Page 76 - Drumul_socialismului_1983_03

1IERCURI, 23 MARTIE 1983 pag. 3

„Amfiteatrul conştiinţei" sau

BLAJEIIII ® însemnări ©
arfă adevărată, cu mesaj 0 Simpozion. „Misticis­ © Informaţii @
kistan mul, fenomen anacronic în © Nofe ©
nţesc Mesajul montajelor lite- Dumitru Lăsconi, Florica epoca revoluţiei tehnico-
;ău — rar-muzlcale — un mesaj Ungur şi Rodica Alb, prin
a 2-a ştiinţifice. Educarea mate- © Microinterviuri ©
militant, patriotic — be­ firescul atitudinii şi al ar­ rialist-ştiinţifică a oameni­
neficiază de impactul cu ticulării sensurilor versu­ lor muncii, necesitate obi­
publicul atunci cînd ţinu­ lui au dat poemului forţa ectivă a timpului nostru"
nomi- Investiţie de încredere
ta artistică a spectacolu­ penetraţiei. a fost tema unui apreciat Pe scurt
lui, cînd îngemănarea ver­ — Era de datoria noas­
dcolo- simpozion organizat de co­
rcor- sului cu muzica emoţionea­ tră să ieşim din obişnuit mitetul sindicatului şi co­ pecţiuni geologice şi s-a
îistra- ză. Ceea ce a realizat în acest gen de . artă — mitetul U.T.C. de la între­ Microinterviu stabilit că sînt concentra­ © Duminică a fost „o
ţării Casa de cultură din Deva mărturiseşte prof. Maria ţii mici. Chiar aşa stînd zi plină" pentru cei peste
rprcţi cu poemul literar-muzical- Lăsconi. Tema am des­ prinderea de construcţii — In calitate de primar lucrurile, exploatarea zăcă­ 100 de locuitori ai comu­
panio- cinematografic „Amfitea­ prins-o din realitatea so­ siderurgice Hunedoara. Co­ al comunei Blăjeni, tovară­ mintelor respective ne-ar nei care au participat la
. Pre- municările documentate,
1 1
cţie a trul conştiinţei . a sugerat cială, pentru că nu se ca şi gala de filme la te­ şe Ioan Andraş, sînteţi cel ajuta foarte mult. în afara acţiunea de curăţare şi
niole trăiri răscolitoare, răsfrîn- poate face artă fără a fi mă, au dat consistenţă ac­ mai în măsură să vorbiţi veniturilor ce s-ar obţine, igienizare a păşunii co­
te în infinite vibraţii. In­ ancorat în realitate. Să ţiunii. despre eforturile ce se în­ am ajunge să stabilizăm munale. 0 Maria Raţ, din
tensitatea trăirii a suspen­ exişti în mijlocul oameni­ 0 „Raliul veseliei" — treprind pentru atingerea forţa de muncă, deci să e- satul Reţi, este singura
dat parcă timpul, a dilatat lor caire muncesc, trăiesc, spectacolul minirevistei de stadiului de autofinanţare liminăm navetismuî, în ace­ femeie din comună care
clipa şi publicul a urmă­ iubesc, dar care îşi pun la Casa de cultură din a localităţii. laşi timp ar rămîne mai
rit poemul cu respiraţia mereu semne de întreba­ Brad s-a bucurat de un — Aceasta nu reprezintă mult timp pentru lucrul în practică meşteşugul îm­
întretăiată. re pentru pacea lumii. Am doar o sarcină ci, mai agricultură. Spuneam că e pletiturilor din tufă cio­
i0 Ra­ adus în scenă şi persona­ deosebit succes de public, mult, este o ambiţie a o problemă care cere timp. plită. Despre frumuseţea
ţii; 6,30 Casa municipală de cultu­ jul negativ tocmai pentru demonstrînd cît de îndră­ noastră, a tuturor. Pentru Atît cît este necesar ca so­ coşurilor pentru fructe, a
şricul- ră din Deva ne-a oferit şi git este acest gen artistic.
