Page 75 - Drumul_socialismului_1983_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Realizarea ritmică a producţiei fizice, CONSILIUL POPULAR

valorificarea superioară a resurselor locale — PE N T Rllî «O B $ T[ţ

sarcini ale întregului colectiv lfi.OOIm a
16,20Aml
17.00Fotb
•— Tovarăşe inginer Pe­ din cariere s-au semnalat rată. în viitor vom începe înfăptuirea a utoapr o vizi o nării impune creşterea Stea
tru Prodan, director al în­ destule deficienţe — ţinînd exploatarea unui nou ză- 17,451001
treprinderii de producţie de organizarea procesului cămînt de diabaz, care va 20.00 Tclc.
industrială pentru con­ de producţie, respectarea duce la dublarea produc­ continuă a cantităţii de produse agricole 20,20 Actu
strucţii căi ferate Deva, se disciplinei tehnologice şi a ţiei, iar zăcămîntul de cal­ că
cunosc rezultatele bune cu muncii, utilizarea necores­ car de la Glodghileşti fiind Aşa cum se arată sirea mai bună a pămîn- podăriile populaţiei con­ 20,30Foru
care colectivul a încheiat punzătoare a unor capaci­ deschis şi instalaţia de ex­ în cuvîntarea tovarăşului tului. Avem în vedere ri­ tribuie in acest an la fon­ gic.
gani;
anul precedent. Nu ştim tăţi — care au contribuit ploatare finalizată, vom Nicolae Ceauşescu, secre­ dicarea potenţialului de dul de stat, la autoapro- tiv-ti
însă realizările din prime­ în măsură însemnată la putea livra oricînd bene­ tarul general al partidu­ producţie a pământului şi vizionarea teritorială. A- 20,50Melo
le două luni ale acestui nerealiza.rea ritmică a sar­ ficiarilor materia primă lui, la Conferinţa pe ţară în acest scop realizăm di­ portul comunei noastre 21,10Film
an. Vă rugăm să ne aju­ cinilor fizice. necesară. Deci, putem spu­ a preşedinţilor consiliilor ferite lucrări de amelio­ este mult sporit faţă de Iii dc
taţi dumneavoastră... ne că în acest an vor creş­ populare, organele locale rare, folosim pe scară lar­ anii trecuţi. Anul acesta micr.
— Colectivul nostru a te considerabil capacităţile ale puterii şi administra­ gă gunoiul de grajd şi în- vom da pentru autoapro­ studi
început bine şi acest an. l . P . I . C . C . F . D e v a de prelucrare la carierele ţiei de stat sînt chemate grăşămintele chimice, a- vizionare peste 900 tone 22,25Tclej
După două luni ne-am rea­ din judeţ. să acţioneze cu toată fer­ cordăm o atenţie deosebită grîu şi orz, mai mult de
lizat integral sarcinile la — Despre activitatea ce- mitatea şi exigenţa pentru pregătirii patului germina­ 200 tone porumb şi peste
toţi indicatorii, obţinînd — Ce măsuri s-au luat ,/loflalte sectoare ale între­ realizarea producţiei agri­ tiv, însămînţării culturilor 800 tone sfeclă de zahăr,
chiar unele depăşiri de la nivelul întreprinderii şi prinderii ce ne puteţi spu­ cole vegetale şi animalie­ în epoca optimă şi asigu­ 140 tone cartofi, 1 900 tone
plan la produse din masă în sectoarele respective ne ? re, asigurând înfăptuirea rării unor densităţi cores­ legume de cîmp şi alte BUCUIi
plastică, utilaje pentru con­ pentru ca în acest an să — La secţia mecanică, neabătută a programelor punzătoare. Avem duse în produse vegetale. Din sec­ dioprogr:
strucţii căi ferate, piese nu se mai semnaleze ase­ unul dintre sectoarele de de autoaprovizionare, auto- cîmp pentru fertilizare pe­ torul zootehnic dăm 50 to­ La ordine
de schimb, recondiţionări menea neajunsuri şi, în bază ale unităţii, sînt în conducere şl autofinanţa­ ste 2 400 tone gunoi la ne carne, mai mult de tură — ii
de, piese şi subansamble consecinţă, să se realizeze curs de realizare o serie re. Aceste obligaţii şi răs­ C.A.P. şi 600 tone gunoi 5 000 hl lapte, 40 000 ouă La pano
muncii ;
(cu 2,5 milioane lei) şi be­ ritmic sarcinile fizice în de măsuri tehnico-organi- punderi majore ce revin pe loturile personale la şi alte produse animaliere.
