Page 74 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 74
PATRIEI - CIT MAI MULT CĂRBUNE.
CIT MAI MULT MINEREU!
Despre cărburce şi viata
minerilor la orizontul 480
Directorul Întreprinderii dus de Petok losif, din bri ne aprovizionăm in mod
miniere Lupeni, inginerul gada de pregătiri a lui Du corespunzător, putem acor
Titus Costache, ne propu mitru Boboc. „Lucrăm cu o da o atenţie mai mare
ne să intrăm — de astă combină de înaintare la securităţii muncii. Apoi,
Anul XXXV, nr. 7 888 MIERCURI, 23 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani dată - in abatajele unui deschiderea unui nou ori după rezultate, şi ciştigu-
sector cu probleme, să con zont de cărbune, ne dă rile sint mai mari".
statăm „pe viu" că şi a- relaţii Petok. Avem randa Se află in preajmă şi
colo oamenii muncesc des mente bune la înaintare şi maistrul loan Sălăjan. Vor
Ş e d in ţ a Comitetului Politic tul de mult, iar dacă nu vrem să terminăm lucrarea beşte cu plăcere despre
planul,
nu
realizează
ei
oameni. „Uitaţi, la această
cit mai curind". „Iar retri
sint principalii vinovaţi. îm
combină, meseriaşii noştri
preună cu şeful sectorului buţia „După muncă. i-au adus o imbunătăţire,
E x e c u t iv al C . C . a l P . C . R . nim cu trenuleţul, apoi co- I.M. LUPENI incit cărbunele curge di
II, Cbeorgbe Hălăucă, por
rect pe bandă, nu trebuie
borim cu colivia pe puful
orb 21, spre orizonturile 400 să-l mai lopăteze oame
nii. Este un real ciştig".
şi 480 m. Era ora 14,
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae sectoarele de activitate s-ar fi acţionat schimbul I de opt ore in Depăşim frecvent planul cu Gheorghe Hălăucă dis
Ceauşescti, secretar general al Partidului cu mai multă răspundere pentru mobili subteran se terminase, dar 8-10 la sută. Sintem plă cută cu oamenii, le dă re
Comunist Român, marţi, 22 martie, a a- zarea tuturor forţelor materiale şi umane maistrul loan Apricopoaie, tiţi în acord progresiv şi laţiile cerute şi ne condu
vut loc şedinţa Comitetului Politic Execu de carie dispune economia noastră socia am ajuns şi la 158 lei pe ce efectiv la cărbune, cum
tiv al C.C. al P.C.R. listă. în legătură cu aceasta, Comitetul cu 31 de ani in minerit post". spune el, in abatajul fron
în cadrul şedinţei a fost examinat Ra Politic Executiv a criticat lipsurile care înscrişi in cartea de mun Lingă combină il allâm tal in care lucrează briga
că, rămăsese cu schimbul
portul privind situaţia economico-finan- au condus Ia nerealizarea_ unor indica următor, pentru a da unele şi pe Dumitru Boboc. Ră da lui loan Tureanu, de la
ciară pe ansamblul economiei naţionale tori de plan şi a adoptat un program de consultaţii tehnice brigăzii măsese şi el peste program producţie. Este un abataj
în anul 1982, rezultată pe baza analizei măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a lui Dumitru Boboc. „Avem să remedieze o defecţiune de 100 metri, cu înclinare
de bl,lanţ. activităţii economico-financiare, care va unele greutăţi cu stratul, la combină, împreună cu de 35-45 grade, in care
enitetul Politic Executiv a subliniat fi supus spre dezbatere şi aprobare Ple ne spune maistrul şi am schimbul lui Gheorghe Di- combina de abataj muşcă
rit anul 1982 s-a încheiat cu rezultate narei Comitetului Central al Partidului. cam rămas in urmă cu ker, care de luna viitoare nesăţioasă din peretele de
bune în consolidarea realizărilor obţinute Comitetul Politic Executiv a examinat planul, dar Începem să ie va ieşi la pensie. „Vă des cărbune. Ne oprim lingă
în dezvoltarea economică a ţării, în creş şi aprobat, în continuare, Raportul pri şim şi noi din impas şi vom curcaţi mai bine in opt ore schimbul condus de Pavel
terea cu prioritate a unor sectoare de ac vind evoluţia preţurilor şi tarifelor în recupera restanţele". de lucru in subteran, decit Cozmiuc, moldovean mol-
tivitate, în progresul mai rapid al bazei anul 1982. In blocul II, pe stratul in şase, tovarăşe Boboc
proprii energetice şi de materii prime, re Subliniind că evoluţia preţurilor în a- „Mult mai bine. Ne orga DUM1TRU GHEONEA