» ; 7,30 în ediţia precedentă a Fes­ a crea contrastul, a arăta O minirevistă realizată în atingerea acestui stadiu licitările noastre să ajungă leagănelor pentru copii,
are al tivalului naţional „Cîntarea ce se poate întîmpla cînd este însă nevoie de o pe­ acolo unde trebuie, să fie a diferitelor obiecte de
i pre- României", cu acel „mani­ iraţionalul ia locul raţio­ regia dr. Lucian Bumbea, rioadă în care să punem studiate posibilităţile şi...
elodii- nalului. L-am adus pentru cu concursul interpreţilor in aplicare toate planurile obţinute aprobările. uz casnic pe care Maria
ştfri ; fest pentru sănătatea pă- a demonstra că omul se Vasile Morar, Carmencita de dezvoltare şi diversifica­ — Şi pînă atunci ? Raţ le confecţionează,
uităto- mintului" („Muguri şi Alexa, Liviu Daraban, C. vestea a ajuns departe de
de scrum"), un montaj literar- poate schimba şi, prin el, Peţcoveschi, Rodica Mărgi­ re a economiei localităţii. — in curînd, în satul Criş
fi de muzical de aleasă ţinută poate schimba pe cei din nean şi al formaţiei de Blăjeniul este o comună va produce pîine caldă Blăjeni. 0 O bogată ex­
30 Din artistică şi adine mesaj. jur. din zona necooperativizată, brutăria comunală. Apoi, poziţie etnografică a fost
15 Noi „Amfiteatrul conştiinţei" Tema este general vala­ dans modern. (Adriana Be- fără unităţi industriale sau stăm bine la planul de vernisată recent într-una
11,00 bilă pe Terra, dar realiza­ nea, corespondent). economice care ar putea contractări şi achiziţii, la din sălile de clasă ale
05 Ra- de acum este însă o ma­ torii au făcut din „Amfi­ 0 Minispectacoi în sala contribui la obţinerea unor desfacerea mărfurilor. Şi
; 11,35 nifestare unicat. Nu tema, de apel. Ansamblul folclo­ şcolii generale din satul
Sulctin generoasă de altfel, îi dă teatrul conştiinţei" un ric „Parîngul" al Casei de venituri mai mari. în plus, asta pentru că aici, la Blă­ Criş. Prin contribuţia ne­
> rizont acea * unicitate. Ci reali­ poem al nostru, l-au adus, prin aşezarea ei, comuna jeni, trăiesc şi muncesc oa­ mijlocită a elevilor, aici
iomoa- zare^. ei. Prof. Maria Lăs- cum s-ar zice, acasă, pe cultură din Petroşani a noastră este „capăt de li­ meni harnici, de nădejde,
Avan- vatra României, a Hune­ susţinut, în sala de apel a nie", cum se spune la aşa cum sint Rusan Jurca se află expuse diverse o-
coni - (scenariul şi regia) şi
13,00 doarei, prin modalităţi ar­ întreprinderii miniere Li- C.F.R. Şi nu întîmplător am din Blăjeni, Solomon Mic, biecte de uz gospodăresc,
Clubul colaboratorii săi (Sandu tistice oare ne fac să sim­ vezeni, un microspectacol arătat acest lucru. Cred din Criş, Pasc Raţ, din unelte agricole, obiecte
•al mi- Cazan — muzica, Ionel ţim forţa magică a poe­ dedicat minerilor la intra­ că acesta este şi motivul Reţi, Gheorghe Rus, din
Bujor — film, Traian Orb, de îmbrăcăminte specifi­
Orele ziei şi bucuriei întîlnirii ei rea şi ieşirea din schimb. pentru care sîntem cam Grosuri, Nicolae Ştefan, din
ura de Nelu Balica, Ioan Lăpădat, La propunerile spectatori­ ce zonei. 0 Numărul
diojur- Aurel Hendrea — lumini, cu muzica, filmul, coregra­ lor, repertoriul formaţiei „ocoliţi" de cei cărora le Sălătruc, Ioan Jurca, din membrilor organizaţiei
