maşi de ştiri ;
re a animalelor. Astfel, a- Vlrgil Niţă, inginer şef e- Silviu Bora remarca hăr dio ; 12,25
nimalele ce le au în în lectromecanic, sublinia că nicia oamenilor, eviden- nile, ne îngrijim să dimi clorului; 1
ră Radio-'
grijire unii cooperatori ca accentul principal acum se ţiindu-i pe Nicolae Damian nuăm consumul de metal 1 Ia 3 ; 15
ŢĂRANI COOPERATORI ! Maria Duşan, Sofia Hur- pune pe calitatea acestora. şi Romulus David — şefi şi de lubrifianţi, sîntem şilor ; 11
ŢĂRANI CU GOSPODĂRIE INDIVIDUALĂ ! bea şi Sinziana Igna au o La ora actuală, aflăm, toa de echipă, pe Viorel O- retribuiţi în acord global ştiri ; 16,05
„Datina"
stare de întreţinere mai te piesele de schimb sînt şi cîştigăm — aşa cum ac 16,15 Sfatu
bună faţă de celelalte proiu, Alexandru Luea, centua secretarul general Mesaj de
Cultivaţi suprafeţe cît mai mari cu sfeclă loturi. Acţionînd cu în executate la atelierul me Mihai Marinescu, Grigore al partidului, tovarăşul 16.30 Rădi
canic al unităţii. Tot aici Radu, Mircea Hinec. „Noi că ; 17,00
de zahăr, produceţi şi livraţi la fondul de stat treaga răspundere, cu realizăm repere pentru ce Nicolae Ceauşescu, la re 17.05 Pu
sprijinul consiliului unic s-a pus de curînd în func centa şedinţă a Comitetu 17.30 Audi
cantităţi cît mai mari de sfeclă de zahăr. ţiune un „stand de probă" lelalte ateliere de produc Orele seri
agroindustrial, pentru înlă lui Politic Executiv al C.C. tura de I
Este în interesul economiei naţionale şi al turarea neajunsurilor ce unde se verifică obligato ţie din fabrică şi ne dăm al P.C.R. — după cantita Radiojurni
riu, după reparaţii, reduc- seama că de munca noas pămintului
dumneavoastră ! mai persistă în organiza tră depind rezultatele lor tea şi calitatea muncii de Protagoni.ş
rea şi conducerea activită toarele, turbinele şi alte puse. Sîntem mulţumiţi". 22,00 O zi
subansamble de la trans în producţie, aşa că de Fantezie
în conformitate cu prevederile Decretului Consi ţii din sectorul zootehnic, punem tot efortul ca trea Prin eforturile susţinute tilom de
liului de Stat nr. 391, din 23 decembrie 1980, cei ce este posibil şi necesar tot portoarele cu racleţi şi ale întregului colectiv, 23,30—5,00
zical.