ducerea consumurilor de materii prime, nul 1982 se situează practic Ia nivelul III, ajungem la locul de nizăm lucrul mai temeinic,
combustibil şi energie, valorificarea supe prevăzut în plan. Comitetul Politic Exe muncă al schimbului con (Continuare în pag. a 2-a)
rioară a resurselor materiale şi de mun cutiv a apreciat că prin măsurile luate
că. O atenţie deosebită a fost acordată s-au asigurat fundamentarea acestora pe
întăririi autoconducerii muncitoreşti şi baza costurilor de producţie, corelarea pe
autogestiunii, aplicării noului mecanism principii economice a tuturor categoriilor
economico-financiar, ceea ce s-a reflectat de preţuri, aplicarea în condiţii mai bu
pozitiv în creşterea rentabilităţii, îmbu ne a noului mecanism economic în toate
nătăţirea rezultatelor financiare, asigura unităţile socialiste. Bn fermeS© tegumteoii® ^ctivitot©
rea echilibrului financiar şi desfăşurarea Comitetul Politic Executiv a trasat ca
circulaţiei băneşti în limitele planificate. sarcină ministerelor şi celorlalte organe susţinută pentru obţinerea unor
Activitatea desfăşurată pentru îndepli centrale şi locale să ia măsuri pentru
nirea sarcinilor pe 1982, succesele obţi creşterea mai susţinută a producţioi şi re
nute evidenţiază realismul prevederilor ducerea costurilor, realizarea intrărilor recolte sporite cl© legume
planului, justeţea politicii partidului, a de produao agricole la fondul de stat şi
indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului a desfacerilor de mărfuri către populaţie, — Anul trecut l-am în mai rodnic, iar contribu nic de specialitate lucrea
Nicolae Ceauşcsou privind trecerea la Ia nivelul şi în structura prevăzute în cheiat cu depăşiri de plan ţia noastră la autoaprovi- ză cu răspundere şi dă
dezvoltarea intensivă a tuturor ramurilor plan. la producţia fizică — ară zionarea teritorială cit mai cea mai mare atenţie rea
de activitate, ridicarea calităţii produc Criticînd unele lipsuri existente, Comi ta ing. Llviu Ardean, şeful substanţială. Acţionăm deci, lizării la timp şi de cali
ţiei şi creşterea eficienţei în întreaga via tetul Politic Executiv a cerut să se ac fermei solarii de la Sîntu- cu toate forţele, pentru a tate a tuturor lucrărilor de
ţă economico-socială. ţioneze ferm pentru legarea întregii acti halm, din cadrul Asocia obţine producţii cit mai pregătire a solului, de în-
Comitetul Politic Executiv a apreciat vităţi de producţie — atît cantitativ, cit ţiei horticole Deva — şi mari de legume. întregul sămînţare, plantare şi în
că rezultatele obţinute in anul 1982, în şi calitativ — de cerinţele de consum, dorim ca 1983 să fie şi personal muncitor şi teh treţinere a culturilor şi
condiţiile grele determinate de criza mon respectă cu stricteţe teh
dială, puteau fi şi mai bune dacă în toate (Continuare în pag. a 4-a) nologiile stabilite privind
cultivarea legumelor în
spaţii protejate. Ain plan
tat un hectar de cartofi
Laminate peste prevederi timpurii, din care 15 ari
s-au pus în tunele acope
La uzina nr. 4 — la 6 G00 tone laminate fi rezultate se remarcă ce rite cu folie. Facem un
minoare, din cadrul nite este o dovadă a le de Ia laminorul blu- experiment să vedem cum
Combinatului siderurgic abnegaţiei în muncă a ining, cu un plus do se comportă şi ce produc
Hunedoara, fiecare zi colectivelor de lamina- 1 500 tone, de la lami- ţie ne va da cartoful cul
de producţie aduce noi tori, a preocupării lor noarele de sîrmă nr. 2 tivat în solar. Lucrăm in
depăşiri ale sarcinilor de a realiza ritmic can şi 3 şi de la laminorul tens la plantarea celor
de plan. Faptul că în tităţile şi mărcile de la de profile mici. De men cinci hectare cu varză tim
perioada co a trecut do minate solicitate de e- ţionat că în cadrul uzi purie. Gcorgeta Pană, Sil
conomia naţională, de nei s-a mai realizat su via Chirean, Romaniţa Tn-
la începutul anului s-au
partenerii de pe pieţe plimentar sarcinilor de
produs suplimentar în le externe. între colec Plan şi 500 tone lamina Mecanlzatorul Ionel Hâncilă plantează ceapă la ferma 3 N. BADIU
întreaga uzină peste tivele cu cele mal bune te pentru oţel beton. a Asociaţiei horticole Deva.