1; 22,00 sonorizare, regie tehnică) fia, într-o interpretare fă­ muzicale a inclus cîntece solicităm ajutorul. Adică, Plai, 11ie Jurca, din Vulcan, de tineret din comună a
,00 Se- au dat interpretarea pe ră egal — tocmai prin fi­ pe teritoriul localităţii exis­ ca să amintesc doar cîte sporit prin primirea în
„Dra- mîini bune. Felicia Trifan, rescul ei. populare din diferite zone tă însemnate rezerve — fos­ unul din fiecare sat; dar U.T.C. a încă 20 de elevi
porto- interpretă de impresionant Cînd vei vedea, stimate ale ţării. te mine de metale nefe­ ca ei sînt mulţi alţii. Ei,
Proko- talent, a conferit relief, a- cititor, pe afişul Casei de o „Lumină din soare şi roase, marmură în aflori- oamenii, ne dau încredere din clasa a IX-a a Şcolii
stop dîncime şi strălucire fie­ cultură din Deva anunţat foc" este genericul specta­ mente la suprafaţă. E drept, în realizarea planurilor de generale de 10 ani din
un spectacol cu poemul
cărui vers. Expresivitatea colului muzical pe care au fost făcute unele pros­ viitor. Blăj eni.
„Amfiteatrul conştiinţei", formaţia „Selena" a Casei
privirii, mişcării, glasului, nu ezita. Douăzeci de mi­ de cultură Călan îl pregă­
rostirii Feliciei Trifan în­ nute te vei contopi în a- teşte pentru un apropiat
seamnă creaţie, artă ade­ dînoimea artei adevărate turneu în Valea Jiului şi Şcoala noastră „La navetişti
vărată. Gheorghe Costea a cu cel mai nobil şi ales în cîteva centre muncito­
vărgat secondat-o inimitabil, iar mesaj uman. reşti din judeţ şi din afa­ Ani la rînd Şcoala ge­ robineţi pentru perforaj acasă“
e din LUCIA LICIU ra lui. nerală de 10 ani din Blă­ umed, lucrare care face
’ — se- Sandu Cazan, Maria şi
HUNE- jeni a ocupat locul I pe obiectul unui contract în­ Sub acest generic au
nperiu- judeţ în întrecerea „Şcoa­ cheiat cu I.M. Barza; ele­ loc acţiuni de mare efi­
le I-Il la noastră, casa noastră". vii clasei a X-a au plan­ cienţă educativă, cu pro­
Ierur* Scrisorile şi audienţele - formă democratică de Noua formulă a con­ tat, pînă ieri, 450 puieţi funde implicaţii în viaţa
\ri pe
cursului „Pentru o nouă de duzi în vederea asi­ social-economică a comu­
.xprimare a opiniei, sursă de cunoaştere temeinică calitate în învăţămînt" a gurării hranei viermilor nei, organizate de consi­
creat probleme, dar elevii de mătase din „ferma"
liul comunal de educaţie
şi cadrele didactice sînt sericicolă a şcolii; planul politică şi cultură socia­
a fenomenelor vieţii, a adevărului despre oameni hotărîţi să recîştige po­ economic la acţiunile fi­ listă. Recent, în colabora­
ziţia fruntaşă. Iaită şi pri­
nanţate ale organizaţiilor
re cu comitetul sindicatu­
mele demersuri faptice: U.T.C. şi de pionieri este
(Urmare din pag. 1) cere permite, de asemenea, obţinute, urmare a încălcă­ în atelierul de lăcătuşe- realizat în proporţie de lui de la Întreprinderea mi­
o serie de concluzii. Unde rii de către aceştia a eticii rie se confecţionează" 300 70 şi respectiv 55 la sută. nieră Barza, in satul Reţi
duce nesocotirea sau mini­ şi echităţii noastre socia­ s-a desfăşurat o astfel de
, I.U.M. Petroşani, în­ malizarea lor o dovedeşte liste. Au fost asemenea acţiune. După vizitarea