neficii (cu 400 000 lei). O cariere — ele fiind, după zatorice, menite să ducă consiliilor populare au gospodăriile populaţiei. Am — Acţionăm, de aseme­ sei ; 8,10
lor ; 3,00
contribuţie însemnată la cum se ştie, importante ca­ la realizarea ritmică a sar­ fost abordate în discuţiile desţelenit 39 ha păşune nea, sublinia Gheorghe 0,05 Răsp
rezultatele amintite şi-au pacităţi de exploatare şi cinilor fizice, reducerea purtate cu tovarăşii Traian neproductivă la C.A.P. Bă­ Ştirbu, pentru diversifica­ iilor ; 10,
adus-o oamenii muncii de valorificare a resurselor consumurilor materiale, Cristoi, preşedintele Con­ cia, pe care o reînsămîn- rea producţiei prin pune­ ştiri; 10,1
la secţia mecanică, atelie­ locale ? creşterea calităţii produ­ siliului popular al comu­ ţăm, a fost revizuit siste­ rea în valoare a noi 9urse muzică pc
ţările soc
rul de mase plastice şi ca­ selor. în cadrul secţiei, noi nei Băcia, Constantin Ti­ mul de irigaţii de la C.A.P. de venituri în vederea tre­ inrcgistrăr
riera Zam. ■— în primul rînd am a- executăm, în colaborare cu mar, vicepreşedinte, şi Tîmpa, s-au curăţat peste cerii în următorii ani la Buletin di
— Totuşi, în anul trecut sigurat toate capacităţile I.C.M. Reşiţa, carcase de Gheorghe Ştirbu, secreta­ 300 ha păşuni şi s-au fer­ autofinanţare. Astfel, la diocaruscl
aţi avut unele restanţe la de încărcare şi forţa de turbine şi generatori pen­ rul biroului executiv al tilizat cu îngrăşăminte C.A.P. Băcia a fost îirf" >- Publicitate
r
produsele de carieră. Care muncă necesară. Apoi am tru microhidrocentralele consiliului popular, accen­ chimice 285 ha. Avem asi­ ţată o ciupercărie car do ştiri;
au fost cauzele nerealiză- modernizat liniile tehnolo­ din judeţ şi din ţară. A- tul principal fiind pus pe gurate seminţe de calitate produce în acest an -u 1 ştiinţific;
rilor la capitolul amintit ? gice de la carierele Zam vem deja organizat fluxul realizarea sarcinilor pla­ pentru toate culturile. Au tone ciuperci, înfiinţăm pe ra folclori
— într-adevăr, anul şi Brănişca. Această acţiu­ tehnologic pentru realiza­ nului economic în profil fost extinse culturile de lîngă primărie o crescăto­ premieră
De la 1 1
1982 l-am încheiat cu un ne continuă. Pînă la sfîr- rea utilajelor respective în teritorial şi sporirea con­ cartofi, legume şi sfeclă rie de iepuri, o balastie­ invitaţilor;
minus de aproximativ şitul trimestrului II vom bune condiţii. Sînt puse tribuţiei comunei la auto- de zahăr la gospodăriile ră şi alte unităţi de pro­ nut cu m
150 000 tone la carierele finaliza montarea unor în lucru şi vor fi finali­ aprovizionarea teritorială. populaţiei. în zootehnie ducţie industrială. Tot ceea serii; 19,4!
din judeţ. O scrie de cau­ concasoare cu impact la zate în termen, lucrările — Avînd în vedere că urmărim creşterea efecti­ ce ne-am propus în aceas­ la A la Z
ze au fost de natură ex­ carierele amintite şi a u- de sistematizare la depozi­ primăria trebuie să aibă velor, ridicarea natalităţii, tă privinţă are drept scop nai + Scai
ternă (dese întreruperi de nor utilaje de preconca- tul de laminate. . un rol cît mai activ în bu­ îmbunătăţirea raselor, spo­ renunţarea la dotări prin O zi intr-
energie electrică în prima sare la Crişcior, care vor na organizare şi desfăşu­ rirea producţiilor şi a li­ realizarea unui buget de lecţiuni di
oarte a anului, lipsa unor contribui atît la creşterea în final, doresc să sub­ rare a întregii activităţi de vrărilor la fondul de stat. venituri şi cheltuieli echi­ gostea pe)
>iese de schimb la utilaje productivităţii muncii cît liniez că întregul nostru creştere a producţiei agri­ Toate măsurile şi acţiu­ librat. Atragerea şi parti­ cale“ de
.i a combustibilului în a- şi a calităţii produselor, la colectiv este puternic mo­ cole vegetale şi animalie­ nile pe care le-am între­ ciparea cetăţenilor la con­ fiev; 23,30-
numite perioade), dar este diversificarea lor. Vom bilizat pentru realizarea re — arăta tovarăşul Tra­ prins şi le vom lua în con­ ducerea treburilor de stat muzical.