produc şi livrează Ia fondul de stat sfeclă de zahăr odată ca aportul C.A.P. benzile transportoare, îna ba să meargă bine, releva la întreprinderea me
se bucură de următoarele avantaje : Mesteacăn la realizarea inte de a fi introduse în şeful de echipă Nicolae canică Orăştie se obţin
© Pentru 100 kg sfeclă de zahăr predate se sarcinilor din programul subteran. Aceasta, evident, Dania. Lucrăm în acord lună de lună însemnate
primeşte 8,5 kg de zahăr, contra cost. de autoaprovizionare să se tot pentru creşterea calită colectiv şi cîştigăm bine". depăşiri ale prevederilor
© Sămînţă selecţionată. Ia preţul de stat. facă mai mult simţit. ţii reparaţiilor, pentru evi Realizarea ritmică a pla de plan la producţia fizi
Contractele cu producătorii se fac prin interme tarea unor „surprize" în nului fizic, sortimental, la că, sortimentală, la cei
DEVA :
diul cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacerea T. DOBRICEANU timpul lucrului. I.M. Orăştie, este condiţio lalţi indicatori. (Patria)
mărfurilor. viaţa lu*
riile I-Il
DOARA :
lui romni
(Flacăra);
Mobilizară putamică la pregătirea primăvara primenirii vas-u.1 Pos
gistul); IV
... . . castelană
eu Alfo
terenului şi la semănat i-eţul ele<
’) ; pe
Sîmbătă şi duminică, circa 80000 de cetăţeni au participat Despărţiri
(7 Noiem
(Urmare din pag. 1) drei, Petru Mihuţ, Cornel Rapidul
Ceuţă, Vasile Costin şi al VULCAN
ţii. ia gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor teafărul);
cartofilor pe cele 45 de rele ele
hectare planificate. între LA PLANTATUL ruI) ; Ah
rul roşu (
mecanizatorii care au îm CARTOFILOR (Urmare din pag. 1) vegheze la gospodărirea şi zenţi la asemenea activi în frunte. Şi nu numai du H IC ANI :
brăcat hainele de lucru înfrumuseţarea localităţii?! tăţi. I-am întâlnit şi dumi minică. zaţul) ; 13
i-am notat pe Viorel Vlăi- Pentru cooperatorii şi şi cu spaţii... ca ale nimă nică. Vasile Stoenescu ne în întregul municipiu — (Steaua r«
Acel bl este
coni, Alexandru Brejan, mecanizatorii din Densuş nui. Ne-a atras deosebit a- Hunedoara : vorbea despre o nemulţu aflăm de la consiliul popu (Patria); !
lar — sîmbătă şi dumini
tatăl şi fiul, Cornel Şeron şi Peşteana, duminică a tenţia paragina din jurul IN TON CU TRADIŢIA mire a locatarilor, anume că s-au efectuat prin mun GEOAGIU
Multe străzi şi cartiere
că o groapă mare lingă
corii (Cas
şi Andrei Bora. Cooperato fost a treia şi, respectiv, a policlinicii. Dar nici sîm din municipiul siderurgiş- punctul termic din strada că patriotică lucrări de HAŢEG :
rii cu atelajele şi elevii din doua zi de continuare a bătă, nici duminică perso tilor au cunoscut sîmbătă Topîrceanu strică tot as gospodărire şi înfrumuse (Dacia); l
plantării cartofilor. Meca nalul policlinicii n-a miş naştere a
oraş au asigurat scoaterea nizatorii Iacob Vasiloni şi şi duminică freamătul mun pectul zonei. Şi nu se ştie ţare in valoare de un mi şovian; c
ramurilor rezultate de ia cat un deget pentru a a- cii. Am fost şi noi prezenţi ce au de gînd tovarăşii de lion lei. şi foarte
Voicu Iosivoni şi-au făcut menaja, aşa cum obligă le de cu' v u
lucrările de tăiere din li cu prisosinţă datoria. Di în cadrul asociaţiei de lo la T.G.C.L. Waterloo
vadă de pe cele 83 de hec rectorul S.M.A. Cirneşti gea, zona învecinată. catari nr. 10, cea care a Mare animaţie şi în sec LOCUITORII SATELOR (Mureşul):
Pe bulevardul Bălcescu
tare. lansat chemarea la între torul asociaţiei de locatari GĂSESC TIMP ŞI PENTRU temporară
Ilie Bufnea, ne spunea că ii 'întâlnim către ora prîn- cere către toate asociaţiile nr. 46. Se amenajează zona GOSPODĂRIRE
în toate unităţile din Con zului, între alţii, pe Con
FORŢE SPORITE din Hunedoara. Mobilizare verde, se „tunde" gardul
LA PREGĂTIREA siliul unic agroindustrial stantin Usturoi, Andrei bună, aşa cum le stă bine viu, se încarcă şi transpor Zam : Criticat in ziar,
Moldovan şi Ion Pascu.