treprinderile miniere de la un caz tipic, petrecut la cazuri la Brănişca, Haţeg,
Paroşeni, Livezeni, Dîlja Cooperativa de producţie, Pud şi Baia de Criş. Cer­ gospodăriilor cetăţenilor
şi Vulcan, G.I.G.C.L., I.E.C. achiziţii şi desfacerea măr­ cetate cu răbdare şi com­ Todor Raţ, Ion Leaha şi
Deva şi altele au comis furilor Veţel. Deşi au fost petenţă ele au scos la ivea­ Vasile Strâuţ (mineri şefi
anul trecut o seamă de semnalate unele nereguli lă adevărul. Aceasta nu de echipă la I.M. Barza),
1 încălcări ale principiilor înseamnă însă că cineva la căminul cultural din lo­
a- legii cu privire la atribui­ şi abuzuri în activitatea
) ; celor ce desfăşurau acti­ are dreptul de a citi prin­ calitate, in prezenţa unui
de rea de locuinţe din fondul vitate aici, ele fiind trata­ tre rînduri, într-o scrisoa­ mare număr de concetăţeni,
u- de stat. Trebuie deci întărit re, fie şi anonimă, neapă­
jă- controlul în privinţa res­ te superficial sau ca ten­ primarul comunei, colegii
iTe- denţioase, s-a ajuns ca în rat calomnia. Dacă o fărâ­ de muncă, alţi săteni au
N ; pectării legalităţii în aceas­ activitatea respectivei uni­ mă de adevăr există în vorbit cu multă căldură
ul- tă direcţie. ceea ce se afirmă, sîntem
va- Numărul mare de scri­ tăţi să se producă o pagu­ datori să-l descoperim despre hărnicia celor trei
‘l)î bă de aproape un milion mineri, despre spiritul lor
L-ară sori şi audienţe, în care se şi jumătate, pagubă în pentru că şi acesta con­ de buni gospodari, cetă­
reclamau drepturi de per­ care erau implicate şi ca­ tribuie la perfecţionarea
sonal conduce la concluzia climatului vieţii noastre ţeni cu care satul se min-
că, la nivelul întreprinde­ dre cu munci de condu­ economice şi sociale. dreşte. O acţiune care per­
cere şi răspundere. Cerce­
rilor, cei chemaţi să apli­ Sensibilul barometru al mite mai buna cunoaştere
ce legislaţia muncii sau pe tarea temeinică a unei a- scrisorilor şi audienţelor a „omului de lingă tine“,
semenea scrisori adresată
asa de cea financiară nu o cunosc de un cetăţean din Certej arată că şi în primele trei o acţiune care stimulează
ir te mic temeinic sau o aplică su­ Tulnicărcsele din Blăjeni — binecunoscută formaţie ar­
)j). ir cu perficial. Este concludent Comitetului judeţean de luni ale anului 1983, el ră­ tistică, una dintre „particularităţile" comunei. şi mobilizează.
*rac, cu partid, care cuprindea, e mâne aceeaşi sursă de cu­
iţă si în sprijinul acestei afirma­ drept şi unele neadevăruri, noaştere temeinică a feno­
ţii faptul că la nivelul a- menelor vieţii. El depla­ acum vor fi, în sfârşit,
nului trecut, din totalul a condus la descoperirea Breviar auziţi !
de cul- unui mod eronat de admi­ sează centrul atenţiei în­
at „Vă­ deciziilor de imputare în- nistrare a păşunilor pro­ deosebi către activitatea Am văzut- SE REZOLVĂ (7)
ii. Con- sumînd 4,6 milioane lei, in­ 0 Formaţiile de fluieraşi
aordinar stanţele de judecată au prietate de stat de pe raza organelor locale de partid, Birtul din centrul de
■eslv". comunei, ca şi o seamă de de masă şi obşteşti, con­ şi tulnicărese ale Şcolii ge­ comună este închis...
confirmat ca temeinice şi nerale de 13 ani din Blă­ POATE ACUM...