tot atît de adevărat că şi realiza şi piatra spartă po­ ritmică a planului la toţi tinuare — sublinia la rân­ şi obşteşti, la realizarea
indicatorii, răspunzînd ast­
în activitatea colectivelor liedrică pentru calea fe- ian Cristoi — şi ştiind că sarcinilor economico-socia-
fel prin fapte de muncă nu se poate face auto- dul său tovarăşul Con­
sarcinilor ce ne revin din aprovizionare fără creşte­ stantin Timar, — trebuie le este garanţia îndeplini­
rii în bune condiţii a atri­
documentele Conferinţei rea producţiei şi diversi­ să se regăsească în canti­ buţiilor şi răspunderilor ce
Naţionale a partidului. tăţile de produse cu care DEVA :
ficarea ei, atenţia noastră revin consiliului popular. (Patria) ;
MIRCEA LEPĂDATU este îndreptată spre folo­ unităţile agricole şi gos­ N. ZAMFIR viaţa lui I.
(Urmare din pag. 1) denţiază prin coeziune, riile I-1I
prin hărnicie, prin realizări DOARA ; (
in producţie. Zilnic, cei 18 lui roman
com la vorbă, dar iute la r (Flacăra);
treabă, care-şi dirijează or­ oameni din schimb extrag I >, V‘ L Â _ . . vasul Po:.
gistul); Mi
donat oamenii In frontul suplimentar intre 50-80 to­ C A M P A N I A i V G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă castelană
de cărbune. Este de loc ne cărbune cocsilicabil. ; - tVjV? Mrt-.C . V ...- . .. ; -r-Xz»::- >> meu Al for
din Botoşani, dar de 27 de „Sintem şi noi pe calea ruli
ani lucrează la mina Lu- cea bună acum, ne spune
peni. Fiul său este student Gheorghe Hălăucă. Am (•
la automatizări, la laşi. depăşit in bună măsură R
VI
„N-aţi vrut să-l faceţi mi­ greutăţile puse de condi­ (Urmare din pag. 1) drei, activitatea coordona­
ner ?“. „Şi-a ales singur ţiile de strat şi credem că tă de ing. Ana-Maria U-
drumul in viaţă. Eu l-am o- in scurt timp vom intra in drescu se derula într-un
rientat doar, spre învăţătu­ rindul sectoarelor cu plu­ ritm susţinut. Legumicul­ . O
ră, spre muncă". întrebăm: suri de producţie de la în­ por, Mariana Iacobuţă, toarele Rafila Dorobanţu, (Mu..
„Ce Înseamnă pentru dum­ ceputul anului. Important Maria Stancu, Lenuţa Sa- Lina Demeter, Elena Bu­ Vâslii
neavoastră programul de este că toţi oamenii sint su, Ecaterina Năstase şi suioc, Rodica Ocolişan, tul); Bi
gint al a
opt ore pe schimb în sub­ hotăriţi să muncească mai colegele lor de echipă mun­ ua roşie)
teran ?“. „Înseamnă două bine, să extragem cărbune cesc cu mult spor. însă- Dorica Neagu, Viorica şi jpi«i Piraţii seci
zile libere pe săptămină, peste plan". Juja Artean, Rozalia Omo- ncrul); o
blestemat t
deci mai mult timp liber Urcăm de la orizontul mînţăm diferite legume tă pregăteau şi însămîn- tria); Reb>
pentru pianina mea". „Cin- 480 m la „ziuă", cu senti­ pentru producerea de ră­ ţau in răsadniţe, întreţi­ GEOAGIU-1
duminică (
taţi la pian „Da, de mentul plăcut de a li intil- saduri necesare unor uni­ neau răsadurile. ră); HAŢF
mulţi ani. Am invăţat sin­ nit oameni minunaţi acolo, tăţi cultivatoare din judeţ în cîmp, o formaţie de gină (Dac
gur". „Şi ce lei de muzi­ în abataj, in perpetua zi- care ne-au solicitat 13 500 mecanizatori pregătea o- ricire de
că „Clasică". „Vă pla­ muncâ a minerului, oameni mp. Echipa Valentinei gorul, iar Nicolae Nico- Emigranţii
tură); r
ce Brahms ?". „Dacă vă care ştiu şi vor să dea căr­ Ghcorghiţă, din care fac meni p
spun că este slăbiciunea bune, dar care ştiu şi vor parte Rodica Bogescu, An­ laescu a lucrat la planta­ ILIA:
mea, mă credeţi „Vă şi să trăiască adevărat, gola Crăciun, Constantina tul cepei pe cele 25 ha i (Lumina,
cred". să-şi coloreze viaţa cu mu­ Soşa, Ileana Manea şi al­ prevăzute în planul de
Mai aflăm că schimbul zică. Aceştia sint minerii de tele, a terminat de semă­ producţie pe acest an. Te­
Iuliu Uţuţuc, Tibcriu Patiş şi ioan Birş pregătesc terenul
lui Pavel Cozmiuc se evi­ azi ai Lupeniului. nat varza de vară pe cei renul fiind foarte bine pentru semănatul rădăcinoasclor la ferma legumicolă a (TiT*—dMHB
1 500 mp prevăzuţi, iar a- pregătit, plantarea se face C.A.P. Simeria.