(Continuare în pag. o 2-a)
în .contextul eforturilor în administrarea fondului
sale permanente pentru a- Scrisorile şi audienţele —• formă democratică de exprimare existent nici consiliile
dîncirea democraţiei vieţii populare, nici unităţile do
noastre politice, economice a opiniei, sursă de cunoaştere temeinică a fenomenelor gospodărie comunală şi lo-
şi sociale, partidul acordă cativă şi nici ocupanţii u-
atenţie tuturor formelor nor apartamente nu şi-au
de exprimare neîngrădită vieţii, a adevărului despre oameni făcut pe deplin datoria în
a opiniei, de cunoaştere te ceea ce priveşte buna ex
meinică a problemelor vie ploatare a locuinţelor sta
ţii şi adevărului despre mulate de oamenii muncii audienţe. Lor li s-au adre ţii viitoare. Iată din acest tot mai interesaţi în rezol tului. Frecvente au fost
oameni. prin scrisori şi audienţe. sat anul trecut, cu scrisori punct de vedere ce încăr varea unor probleme ale situaţiile de această natu
Una dintre aceste forme A ieşit în evidenţă cu a- peste 5 700 de cetăţeni, iar cătură de interes colectiv producţiei materiale de ră la Hunedoara, la Deva,
o reprezintă scrisorile a- cest prilej o mai mare în un număr de peste 34 000 au purtat în ele scrisorile care depinde bunăstarea în Valea Jiului. Au mai
J
dresate de oamenii muncii credere a oamenilor mun au fost primiţi în audien şi audienţele rezolvate a- tuturor şi că orice semnal ieşit la iveală cazuri de a-
organelor de partid şi de cii şi cetăţenilor în orga ţă. Faptul că, în raport cu nul trecut. Ele semnalau recepţionat din această di plicare eronată a legii in
stat, instituţiilor publice, nele de partid şl de stat, anul precedent, mai puţini posibilităţi şl soluţii de recţie trebuie tratat cu privinţa atribuirii de' spa
precum şi audierea direc încredere reflectată atît în cetăţeni s-au adresat orga sporirea randamentului toată seriozitatea. ţiu locativ din fondul de
tă a lor de către factori numărul de scrisori şi au nelor centrale şi judeţene, muncii în producţia de O altă categorie de scri stat, ca şi o oarecare dezor
cu muncă de răspundere dienţe cît şl în conţinutul problemele lor fiind solu cărbune sau minereu, de sori şi audienţe vizează dine în ceea ce priveşte
în conducerea activităţilor lor, acestea vizînd în cea ţionate la nivelul comunei, îmbunătăţire a tehnologii probleme cu caracter per mişcarea chiriaşilor. La
politice, social-economice mai mare parte probleme oraşului sau municipiului, lor de fabricaţie, optimi sonal, dar cercetarea lor Vulcan s-au depistat peste
sau obşteşti. de interes colectiv. confirmă cele afirmate zarea transporturilor, de atentă a condus La depis 30 de apartamente cu 2-3
Nu demult, Intr-Ama din Unul dintre elementele mai sus. nunţau starea disciplinară tarea unor fenomene care camere locuite de 1-2 per
plenarele sale, Comitetul hotărîtoare pentru această Desigur, acestea sînt cî- slabă în anumite sectoare nu privesc doar interese soane. Consilii ale oameni
judeţean de partid a ana încredere crescută l-a con teva consideraţii generale sau formaţii de lucru, su personale ci afectează co lor muncii, cum sînt cele
-V lizat modul in care a fost stituit răspunderea, recep pozitive asupra activităţii gerau soluţii de economi lectivitatea. Bunăoară, cer- de la T.C.H., I.C.S.H., în
treprinderea de lianţi Dc-
tratată anul trecut la di tivitatea şl operativitatea respective în anul care a sire a energiei şi combus cetîndu-se scrisorile, cere
ferite niveluri această în cu care organele locale de trecut. Important este însă tibililor, de repunere în rile formulate în audienţe DAVID LAZĂR
semnată problemă a exa circuit a unor valori. privind atribuirea de a- preşedintele Colegiului
minării şi rezolvării pro partid şi de stat, de masă ca di.n experienţa ciştigată judeţean de partid
punerilor, sesizărilor, re şi obşteşti au tratat proble să se desprindă învăţămin Ce trebuie reţinut aici ? partamente din fondul de
clama ţiilor şi cererilor for mele ridicate In scrisori şi te noi, folositoare activită Că oamenii muncii devin stat s-a putut constata că (Continuare in pag. a 3-a)