Brad. legale doar 22 la sută. Un favorizări ale unor cetăţeni siliilor populare sau a u- de cîteva luni. Coopera­
: „Ţari- exemplu de superficialita­ străini de comună. Evi­ nor unităţi direct subordo­ jeni s-au calificat pentru ţia motivează această
îu spec- dent, în aceste cazuri, cit nate acestora, fapt firesc faza finală a actualei edi­ A trecut mai bine de situaţie necorespunză­
munte- te în acest sens a oferit şi în altele asemănătoare un an de cînd consiliul
conducerea Cooperativei dacă avem în vedere că în ţii a Festivalului naţional popular comunal a îna­ toare prin faptul că ges­
meşteşugăreşti „Streiul" din Sţau luat şi măsurile cu­ acest interval au avut loc „Cintarea României". intat forurilor în drept tionara respectivei uni­
Călan, care a emis decizii venite, atît pe linie de Conferinţa judeţeană şi pe 0 Prin grija învăţătoru­ cererea de a le fi re­ tăţi este bolnavă, inter­
de imputaţii mai multor partid cît şi administra­ ţară a deputaţilor şi pre­ partizat un utilaj ne­ nată în spital. Totuşi,
persoane în sumă de tivă. şedinţilor consiliilor popu­ lui Simion Virtei şi pasiu­ cesar lucrărilor de de- pînă la urmă, s-a găsit
72 763 lei, reprezentînd Pentru a respecta ade­ lare, care au accentuat nea pentru istorie, dragos­ colmatare a albiei Cri- soluţia; gestiunea va fi
confecţii de haine neaccep- vărul, trebuie să arătăm răspunderile multiple ale tea pentru păstrarea neal­ preluată de fosta res­
martie : şului Alb pe o porţiune
;i şi va tate de partener pentru că că există şi scrisori cu organelor locale de partid terată a tot ceea ce ţine ce este, an de an, expu­ ponsabilă. Să vedem rit
)Uă. Cc- aceeaşi conducere nu asi­ conţinut tendenţios, defăi­ şi de stat, pentru ca pro­ de curînd ?
ir cădea mător la adresa unor oa­ punerile, sesizările făcute de vechile obiceiuri ale lo­ să inundaţiilor. Lipsa
i şi ca- gurase materia primă ce­ cuitorilor de pe aceste me­ de solicitudine a celor
iind în- rută de client. Se mai pot meni cu muncă de răs­ de oamenii muncii să fie chemaţi să-i ajute pe
descăr- cita şi alte exemple prin pundere politică sau de examinate şi aplicate în leaguri pe care o dove­ v-am semnalat
ntul v= stat. Există şi oameni la desc elevii şcolii din satul locuitorii Blăjeniului se
nele lii- care s-a căutat deplasarea viaţă cu maximă eficien­ Plai, una dintre sălile de măsoară, în continuare,
0 kn:/h vinovăţiei de la vinovatul care simţul de „dreptate" ţă şi operativitate, iar ce­
(Mct«o- real către „ţapi ispăşitori". şi „echitate", mult timp rinţele justificate să-şi gă­ clasă a fost transformată cu... hectare din cel mai
Oana fertil teren scoase din
Cercetarea scrisorilor în atrofiat, se reactivează su­ sească rezolvare corespun­ in punct muzeistic de et­ Rubrică realizolâ de
care se semnalau abuzuri bit atunci cînd le-au fost zătoare potrivit legilor sta­ nografie. circuitul agricol. Poate MIRCEA DIACONI)
ale unor factori de condu­ luate anumite privilegii tului nostru socialist.