TERENULUI Toteşti s-a lucrat la pre celor ce cheamă la între tă moloz şi resturi vegeta consiliul popular comunal
gătirea terenului pentru Zona pe care o săpau ei cere. Erncst Bidiani, lulîu le. Nicolae Moraru, Vasile a acţionat prompt şi lăuda e» Deva.
orele 19. 1
La CA..P. Sîntămăria- plantatul cartofilor, lucra în faţa blocului D face par Sîncrăian, Aurel Popa şi Nichifor, Victor Nimirceag, bil. Ieri dimineaţă, prima Bucureşti
te din bulevard. Dar, în-
rul comunei, tovarăşul Vic
Orlea mijloacele mecaniza re ce se declanşează în a- Vasile Stoenescu sînt cîţi- Paul Tocaci, Alexandru sifon** de
ceste zile şi la C.A.P. To ţelcgînd bine răspunderile va dintre cci mereu pre Mardale, Petru Alic sînt tor Balint, ne-a comunicat:
te au fost concentrate la de locatari ce le revin din „380 de cetăţeni din comu Leopoldin.'
teşti, Ostrov şi in celelalte Nicolae D
continuarea lucrărilor de cooperative agricole. Tot lege, după ce au amenajat nă au lucrat sîmbătă şi O Simer
pregătire a terenului des zona din faţa blocului au duminică la toalctarea zo samblul f
duminică, la C.A.P. Unirea din Alba
tinat plantării cartofilor. şi Densuş s-a lucrat-» la trecut şi la săparea pelu nei marginale traseului tu colul „Dr
ristic. Mobilizare amplă a
Au fost prezenţi, între alţii, plaaţatul pomilor, precum zei stradale. Nu aşteaptă fost şi în curtea spitalului. şi şesu**.
să facă alţii ceea ce le re
mecanizatorii Radu Tăbîr-
şi la îmbunătăţirea păşuni vine lor. Semnalăm încă O asemenea acţiune, c<u
cic, Viorel Enăşescu şi Vio lor şi fîneţelor naturale. ceva : în general, în locu participarea tuturor oame
rel Pătrău. Lucrările de rile pe unde am trecut nilor muncii încadraţi pe
pregătire a terenului pen LA CURĂŢATUL duminică, în faţa şi în ju teritoriul comunei vom or Pentru
tru plantatul cartofilor şi PĂŞUNILOR rul multor unităţi socia ganiza şi în această săptă- Vremea \
semănatul altor culturi din liste, nu se vede mina de mînă“. Aşa da. caldă cu c
nor
mult
prima epocă s-au desfăşu Duminică, peste 550 ce gospodar. Excelează în Rovina. In frunte cu de oînd local
rat cu intensitate şi 'pe o- tăţeni din satele Şesuri, dezordine centralele termi putaţii lor, o parte din ce averse de
descărcări
goarele C.A.P. Sînpetru, Curechiu, Rovina şi Bucu- ce ale G.I.G.C.L. tăţenii satului Rovina — va sufla 3
Ce au de spus gospodarii
comuna Bucureşci, au lu
Sălaşu de Jos, Silvaş, Pui, reşci au participat la cu municipiului, membrii co crat duminică cu multă vest şi vc
Livadea şi în alte unităţi. răţatul a peste 25 ha teren mitetului executiv al con tragere de inimă la con m*nime v<
tre 2 şi
O contribuţie meritorie la pentru păşunatul oilor. în siliului popular, şefii uni Propriei.irul maşinii din dreapta — 1 UD 2321 este un strucţia magazinului sătesc. maxime i
acţiunile amintite şi-au a- frunte s-au situat deputaţii tăţilor economico-sociale, „consecvent". Refuză să-şi mute maşina din acest loc pen Nu trebuie neglijat nimic, de. Izolat,
t
semn-'
tru a permite autogunoierei să intre şi să ridice contai
dus-o mecanizatorii Ion Miron Glava, Ioan Vasiu, conducerile şcolilor, ceilalţi nerele de gunoi de lingă CT 7 Deva. din ceea ce face mai plină de r
Mihăileşcu, Constantin An Emanoil Din, Ioan Laslău. factori care au datoria să viaţa satului.