o Petroşa
cum seamănă pentru pro­ în condiţii bune. în această cultură. Tea
Zîlme — C3Ş9H Oii ducerea răsadurilor de ar­ săptămână se vor semăna Isjeraţa — Bucureşti :
dei, tomate şi vinete. Am şi cele 10 ha rădăci- sifon" de P
Leopoldtaa
la extracţia recoltat şi livrat la I.L.F. noase, iar spre sfârşit se o altfel de... calamitate Nicolae Din
aproape 3 000 kg spanac. va trece la plantarea în 0 Orăştie.
— Noile măsuri de per­ — Ce depăşiri înregis­ La ferma C.A.P. Sîntan- cîmp a verzei timpurii. Sînbem în plină campa­ tură. Teatru
fecţionare a activităţii ex­ trează sectorul V de la trial Haţeg, Teodor Pătes- lea Jiului" I
tractive şi aplicarea pro­ începutul anului ? nie de însămînţări şi nu cu, prezent de mai multe cert-spectaco
cu formaţia
gramului de lucru de opt — Am extras peste sar­ trebuie făcut nici un fel ori în această unitate, n-a
ore pe schimb în subte­ cinile de plan mai mult de rabat de la calitatea dat prea multă importanţă • Gurabat
lucrărilor de sezon pentru
ran au condus, la mina de 4 500 tone de cărbune, că, firesc, cine seamănă acestei lucru şi nu a in­ Ansamblul f
tervenit cu măsuri opera­
n.a" din Alba
Lupeni, la obţinerea unor din care 2 000 numai de la acum... risipă, la vremea tive. Ce aşteptau cu toţii ? ta colul ,,Dra;
însemnate sporuri ale pro­ începutul lunii martie. Toa­ culesului adună pagubă. Vara ? le şi şesu".
ducţiei de cărbune. în ce te !>"T£ăzile au planul pe­ Consecvenţi în... obţine­
se concretizează aceste rioadei depăşit. rea unor astfel de „recol- Un Inginer şef şi un
măsuri la sectorul V al — Ce brigăzi se eviden­ te“, par a fi cei de la mecanizator — mai ceva
minei, tovarăşe inginer ţiază în mod deosebit ? C.A.P. Livadia. „Debutul" ca o calamitate naturală
Cornel Rădulescu, şef al şi l-au făcut pe o supra­ în prag de primăvară. Pen­
sectorului ? — Cele conduse de Vic­ faţă de teren de 30 ha, ce tru a fi vindecat de... as­ Pentru azi,
— De la trecerea la noul tor Butnaru, Vasile Rusu, trebuia cultivată cu ma­ tenia de primăvară, ingi­ Vremea se \
fi în general
program de lucru de opt Ion Rotaru, Dumitru Boca, zăre. Prin „grija" ingine­ nerul Virgil Radu a fost rul va fi nor
ore pe schimb în subte­ Ion Trif, Nicolae Rusu, rului şef al unităţii, Vir- amendat cu 1 000 lei. îm­ ploi care voi
ran ne putem organiza Iosif Puşi. Avem randa­ gil Radu, şi a mecaniza­ preună cu mecanizatorul racter de ave
mai bine lucrul la front, mente zilnice bune în aba­ torului Vasile Popa, aproa­ care a efectuat însămîn- soţite izolat
eotrice
cări
utilizăm raţional dotarea taje şi sperăm să sporim pe 30 la sută din sămînţa ţarea, vor suporta cos­ sufla moderai
tehnică şi ne aprovizio­ considerabil pînă la sfîrşl- de mazăre a rămas la su­ tul lucrărilor suplimenta­ tenslficări de
năm în mod ritmic, ceea tul lunii plusul de pro­ prafaţa solului. Ba, mai re prin care să se asigure din sect orul t
rolog d-c ser’
ce ne asigură depăşirea ducţie obţinut pînă acum. Ferma solarii Sintuhalm. Ilic Momcu pregăteşte terenul încorporarea seminţei în Dorel).
zilnică a prevederilor de din solar pentru plantarea verzei timpurii. mult, nici inginerul şef al sol. Aviz „amatorilor" de
plan. G. DINU Consiliului unic agroindus­ lucrări superficiale.